6,323 matches
-
am putea afirma că asistăm la o Întîlnire teatrologică fericită. Revenind: subcapitolele au titluri acroșante, ingenioase, de cele mai multe ori, elocvente pentru conținutul lor - De la război cu toată lumea la război cu sine Însuși, Identitate, alteritate, creație bilingvă - un „hybris” În dramaturgia absurdului, Ionescu - În căutarea teatrului pierdut...din sine, Ionescu și Dumnezeu: o dragoste cu năbădăi! ș.a.m.d. Apoi, impresionează știința dlui. Dușa de-a Împleti viața dramaturgului, cu opera sa, Într-un portret convingător realizat, mesajul lucrării fiind: sunt inseparabile
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
analizează „triunghiului nevralgic” autor/ operă/personaj. Este definit eroul fără identitate, ambiguu, al textelor despre care vorbim (cu exemple din Scaunele, Rinocerii, Ucigaș fără simbrie). Se conchide că personajul ionescian este un anti erou, consonînd cu anti-teatrul reprezentat de pionierii absurdului: „Urmărind limbajul absurdului, absurdul limbajului, consider că verbalizarea insipidă semnifică o inconsistență existențială și o halucinație onirică, personajele ionesciene fiind lipsite de căi de acces către ceilalți” conchide Inocențiu Dușa. Urmează un capitol dedicat perioadei de glorie a compatriotului nostru
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
autor/ operă/personaj. Este definit eroul fără identitate, ambiguu, al textelor despre care vorbim (cu exemple din Scaunele, Rinocerii, Ucigaș fără simbrie). Se conchide că personajul ionescian este un anti erou, consonînd cu anti-teatrul reprezentat de pionierii absurdului: „Urmărind limbajul absurdului, absurdul limbajului, consider că verbalizarea insipidă semnifică o inconsistență existențială și o halucinație onirică, personajele ionesciene fiind lipsite de căi de acces către ceilalți” conchide Inocențiu Dușa. Urmează un capitol dedicat perioadei de glorie a compatriotului nostru care, prin originalitate
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
cu inamicul” din partea organelor de poliție? Posibil, dar la nivel de cazuri izolate, irelevante pentru statistica globală. Mai plauzibilă pare explicația lehamitei pe care fiecare autoritate publică o Încearcă, atunci când se vede nevoită să aplice dispozițiile unei legi ineficiente și absurde. Cât de adecvată poate fi o sancțiune cu amendă (fie ea contravențională sau penalăă aplicată unei persoane care desfășoară respectiva activitate (prostituție, cerșetorie etcă tocmai pentru a-și procura resursele subzistențiale? Cheltuiala suplimentară astfel pricinuită se cere acoperită printr-un
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
iubiri, făurindu-și, astfel, modelul perfect de fată, la care privea cu aspirație. Își dorea să fie nici prea tânără, nici prea bătrână; nici prea înaltă, nici prea scundă; nici prea grasă, nici prea slabă ș.a.m.d. Dar era absurd și contrar cu totul bunului simț! Se pare, însă, că folosea cuvintele „absurd” și „perfect” ca sinonime. Prostul de el! Chiar nu știa că veșnica lege a selecției nu ține seama de modele? Însă avea să afle aceasta curând, căci
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
în economia cărții aș fi preferat ca Sorin să-și mai înșire din năzbîtiile copilăriei, decît să se războiască fără sorți de izbîndă cu morile de vînt ale disputelor sterile. E doar o sugestie, în fond această necruțătoare radiografiere a absurdului ce domnește în România de aproape un veac poate căpăta nebănuite valențe prin abordarea mai subiectivă și mai pătimașă a unei realități care ne face de rîs în ochii întregii lumi. Ținînd cont de caracterul compozit al acestei lucrări, m-
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
Spre un dezastru moral irefutabil În legătură cu cruzimea Cu păcatul și chiar cu moartea Cu trăsăturile de fiară rănită, Însetată încă de sângele cald Bestia poate fi din când în când om, Care se roagă, citește sau scrie Piese pentru teatrul absurdului, In vivantă regie proprie Cu decoruri existențiale variate, Zilnic jucate cu casa închisă La întâlnirea realului cu iluzia, Într-un ritm infernal. Bestiarul uman îl întrece în vulgaritate și cruzime pe cel mitologic, medieval, care se compune din animale legendare
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
al promiscuității morale, pentru satisfacerea unor vanități și orgolii meschine, din spatele cărora vituperează în opoziția ranchiunoasă, cu expresii vulgare de genul „ciocul mic”, „sula-n coaste”, „ai luat țeapă”, de sperie gravidele, într-o țară a suprarealismului și a teatrului absurd. Sărind pârleazul, într-un mod sui-generis, sub umbrela amintirilor și afundându-mă în desișul patetic al albumului de familie, am pierdut dreapta cărare, căzând în capcana de a fi preocupat de grija altora, cam cum face câinele la drum lung
