1,027 matches
-
educa pe cineva îți trebuie foarte multă răbdare, ca prim element, și "graiul e izvor de neînțelegeri", ca al doilea element. Răbdarea este importantă în educație deoarece pare a fi rezultatul unor opțiuni fundamentale: pentru unicitatea concretă a copilului în defavoarea abstractizării unificatoare reprezentată de elev, pentru un scenariu educațional necesarmente individualizat în defavoarea unui proces instructiv-educativ mecanizat și repetitiv, pentru entuziasm și spontaneitate în defavoarea unor strategii și metode concepute din perspectiva unor obiective prestabilite, pentru autoritate slabă (despre care vom vorbi ulterior
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
explică "forța"; dimpotrivă, organizarea armonioasă care poate fi formulată matematic este cea care ne obligă să tragem concluzia existenței unei misterioase forțe organizatoare. Imaginea mitică (Dumnezeu) personifică intenția misterioasă: fizica face din ea un concept abstract (forța). Dar imaginația și abstractizarea, imaginea și conceptul, nu sînt decît antropomorfizări ale misterului manifest. Ca să se constituie ca știință, fizica a debutat deci fără să-și dea seama prin proiectarea intenționalității psihice în lumea exterioară, așa cum făcea la modul primitiv și animismul. Pentru a
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
dintre numere (substanța numericăă și fundamentul lumii sau „esența” umană, relație care a condus la asimilarea omului cu o mașină și la triumful rațiunii. Ori fără conturarea orientărilor și a curentelor din cadrul artei modernist-avangardiste, prin care umanul se asociază mașinalului, abstractizarea prevalează asupra figuratismului, iar mentalul este preferat în dauna sentimentului. Sau fără viziunea științifică a industrializării omului și a societății umane în administrarea și în funcționarea fordismului. Lista istorică a „cyborgilor” poate continua, de la miturile antice ale lui Pigmalion sau
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
o extindere a cyberspațiului în lumea biologică. Astfel, definirea și generarea vieții în termenii informaticii este judecată drept o restricționare drastică a sensului experiențelor, emoțiilor și conduitelor la funcții computaționale, astfel că știința viului sintetic este incriminată de tentative de abstractizare, dematerializare și destrupare. Critica domeniului întâmpină și chestiunile sociale, politice, etice și culturale care decurg din perspectiva desființării corporalității fizice și a identității individuale în favoarea sistemelor sintetice. Una dintre ipostazierile vulnerabile ale eticii vieții sintetice este semnul de întrebare ridicat
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
teoria informației, în timp ce ia distanță față de textele ciberneticienilor. Această contestare a inevitabilității destrupării informației merge în paralel cu combaterea determinismului corpului uman conceput strict ca structură informațională abstractă. Cercetătoarea se exprimă împotriva descarnării și a dematerializării, procese care operează ca abstractizare a încorporării. În trecerea de la uman la postuman, materialitatea este conservată, astfel că umanul și postumanul coexistă în cadrul acestei paradigme. Atenția acordată implicațiilor culturale-materiale este punctul cel mai important al discursului postuman propus. Astfel, postumanul nu este socotit ca evoluând
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
că acestea există în corpurile (suporturileă materiale umane. Mai mult decât atât, teoreticianul postulează posibilitatea existenței exclusiv sub forma simulării corporale sau a minții în cadrul mașinii: Acest lucru duce la întrebarea dacă o minte este în cele din urmă o abstractizare matematică, de ce presupune o formă fizică? Nu există proprietățile matematice chiar dacă nu se întâmplă ca ele să fie notate undeva? În același sens, nu există relațiile matematice abstracte care sunt sentimentele unei persoane chiar în absența unei tehnologii particulare care
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
EPOCA "MUZEULUI DEPOZIT" LA MOMENTUL APARIȚIEI "MUZEULUI VIU" Începuturile Încă din epocile îndepărtate omul, prin prezența sa activă, prin încercarea de a stăpîni natura, de a produce bunuri cu rol utilitar, mai tîrziu bunuri cu funcții estetice compensatorii și treptata abstractizare a realității, a reușit să adune un număr impresionant de obiecte. André Leroi-Gourhan nota existența la omul preistoric a instinctului de a colecționa, instinct rezultat din îngemănarea "instinctului de a poseda și ideea de a crea plăcere"14. Picturile rupestre
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
care copilul se exprimă liber, neîngrădit, povestește, mult, cît mai mult despre orice aspect al realității imediate, palpabile sau imaginare. Vis și realitate, dorință și posibilitate, toate sînt exprimate sub forma unei "avalanșe de idei". Influența școlii, dezvoltarea proceselor de abstractizare în jurul vîrstei de 7-8 ani determină responsabilitate din partea învățătorului / educatorului de artă. Orientarea preocupărilor acestuia prin prezența temelor cu un bogat conținut afectiv, tehnici atrăgătoare asimilate sub forma jocului cu artă, prin modalități de exprimare liberă, spontană, protejarea sensibilități native
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
