27,767 matches
-
dar nu-l putu șterge. Undeva, Într-o altă Încăpere, un gramofon Începu să cînte. Era o melodie suavă și onomatopeică, de Mendelssohn, sugerînd zgomotul unor valuri ce se sparg Într-o peșteră plină de ecouri. După o scurtă pauză, acul gramofonului fu mutat Înapoi și melodia Începu iarăși să se reverse În Încăpere. Aceleași valuri se spărgeau În aceeași peșteră, cu o monotonie exasperantă. Pe fondul acestei muzici, urechea lui desluși răsuflările celor din jur, trădînd teama unora și emoția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
de gînd să facă. Nici unul dintre ei nu băgase de seamă că se țineau de mînă, ca și cum și-ar fi căutat drumul, orbește, prin noaptea ce-i surprinsese... — Nu prea avem cu ce să ne apărăm, rosti el. Nici măcar un ac de pălărie - știu că femeile nu mai poartă așa ceva În zilele noastre. Avusesem un briceag, dar cred că a ajuns pe mîna poliției. Se Întoarseră, ținîndu-se mereu de mînă, În salonaș. — Măcar să ne Încălzim, spuse Rowe deschizînd radiatorul electric. E
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
Prentice Închise ochii: era poate un gest afectat, dar cine izbutește să fie tot timpul firesc?) De ce mă Întrebați de Regal Court? — Așa, la Întîmplare... Avem atît de puțin timp la dispoziție! — Timp? Pentru ce anume? — Pentru a găsi un ac În carul cu fîn. 3 Nu s-ar fi zis că domnul Prentice era În stare de un efort susținut: nu era făcut pentru vînătoare. Din casă pînă la desiș și din desiș pînă la locul de tragere, cam atît
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
lungul Îngustului coridor dintre cabinele cu oglinzi. Cred că e la probă acum, adăugă el. — Luați loc, vă rog, zise individul. Domnule Ford! Domnule Ford! Dintr-una din cabine apăru, cu un centimetru În jurul gîtului și cu o perniță de ace la rever, masivul și distinsul domn Cost, pe care Rowe Îl văzuse mort la serata doamnei Bellairs. Figura lui Își reluă locul În memoria lui Rowe, alături de domnul Newey din Welwyn, de poetul proletar și de fratele Annei Hilfe - la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
secțiunea din față a compartimentului pentru pasager, împingând puternic ușile în încuietori. Un infirmier de ambulanță se întinse către mine și-mi tăie mâneca dreaptă. Un bărbat tânăr, într-un costum închis la culoare, îmi trase mâna prin geam. Când acul hipodermic îmi pătrunse în braț, m-am întrebat dacă doctorul acela, care nu părea a fi decât un copil care crescuse prea mult, era destul de matur încât să aibă calificarea necesară. O euforie înfrigurată mă purtă spre spital. Am vomitat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
tentat să întind mâna și să-l apuc de penis, să-i îndrum vârful spre cadranele luminoase. Mi-am imaginat piciorul lui puternic apăsând pedala de accelerație până la podea. Picăturile spermei sale ar fi șters intervalele stilizate ale vitezometrului în vreme ce acul lui s-ar fi ridicat odată cu noi pe când goneam de-a lungul asfaltului denivelat. Urma să încep să cunosc felul de-a fi al lui Vaughan din acea primă seară și până la moartea sa un an mai târziu, însă întregul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
peste el, penisul lui intrându-i din nou în vagin. Într-un triptic de imagini reflectate în vitezometru, ceas și tahometru, actul sexual dintre Vaughan și femeia aceea tânără avea loc în grotele acoperite ale acelor cadrane luminescente, moderate de acul în urcare al vitezometrului. Carapacea proeminentă a panoului de bord și sculptura stilizată a carcasei coloanei de direcție reflectau o duzină de imagini cu fesele ei care se ridicau și cădeau. În timp ce făceam mașina să înainteze cu o sută de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
trecuse. La locul accidentului, sub puntea înaltă a podului, cel puțin cinci sute de oameni se strânseseră pe ambele margini ale drumului, sprijiniți de fiecare parapet, atrași acolo de vestea că actrița de film scăpase de la moarte ca prin urechile acului. Oare câți dintre cei prezenți erau convinși că aceasta era deja moartă, ocupându-și locul în panteonul victimelor dezastrelor rutiere? Pe rampa de coborâre a podului, spectatorii stăteau pe trei rânduri de-a lungul balustradei și se uitau în jos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