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
cum îi place câinelui a linge sare. Nu simțeam ranchiună pentru acest sevraj estival, fiind băgat în cămașa de forță a programului de vacanță instituit de mama, dar refuzam cu obstinație și fără șovăială pedepsele ce-mi păreau nemeritate și absurde, doar luasem premiul al III-lea la fiecare sfârșit de an școlar. Așa că, într-o după-amiază însorită de iulie, am sărit pe geam în spatele casei și în pas alergător m-am îndepărtat, nu spre scăldătoarea morii ce era mai aproape de
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
Weber din Tășnad, Chivu din Craiova și Caba din Oradea, fruntașii AGiști: Ardeleanu din București, Tătărușanu din Pașcani și Stelea din Pitești, pușcașii mitraliori: Rădășanu, Hampu și Mititiuc, soldații: Fiodor Florian, Ghereben Viorel, Stoian, Ghinici Laiu, Andarcău, ș.a. Nenumărate practici absurde și dezumanizante sau moștenit în armată din leat în leat: încheiatul copcii de la veston de către superiori cu tot cu pielea gâtului, dezechiparea, înainte de culcare și stingere, cît ardea un chibrit, curățarea sectorului la WC cu periuța de dinți personală, efectuarea de serviciu
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
ca el, venit În vizită peste ocean, la frate, această angajare temporară nu putea fi decât un noroc, având În vedere și perspectivele care se deschideau la Întoarcerea acasă. În ceasurile când lucra singur, vopsind la nesfârșit pereți albi și absurzi, deseori se cufunda În apele memoriei, redescoperindu-se alături de soție și copil În dulci amintiri, a căror muzică Îi umplea inima de o imensă fericire, care-l trimitea-n foșniri de lacrimi. La Început a crezut că nu va putea
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
dimineața în care se petrecuse nenorocirea. Etajele treceau din ce în ce mai repede. Nu îndrăzneau să spere, totuși el o privea înduioșat și fericit. Se apropia ultimul etaj, vechea lor destinație. Oricând tavanul se putea desprinde,aruncându-i în același subsol, dar sentimentul absurd de speranță deveni tot mai cert, până în clipa în care ușile cabinei se deschiseră și tălpile lor atinseră mocheta ultimului etaj. De acum el se putea întoarce la biroul său, la ceașca de cafea, la cămășile călcate perfect, la liniștea
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
considerare antropologic-etnografică din infinita sa varietate, ceea ce Într-un anume loc este recunoscut ca normă morală și este respectat cu strictețe, de exemplu vendeta sau monogamia, nu este În genere resimțit aiurea ca datorie, ba chiar este socotit ca fiind absurd sau nelegiuit, În al doilea rând, că dreptul și obiceiul se află În relație pentru conservarea vieții istorice, că aceasta le dă naștere, că instituțiile familiei, a legăturii genealogice, a statului cu normele lor moral-juridice sunt condiții pentru conservarea și
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
că acționează În mod rațional și deci el trebuie să fie judecat prin prisma intențiilor, scopurilor și a sentimentelor care l-au provocat. O acțiune absolut lipsită de orice intenție este, de fapt, o simplă mișcare mecanică și va fi absurd să fie judecată din punctul de vedere al valorii morale sau juridice. În morală, judecata se face asupra unui act interior; este deci scopul subiectiv al agentului ere trebuie să fie el Însuși binele, așa cum agentul poate să-1 conceapă cu
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
adică important din punct de vedere juridic, de ceea ce nu este ca atare; În acest domeniu poate și trebuie, În mod special, să-și exercite agerimea și sensul său juridic. Aplicarea pur mecanică ar denatura dreptul ducând la cele mai absurde consecințe: acest fapt fiind remarcat de romani prin cuvintele: Summum jus, summa injuria. Cu alte cuvinte, aplicarea mecanică a legilor s-ar traduce În cea mai mare injustiție; astfel, devine necesară folosirea echității. În Etica Nicomahică, Aristotel socotea echitatea (επιειχεια
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
și de a transforma energiile acestora „În elemente având o valoare pentru dezvoltarea propriei sale energii și vaste organizări. A recunoaște a priori ca licite și producătoare de efecte legale toate formațiunile posibile de organizații corporative, ar fi cu siguranță absurd și incompatibil cu esența Statului, care trebuie să nu fie un haos, ci un sistem unitar și, prin urmare, coerent În regulile sale și În viața sa; totodată, ar fi total imposibil și absurd pentru Stat de a recunoaște, ca
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