închide până la o opacitatea totală. Alternează claritatea și misterul. Aceste proprietăți indică faptul că albastrul simbolizează mentalul. El nu evocă pulsiunile, asemenea culorii roșii, care este opusul lui complementar, dar exprimă gândirea logică și rațională, la fel ca facultatea de abstractizare și imaginația. Reprezintă conștiința individuală. Modificările lui neîncetate sugerează fluctuațiile mentalului: când senin, când agitat; când treaz, când adormit. Valoarea lui infinită este legată de speculațiile mentale, libere și transcendente, în care ființa se poate înălța sau pierde, se poate
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
care copilul nu cunoaște părțile corpului ci doar posibilitatea de mișcare liberă și de a se “simți” bine în propria piele; 2. cunoașterea părților corpului când va învăța diferitele părți ale corpului prin percepții trăite și prin modalități ce permit abstractizarea. Aceasta se face de o manieră internă simțind fiecare parte a corpului și externă, văzând fiecare segment, în oglindă sau jucându-se cu mâinile și picioarele apoi văzând un alt copil. 3. orientarea spațio-corporală pe măsură ce copilul își perfecționează simțurile, percepe
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
de eficient chiar și în matematică; martor este modul în care am rezolvat multe probleme de teoria numerelor prin folosirea variabilei complexe. Din cele de mai sus vedem că una din principalele componente ale matematicii este extensia sau generalizarea sau abstractizarea toate sunt mai mult sau mai puțin același lucru binecunoscutelor concepte în situații noi. Rețineți, însă, că în timpul acestui proces chiar definițiile sunt modificate în mod subtil. Prin urmare, și în mare măsură acest lucru nu prea este recunoscut, vechile
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
prevedea înainte ca noțiunea sau tehnica respectivă să fi apărut. 2. O astfel de utilitate are prea puțin de-a face cu caracterul pur sau aplicat al motivației ce subliniază crearea tehnicii sau a conceptului, sau cu gradul său de abstractizare logică sau formală. 3. Conceptele sau tehnicile sunt utile doar dacă pot fi, eventual, puse într-o formă simplă și relativ ușor de folosit într-o multitudine de situații. Punerea lor într-o astfel de formă nu este întotdeauna o
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
vor fi aceleași cu cele pe placul celorlalți. Le avem pe cele care încearcă să ajute la apariția unei imagini, și le avem pe cele în care ne mărginim să combinăm forme goale, perfect inteligibile, dar numai inteligibile, pe care abstractizarea le-a privat de orice substanță. Nu știu dacă chiar este necesar să aduc câteva exemple. Să amintim totuși câteva, și, mai întâi, definiția fracțiilor care ne va furniza un exemplu extrem. În școlile primare, pentru a defini o fracție
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
au utilizat testele χ2 și t-Student. Prelucrarea primară, respectiv sistematizarea datelor prin centralizare și grupare, au condus la obținerea indicatorilor primari, care se prezintă sub formă de mărimi absolute. Pe baza indicatorilor primari, prin diferite procedee statistice de comparare, abstractizare și generalizare s-au obținut indicatorii derivați. Indicatorii derivați au rolul de a evidenția aspectele calitative ale unui ansamblu, vizând relația dintre diferite părți ale unui grup de pacienți sau diferite caracteristici, legături de interdependență dintre variabile. S-au folosit
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
înțelegerea sarcinilor școlare, nu conservă cantitățile, îi este afectată reversibilitatea gândirii; Unele simptome de anomalie în ceea ce privește fluxul ideatic, baraje ale gândirii sau lapsusurile, încetineală în gândire - copilul cu intelect liminar rezolvă sarcinile doar până la o anumită limită de complexitate și abstractizare, nivel peste care acesta prezintă în mod sistematic insuccese școlare ; Dificultăți de realizare a activităților de analiză și sinteză, comparație, abstractizare, clasificare, cu conținut semantic și simbolic; Dificultăți de comunicare și stabilire a unor relații interpersonale datorate unei imaturități social
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
sau lapsusurile, încetineală în gândire - copilul cu intelect liminar rezolvă sarcinile doar până la o anumită limită de complexitate și abstractizare, nivel peste care acesta prezintă în mod sistematic insuccese școlare ; Dificultăți de realizare a activităților de analiză și sinteză, comparație, abstractizare, clasificare, cu conținut semantic și simbolic; Dificultăți de comunicare și stabilire a unor relații interpersonale datorate unei imaturități social afective, hiperactivitate motorie, instinctuală și emotivă, tulburări de comportament pe fondul trăirii lipsei de eficiență școlară, autocontrol redus, incapacitate de stăpânire
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
În planul gândirii, se observă predominanța funcțiilor de achiziție comparativ cu funcțiile de elaborare, o lipsă de flexibilitate a activității cognitive, fapt care justifică existența unei gândiri reproductive și absența elementelor de creativitate, o gândire concretă și practică inaptă de abstractizări, generalizări și speculații în plan ideatic; Din cauza inerției gândirii și a dificultăților de înțelegere și integrare a noilor cunoștințe în sistemul nou elaborat, rezolvarea de probleme evidențiază apariția unei perseverări (a unei fixații pe un anumit algoritm de rezolvare) din