că societatea civilă se reducea la câteva ONG-uri care nu erau decât niște surogate de cluburi pentru niște frustrați care se temeau să candideze în alegeri sau să-și asume responsabilitatea guvernării. Cea mai cunoscută organizație nonguvernamentală, Alianța Civică (AC), intervenise frecvent în politică, dar era discreditată din cauza asocierii ei strânse cu CDR și cu Palatul Cotroceni. Cu referire la corupția din politică „Cristian Pârvulescu, președintele Asociației Pro Democrația, a susținut în 2001 că locul întâi pe lista de candidați
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
un fel de cezariană. Un maț atârna afară atingând pământul. În burtă avea ceva greu. Niște pietre. Le scoase, plângându-și de milă. Ce soartă afurisită! Noroc că fântâna secase cu ani în urmă. Cum nu avea pansament și nici ac și ață, lupul începu să-și lingă rana. O linse zile-n șir, până se-nchise. Ok, rezolvase o parte a problemei, dar mai trebuia să iasă cumva la lumină. Strigă „Ajutor“ de câteva ori, dar degeaba. Continuă să strige
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
meteorologic din Petkwo: un acoperiș de tablă sprijinit pe patru stâlpi de lemn cam șubrezi acoperă, înșirate pe o etajeră, barometre, higrometre, termografe, cu bobinele lor de hârtie gradată, ce se-nvârt cu un ticăit lent de ceasornic, sub presiunea acului care oscilează. Rotația unui anemometru în vârful unei antene înalte și pâlnia bondoacă a unui pluviometru completează dotarea fragilă a observatorului. Izolat pe marginea unui taluz al grădinii municipale, proiectat pe cerul cenușiu, uniform și imobil, observatorul pare o capcană
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
așezau în ghirlande: cirus, apoi cumulus. Către orele nouă și jumătate, s-a pornit un ropot de ploaie, dar pluviometrul a înregistrat doar câțiva centilitri; a urmat un curcubeu parțial, de scurtă durată. Cerul a început apoi să se întunece, acul barometrului a căzut, trasând o linie aproape verticală; a vuit tunetul și am auzit răpăitul grindinei. Eu, acolo, de sus, simțeam că am în mână seninul și furtunile, fulgerele și negurile: nu ca un zeu, nu, nu mă credeți nebun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
meu și nici una nu se încheiase cu bine; de aceea, mă retrăsesem din afaceri și nu voiam s-o mai iau de la capăt. Prin urmare, când eram pe punctul de a începe acel du-te-vino nocturn, cu el îmbrăcat la patru ace și așezat frumos, în spate, în mașina decapotabilă, iar ea așezată în față, lângă mine, încât trebuia să întindă un braț ca să-l țină drept, pe când mă pregăteam să pornesc motorul, iată că ea își aruncă piciorul stâng peste schimbătorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
pleoapele, îmi încleștez maxilarele până-mi scrâșnesc dinții, îmi înfig unghiile în podul palmei, mă pișc de câteva ori și aștept să dispară. Dar nu, e tot acolo. - Cine sunt? Cine sunt? Cine sunt? Atât știi? Ți s-a blocat acul de patefon pe cerul gurii? Tu te-auzi? Ți-a mai spus cineva că ești plictisitor? S-a enervat, fornăie. *** Întredeschid ochii, dar mușchii sunt încă prea somnoroși și nu reușesc să-i mai și adun la timp, așa încât o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
câhhh, ca berea cu detergent. Se tolănește pe pat, aruncă pantofii, își masează picioarele. Urmăresc curburile, până la bata din dantelă neagră. Nu-mi dă atenție. - Acum vreo două sute de ani, tot îți puneau creștinii adevărați cărbuni sub tălpi, îți băteau ace sub unghii și te serveau cu niște oțet... - Cucută nu mi-ar fi dat, nu? îi sclipesc ochii. - Nici un strop pe bot! Meritai? - Ar fi suflat în jar, ar fi făcut vânt credincioșii cu cetina de brad? Ar fi dănțuit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
mai plină. Nimeni nu știe când se frânge, pare rezistent, dar nu e, pare fără sfârșit, dar nu e, numai cei necugetați adună averi, uitând de mântuirea sufletului lor, căci, spune cuvântul Bibliei, mai ușor va trece cămila prin gaura acului decât cel bogat cu averile sale în ceruri. Cel puțin în privința asta, eu n-am nici o grijă - trec iute ca fulgerul, și printr-un ac mai subțirel, din ăla încovoiat, de cusut tăieturile de cuțit, numai cu hainele de pe mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
de mântuirea sufletului lor, căci, spune cuvântul Bibliei, mai ușor va trece cămila prin gaura acului decât cel bogat cu averile sale în ceruri. Cel puțin în privința asta, eu n-am nici o grijă - trec iute ca fulgerul, și printr-un ac mai subțirel, din ăla încovoiat, de cusut tăieturile de cuțit, numai cu hainele de pe mine, mai rămâne loc și pe-alături. - Fum și părere sunt toate... mă opresc pentru efect. Umbre și tristețe... altă pauză. Câte se nasc toate pier
