65,481 matches
-
acum liniștiți să culeagă roșii și căpșuni, nu îi mai poate sili nimeni să se întoarcă la mizeria fără speranță din România. Faptul că ar putea fi uciși aiurea pe meleaguri străine e puțin față de amintirea sărăciei și umilințelor de acasă. E mai bine în trenul morții decît să mănînci pești otrăviți adunați de pe Siret sau Olt. Nici unul nu vrea înapoi în patrie.” Că românii aflați în Spania nu vor să se întoarcă e un argument în favoarea tezei editorialistului de la Adevărul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13031_a_14356]
-
la ediția din acest an a Jocurilor Olimpice, s-a înțeles că reconversia forței de muncă este necesară și în sport. Cu atât mai mult că, în timpul unui control de rutină la aeroport, s-a constatat că pugiliștii români se întorceau acasă aducând în sacoșe, în loc de medalii, câte-un exemplar din numele localității unde s-a desfășurat campionatul. Și, fiindcă antrenorul Relu Auraș nu a fost fair play, având în sacoșă trofeul cel mai mare al localității, a fost acuzat de trafic
De la extaz la agonie by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13048_a_14373]
-
de ei din copilărie: umblau din casă în casă și vindeau Biblia. Școala psihologică pe care o reprezenta merita o astfel de expediție. Polonia este o țară de oameni inteligenți. Era vorba doar să semene sămânța și să se întoarcă acasă peste o săptămână. Să le lase cărți, că doar citesc în engleză și cumva o să se poată opune autorității Fondatorului. Sorbind drink-ul făcut de către stewardesă din celebra votcă poloneză, profesorul își amintea cu satisfacție visul pe care îl avusese
O povestire de Olga Tokarczuk - Profesorul Andrews în Varșovia by Iadviga Iurașek () [Corola-journal/Journalistic/13013_a_14338]
-
ea pînă a întrecut-o. Cum să trăiești cu o frică mai mare decît tine? Altă voce: Aglaja locuia concomitent în două lumi, în trei, în cîte lumi vrei și toate lumile sînt în străinătate, spunea. Trebuia să se întoarcă acasă, nu? Toți cei care au citit-o după ce s-a sinucis spun că finalul ei era previzibil, că textele ei ne avertizau, că se simțea disperarea în ele, că erau un strigăt de ajutor. Eu am văzut altă Aglaje. I-
La Timișoara, Aglaja ne-a vorbit românește by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/13074_a_14399]
-
epuizant! Abia atunci, jucînd teatru față de ea însăși, se aventură pînă la a se felicita de propriu-i joc. Își făcea intrarea la Cartier în chip de strălucită întrupare a tuturor bîrfelor privitoare la dineul de la Versailles, își făcea apariția acasă la soții Fernandez în chip de semnal al marii finanțe, iar la cizmar pur și simplu ca ducesa de Kent. Lucru straniu, deși Barbara nu lua într-adevăr în serios acest soi de efecte, nu era mai puțin adevărat că
Salvador Dalí - Chipuri ascunse by Ileana Cantuniari () [Corola-journal/Journalistic/13046_a_14371]
-
folosește pe post de actor chiar pe liderul comunității columbiene din New York, lider care numai el singur a ajutat ca 400 de cadavre de femei care au murit pentru că li s-a spart un săculeț în burtă să fie duse acasă pentru a fi înhumate. Maria nu e însă o victimă, cel puțin nu a fost intenția regizorului să o prezinte așa. E o tânără curată care are de străbătut un drum - de la o decizie proastă la lumină - și decizia juriului
Femeile, sfinte și monștri cu față umană by Iulia Blaga () [Corola-journal/Journalistic/13071_a_14396]
-
o poate explica. Eu am impresia că Lăcrămioara Îi Înjură mental pe cei care au chemat-o aici! Articolul e lung. Scris de o femeie. Îmi place. Și ea cred că citește dincolo de sticlă ecranului! Ea Își plânge soțul lăsat acasă. Face asta după ce credea că i-au secat lacrimile. Nu-l plânge, nu blestema, nu-și face reproșuri. Nu are de ce. Omenește a făcut tot ce se poate. E conștientă că viața omului normal, după cum o spune și Biblia, este
Lacrămioara. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Constantin T. Ciubotaru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1533]
-
Afară cu imigranții” Semnează un roman. Ce, cine i-a vârât otravă naționalismului șovin În suflet? De ce-i miroase urât mexicanii, sudamericanii care-i tund gazonul, spală copiii de mizeria omenească? Alt articol, la fel de jegos. De ce na rămas babă asta acasă? S-a săturat de salamul cu s-o ia mama Dracului? În fond și-a trădat țară, lăsându-i pe alții să muncească acolo. No, acum dacă tot are cetățenie, de ce nu se Înscrie voluntară În Afganistan? Cel care semna
Lacrămioara. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Constantin T. Ciubotaru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1533]
-
nu se Înscrie voluntară În Afganistan? Cel care semna nu avea nici el cetățenie. Oare ce a gândit cretinul? Ale cui interese la apară? Alt original! “Sunt sigur ca băbătia și tot neamul lor de opincaro-mămăligari au venit aici fiindcă acasă crăpau de foame. Și-a adus și odraslele care desigur și-au cumpărat fel de fel de diplome universitare și vin aici să ne sufle posturile. Ia zi, fă, la seral sau la fără frecvență ai terminat liceul? Câți ani