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
celebre Divină Comedie și La Comédie humaine ne reamintesc despre faptul că, în universul social, fiecare individ este în reprezentare 154. Principiile estetice ale culturii ludice au fost dezvoltate cu predilecție în timpurile moderne în tradiția germană, predispusa la visare, abstractizare, romantism, mai ales la Schiller, Wagner, Nietzsche, Hesse. Secolul XX face din ludic un principiu general al culturii. Pe la sfârșitul anilor '30 apar lucrări fundamentale în domeniu: cea a lui J.Huizinga, pentru care orice cultură are un aspect ludic
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
oscilațiile mentalității occidentale între valori polare numite raționale și preraționale. Mentalitatea prerațională implică devenirea cosmică neîndiguită, generatoare de conflicte violente și mizând pe interacțiunea liberă a șansei și a hazardului. Cea de tip rațional tinde mai curând spre temperanță și abstractizare, dând prioritate necesității în fața șansei și punând accentul pe norme și pe o ordine reglementată cultural. Punctul din care demarează analizele este sfârșitul veacului al XVIII-lea, epocă de mare efervescență intelectuală. Odată cu romantismul și, îndeosebi, cu idealismul german, apar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289809_a_291138]
-
românești pe plan internațional : Pentru mine, ca scriitor, în primul rînd, mi se pare fundamental, ca interes artistic, însăși transpunerea în formule generalizatoare de artă a politicii partidului nostru. Politica, oricare ar fi ea, reprezintă o formă de esențializare și abstractizare a realității. Arta este chemată, cred, și în primul rând arta cinematografică, să transpunem în imagini această politică. Prin această politică suntem superiori multora, prin această politică am devenit ceea ce sîntem, prin ea ne definim personalitatea națională. [...] Nu-i putem
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
întregul cosmos, terestru și astral: „Erau copacii scheme și aștrii cerc virgin, / În loc de păsări linii pluteau, pe ceruri line, / Zăpezi curgeau cu-arome, ca din potir de crin.” Când victoria asupra devenirii nu poate fi obținută prin această esențializare și abstractizare, pierderea eului în substanța anonimă e preferată trecerii individuale, căci această transmutare în ordinea imanentului e percepută ca stare potențială de înveșnicire prin reîntrupare în sevele vegetale sau în lanțul infinit al speței: „Ard vitele, sub aburi, sosite de la muncă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285359_a_286688]
-
imaginea materială). Această interacțiune a imaginilor valorifică un imaginar polimorf, dar care acționează unitar: imaginar științific, magic și estetic 43. Petru Ursache 44 a identificat, la nivelul mentalității tradiționale, un tipar al imaginarului colectiv, reprezentat de fantastic, cromatism, stilizare, geometrizare, abstractizare și ermetism. Lucian Boia demonstrează că istoria imaginarului este "o istorie a arhetipurilor", "structurală", arhetipul fiind "o constantă sau o tendință esențială a spiritului uman (...), o schemă de organizare, o matriță, în care materia se schimbă, dar contururile rămân" 45
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
semantică, printre obstacolele întâlnite în înțelegerea sensurilor generate de discursul didactic, putem să menționăm: • limbajul abstract specific unor discipline sau unități de învățare, care, de cele mai multe ori, au creat dificultăți de învățare sau menținerea discursului la un nivel ridicat de abstractizare (cel al definițiilor, paradigmelor teoretice, legilor) de către profesor; • ambiguitatea generată de polisemia termenilor (există termeni care au mai multe înțelesuri și trimit la mai multe referințe, iar discursul didactic poate fi blocat datorită ambiguității lor; de aceea, se recomandă identificarea
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
discursului didactic al profesorului este evaluat de către elevi în funcție de următoarele tipuri de performanță: ▪ inteligibilitatea și aplicabilitatea cunoștințelor: sunt centrate pe delimitarea sensului și semnificației unităților de învățare și transpunerea lor în contexte variate. Menținerea discursul la un nivel ridicat de abstractizare (cel al definițiilor, paradigmelor teoretice), care îngreunează înțelegerea cunoștințelor sau la un nivel scăzut de abstractizare (exemple, experiențe de viață, observații), care îi va reține pe elevi la stadiul conceptelor figurale, influențează negativ inteligibilitatea și aplicabilitatea cunoștințelor. ▪ credibilitatea profesorului: poate
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
cunoștințelor: sunt centrate pe delimitarea sensului și semnificației unităților de învățare și transpunerea lor în contexte variate. Menținerea discursul la un nivel ridicat de abstractizare (cel al definițiilor, paradigmelor teoretice), care îngreunează înțelegerea cunoștințelor sau la un nivel scăzut de abstractizare (exemple, experiențe de viață, observații), care îi va reține pe elevi la stadiul conceptelor figurale, influențează negativ inteligibilitatea și aplicabilitatea cunoștințelor. ▪ credibilitatea profesorului: poate să fie demonstrată atât prin deținerea rolului de expert în domeniul său de specialitate și în
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]