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
la una dintre piei, am învârtit-o în aer să-mprăștii cât mai mult fum și ne-am apropiat. Viespile au început să roiască furioase, au mai căzut pe podea zbătându-se, numai în ochi dacă nu și-ar înfige acul, poți să și mori din asta. - Împielițaților, a răcnit un moșneag apărut c-o lumânare. Ce faceți, zănaticilor? O să vă-ncaiere viespile de nu mai știți cine sunteți! Eram stropit cu apă, mi se umflase buza de sus, mă durea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
n jos cale de trei etaje și se izbise de ciment. Astea erau cuvintele, greșeală prostească, focar, prăvălire. Ghinionu’ avocatului. Marele meu accident. Sora Katherine venea să-mi verifice semnele vitale la fiecare șase ore. Să-mi verifice pulsul cu acul iute al secundarului de la ceasul ei bărbătesc, gros și argintiu. Să-mi lege banda tensiometrului în jurul brațului. Ca să-mi controleze temperatura, îmi împingea în ureche un fel de pistol electric. Sora Katherine era genul de călugăriță care poartă verighetă. Iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
un străin. Încă uitându-se la poză după poză, Manus zice: — Ăsta-i motivul pentru care nu ți le pot arăta. Undeva afară din spital, într-o cameră de motel plină de prosoape însângerate, cu trusa lui cu cuțite și ace, sau conducând de-a lungul autostrăzii spre următoarea victimă, sau îngenunchind lângă un câine, anesteziat și ciopârțit într-o cadă de baie mizerabilă, e omul pe care-l urăsc un milion de câini. Șezând lângă patul meu, Manus zice: — Trebuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
fremătând, știi, cum ar fi ficatul și intestinul gros. Imagini de felul ăsta, totul picură și pulsează. Mă rog ar putea aștepta s-o coasă cineva la loc, dar știe că n-o va face nimeni. Trebuie să ia ea acul și ața și să se coasă singură. — Scârbos, zice Seth. Miss Rona zice că nimic nu-i scârbos, spune Brandy. Miss Rona zice că singura cale de-a afla adevărata fericire e să riști să fii complet expusă prin tăiere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
ce doare. Totuși, nu e nimic tragic până nu dau fuga la tine mămica și tăticu’. O, sărmană mititică, vitează. Numai atunci plângi. Sari la mine și la Brandy și la Seth urcând în chestia aia din Seattle, Washington, numită Acul Spațial. E prima noastră oprire după granița canadiană, în afară de momentul când am oprit ca eu să fug să-i iau lui Seth o cafea - frișcă, zahăr și Climara - și o Coca-Cola - extra Estrace, fără gheață. E unșpe, și Acul Spațial
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
numită Acul Spațial. E prima noastră oprire după granița canadiană, în afară de momentul când am oprit ca eu să fug să-i iau lui Seth o cafea - frișcă, zahăr și Climara - și o Coca-Cola - extra Estrace, fără gheață. E unșpe, și Acul Spațial se închide la miezul nopții, și Seth zice că sunt două genuri de oameni pe lume. Prințesa Alexander voia să găsim mai întâi un hotel frumos, un loc cu îngrijitor de parcare și băi de marmură. Am putea avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
iasă și să vândă pilulele. Dacă ai fi la un concurs televizat, zice Seth despre cele două genuri de oameni născocite de el. Seth a ieșit deja de pe autostradă și conducem printre depozite întunecate, întorcându-ne spre fiecare frântură din Acul Spațial. Ești câștigătorul concursului ăstuia, zice Seth, și ai de ales între o garnitură de mobilă de living din cinci piese de la Broyhill, preț propus de vânzare cu amănuntul de trei mii de dolari, și o excursie de zece zile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
fi putut merge să vizitezi blocul farfurie zburătoare al familiei Jetson, după care să iei monotrenul până în centru pentru o comică pălărie-flacon de medicamente de la Bon Marché. Toate speranțele și știința și cercetarea și strălucirea lui rămase aici în ruină: Acul Spațial. Centrul Științific cu domurile lui dantelate și globurile de lumină agățate. Monotrenul avântându-se înainte acoperit de aluminiu lucios. Uite cum ar fi trebuit să ne arate viețile. Du-te acolo. Alege excursia, zice Seth. Îți va frânge sufletul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]