genială inspirație. Mesajul cărții trebuie căutat dincolo de evenimente tragice, comice sau grotești, dincolo de personaje normale sau sucite, și, până la urmă, dincolo de cuvinte. Lumea lui Slavic este o lume concomitent reală și ficțională, dură și suavă, clocotitoare și senină, logică și absurdă, sacră și profană, buimacă și armonioasă, tristă și emoționantă. Detectăm aici aceeași frenetică trăire a oamenilor simpli, care, fără să-și pună abisale întrebări ontologice, vibrează plauzibil, palpită în acord cu ritmurile canonice ale existenței, în imediat, în biologic și
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
că stafia trecutului îi dă târcoale, că-i controlează și cenzurează evoluția. Pesimist ca Omar Khayyam, dar cu o luciditate sticloasă, Hedayat are o privire disperată pe care o poartă printre oglinzile deformante ale lumii - acest univers cu legi impenetrabile, absurde și crude, în care sufletele morților, într-o nuvelă, de exemplu, rătăcesc în căutarea unei oarecare certitudini. Romanul Bufnița oarbă (în persană, BUF-e KUR) a fost publicat pentru prima dată la Bombay, în India, în 1936, într-un tiraj confidențial
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
suge seva, mă priveau acum, animați de o viață stăruitoare. Niciodată n-aș fi crezut că pot fi lovit de un așa blestem! Totuși un sentiment de vinovăție mă făcea să încerc, în străfundurile ființei mele, o bucurie unică și absurdă. Înțelegeam că avusesem pe vremuri un însoțitor în mizeria mea. Nu fusese oare decoratorul din vechime, acest decorator care pictase vasul acum câteva sute sau mii de ani, prietenul meu de suferință? Nu trecuse prin aceleași stări sufletești ca mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
pline de o obscuritate stăruitoare, compactă și contagioasă, care se pregătește să coboare în orașele pustii, unde mișună himerele dezmățului și urii. Dar, față de acest gând cu care mă indentificam în întregime, propria mea existență nu era decât un postulat absurd. Presiunea ce, în momentul împerecherii, lipește una de alta două ființe care încearcă, fiecare, să-și alunge singurătatea, rezultă din același elan nebun care se regăsește în toți, amestecat cu un regret tinzând numai spre abisul morții. Numai moartea nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
lumii, semnate de Meyerhold, Brecht, Brook, Grotowski, Ciulei, Șerban, Purcărete. În fine, să medităm cu tristețe pe tema vieții de efemeridă a avangardei : Beckett , artizanul exploziei limbajului, a sfîrșit prin a fi Încununat cu Nobelul ...pentru literatură ; nonconformistul Ionesco, virtuozul absurdului, a murit ca un clasic, dublat de un bogat academician burghez ; iar coreutul furiei și al violenței, John Osborne, a fost uns sir, spre disperarea eroului său exemplar, Jimmy Porter... Pedeapsa cumplită a avangardei ? Depinde : pentru unii este uitarea. Pentru
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
Benjamin Cremieux afirma, oarecum paradoxal, că dramaturgia se bagatelizează În chip de... spectacol. Depinde. Dacă Perșii lui Eschil, să zicem, este montată prost, atunci Cremieux are dreptate. Dar dacă Puricele În ureche are parte de un regizor genial? Ei?!... Culmea absurdului : spectatorii și pompierii i-au interzis interpretului principal al versiunii italiene a dramei lui Miller Vedere de pe pod să...fumeze pe scenă! Hm... În curînd, spectatori hachițoși ar putea merge mai departe cu interdicțiile ; și nu se va mai bea
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
interdicții porneau din interior - actorii jigniți și comediene frustrate cerînd urgent anchetă...Critici sîrguin cioși puneau, fără să-și dea seama, paie pe foc ( exigența lor căzînd, nu o dată, În reproșuri ...cu reflexe politice). Mai există În carte un episod absurd, kafkian aș zice, În care o capodoperă (Tulburarea apelor de Lucian Blaga) are nevoie de cîteva decenii spre a-și croi, În fine, drumul spre rampă. În fine, ciudată mai e și dispariția caietelor cu procese-verbale de la vizionări, În majoritatea
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
textului - piesă publicată abia În 2002, la opt ani după moartea marelui dramaturg) : ce ar fi fost să fi băgat, undeva În stînga avanscenei, o pendulă? Ce-am fi putut face cu pendula aceea, Într-un spectacol cu o piesă absurdă? Multe!...Zău, exagerat de multe! De exemplu, acele marelui ceas ar fi putut merge, la vedere, Înapoi; din ea ar fi putut ieși, periodic, un...pumn ( care-l lovea pe imprudentul privitor); În partea de jos ar fi putut exista
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
Franța, În Japonia ; dramaturgul avea o figură de clovn și ținea În mînă un whisky cu suc de gref. Scriitorul avea umor și-n viață și-n scris, și una dintre cele mai pline de haz confesiuni din lu mea absurdului mi s-a părut „ Învățarea englezei nu duce, neapărat, la dramaturgie” : În cazul de față Însă, iată că a dus!... Poezia a fost laboratorul dramaturgiei : clasicul este „poetul păpușii moarte”, căci, ca și regele din piesa cele bră, și aceasta
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]