881 matches
-
pe Karnas într-un reper al scenei jazzistice europene. Trupele în care a activat Karnas, cu componente diferite, nu au nimic în comun cu paradigmă clasică. Ele ne propun teme melodice simple, care se inspiră din hipnotismul ostinato-urilor și abstracțiunea interpretării modale. Dacă ar fi sa descriem în câteva cuvinte prestația în concert a trupei Grzegorz Karnas Formulă, acestea ar fi: o interpretare acustică, hipnotica și plină de energie, însoțită de o mare doză de improvizație. În 19 mai, la
4 zile în ritmul “nu mă mai satur de Jazz” by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105615_a_106907]
-
ai unei reînnoiri irepetabile a picturii. Fata cu părul negru, 1918 Arta lui este de o calitate extraordinară, introspectivă, concentrată mai ales asupra portretului. “Pentru a lucra am nevoie de o ființă vie, am nevoie s-o văd în fața mea. Abstracțiunea mă obosește, mă ucide și este ca un drum înfundat”, mărturisea el. Modelele lui preferate erau colegii pictori, literații și intelectualii, prietenii intimi, prsoanele întâlnite în mediul în care trăia. El introduce la început o relație psihologică strânsă cu subiectul
"Prințul din Montparnasse", Modigliani, la Palazzo Ducale by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105654_a_106946]
-
lucrare ce savurează un eclectism demn de cel mai neaoș post-modernism cu putință, în care intervalica de tip synphona determină ethosul, iar elanurile patetice, retorice în regim dyaphona caracterizează severitatea, chiar austeritatea gândirii componistice, ca și gradul relativ ridicat de abstracțiune al proiectului creator, care impune rigoarea și temeinicia formei. în sfârșit, Cvartetul nr. 2 de Adrian Iorgulescu (președintele sub care Uniunea a rezistat puzderiei de vicizitudini de după 1992), dincolo de minimalismul, gravitatea și implacabilitatea unui material sonor pletoric aberant, are darul
Muzica by Liviu Dănceanu () [Corola-website/Journalistic/10970_a_12295]
-
este mai puțin importantă relația directă dintre cele două mari personalități și mult mai relevantă asocierea lor ca ipostaze tipice de manifestare a unor mari energii creatoare. încetul cu încetul, ca în imaginea didactică a sferei logice, faptele se restrîng, abstracțiunile se încarcă de fapte concrete pentru ca, finalmente, concretul să debordeze și să învăluie totul ca o cădere de ape. De la text și imagine la literatură și artă, iar de aici la Ioan Alexandru și Vasile Gorduz, iată un traseu care
O nouă publicație: Grai - Despre locvacitatea barocă by Pavel Șușară () [Corola-website/Journalistic/14529_a_15854]
-
aproximează mitul, coboară în cotidian și se înalță, apoi se pierde în transa mistică și în rostirea profetică. Imaginea documentară ca argument al trecerii prin lume, textul olograf ca substanță reziduală a unei mari combustii și poezia definitivă, transpusă în abstracțiunea rece a tiparului, toate acestea își unesc forțele spre a construi un portret copleșitor, dinamic și hieratic în aceeași măsură. Dacă materialului iconografic îi mai adăugăm și nivelul narativ, acela în care creația, confesiunea și exegeza învăluie în aburii exemplarității
O nouă publicație: Grai - Despre locvacitatea barocă by Pavel Șușară () [Corola-website/Journalistic/14529_a_15854]
-
în care obsevăm că orașul modern, așa cum apare el la începutul secolului al XX-lea, constituie un fel de spațiu "post-individual". Cele mai remarcabile reprezentări ale orașului din Omul fără însușiri sunt acelea care aduc în prim-plan funcționalitatea și abstracțiunea metropolei. În capitolul opt al romanului, imaginea orașului ia amploare, sugerând un posibil destin al omenirii: Aerul și pământul alcătuiesc un imens mușuroi de furnici străbătut la fiecare nivel de drumuri viermuind de trafic. Trenuri aeriene, trenuri terestre, trenuri subterane
Stefan Jonsson - Musil și orașul by Ioana Pârvulescu () [Corola-website/Journalistic/14682_a_16007]