Lacrămioara. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Constantin T. Ciubotaru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1533]
-
echipă și așa am ajuns oameni de ispravă, inhalând atmosfera străzilor pe care ne-am jucat și confruntat cu binele și cu greul. A fost cea mai bună terapie fară psihologi și fără bani! În așa zișii „șapte ani de-acasă” au intrat și anii de joacă cu copiii de pe stradă, cu care am rămas prieteni adevărați până la maturitate, uneori chiar mai târziu. Magia străzii! Strada noastră , pe care În orice direcție o luai ajungeai tot la Dunăre, ne-a stârnit
Strada. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Monica Ligia Corleanca () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1534]
-
fragedă pe care o pune în mișcare energia marelui U.R.S.S. Educat în ideologia leninistă, Sașa este, de la început până la sfârșit, admiratorul febril al conducătorului rus. Entitatea centrală rămâne, deci, spiritul atât de binecunoscut al comunismului. Întîmplările de la școală, de acasă sau din satul natal al lui Sașa sunt întrerupte de capitole scurte, ca niște flash-uri suprarealiste, în care Lenin sau alte personaje, fără legatură cu firul narativ principal, trăiesc mici evenimente. Imaginile paradelor sau ale lecțiilor de la școală vădit
Copiii marelui U.R.S.S. by Iulia Iarca () [Corola-journal/Imaginative/9046_a_10371]
-
spune autorul, „limba, ideea latinității, pământul și, dintru-nceput, credința Întru Hristos - iată din ce se alcătuiește realitatea românească”. Este remarcabilă caracterizarea pe care i-o face profesorul George Baciu: „Titus Bărbulescu, pribeagul rămas spre Apus, este un român mereu acasă, prin scrierile sale, mereu În exil, dar cu țara În buzunarul de la piept”. Nu Întâmplător acest mare om le-a dat permisiunea celor doi scriitori, domnișani de-ai dânsului, să alcătuiască acest volum. Le-a simțit românismul, capacitatea de a
PRIMĂVARA SCRIITORILOR DIN DOMNEȘTI LA BIBLIOTECA JUDEŢEANă ARGEŞ. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Catrinel Popescu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1551]
-
mine agrăindu-mă pe rînd cînd noaptea le este surdină, clipa deja hăt departe, deși înscrisă în memoria unei lumini cu neputință de deslușit încă, într-adevăr am fost mereu cel ce murmura: fiecare un trimis, spre a aduce un altul acasă cerul starea celui ce se lasă respirat, iadul abisul dintre noi august nimic nu se întîmplă. totul decurge, murmură sub cuta de amărăciune și spaimă din jurul gurii. august tîrziu. surîde, șoptind abia auzit, am trăit și am aflat ceea ce sunt
Poezie by Andrei Zanca () [Corola-journal/Imaginative/9158_a_10483]
-
sfert de cărămidă l-a lovit în creștet. Un țipăt strident și... Am coborât în fugă să văd ce i s-a întâmplat. Era amețit. Sângele i se prelingea pe obraz și pe piept. Nu mai știu cum am ajuns acasă, dar o revăd pe Mama spălând capul prietenului meu, bandajându-l, apoi clătindu-i cămășuța albă. Și o aud: "Puteai să-l omori! Îți dai seama? Puteai să-l omori! Cum ai mai fi trăit cu o crimă pe suflet
Carnetul unui Pierde-țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/8935_a_10260]
-
să mă hrănești Doamne, aș vrea să fiu mâtza ta cu gheare și aripi și pureci mici între gherutze! Să mă salvezi toamna din tufișuri însângerate de măceși, din gura flămândă a câinilor fără stăpân. Să mă duci la tine acasă, pe acoperișul blocului cu 13 etaje. Să mă îngădui iarna întreagă la gleznele tale, la poveștile tale cu îngeri păzitori, cu poeți glorioși, cu nopți de iunie în care ne vom legăna împreună în hamacul de borangic al greierilor, al
Poezie by Ioana Dinulescu () [Corola-journal/Imaginative/9074_a_10399]
-
cojocul lui ciobănesc, visând, pe aripi de somn, că intrase și el În mulțimea de pe Columnă, printre dealurile săpate În piatră, pe sub pădurile dese, pășind pe un drum care nu mai urca spre vârful coloanei, ci spre munții lui de acasă. Sus, pe cer, Cloșca cu pui și Ursa Mare dovedeau că ajunsese În Cărțișoara, pe malul Balei, Împreună cu tot neamul său. Când s-a trezit a doua zi, dimineața, În jurul lui erau strânși o mulțime de gură-cască: polițiști, pompieri, măturători
Badea Cârţan. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1445]
-
avalanșă pe crestele munților, cu desagii Încărcați de cărți În spinare. Vreo două zile s-a chinuit până a putut să iasă de acolo. A rămas bolnav și slăbit mult după acea Întâmplare. N-a mai avut putere să ajungă acasă și a fost adăpostit de familia Lahovary, la Sinaia. Simținduși sfârșitul, le-a cerut celor care-l Îngrijeau să-l Îngroape acolo, În pământul liber al țării, unde să poată aștepta Împlinirea visului de-o viață Întregirea neamului românesc. În
Badea Cârţan. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1445]
-
mâ. Stai ca un bolovan și aștepți să treci iar un an.. Bolovanii clasei... Sau când Într-o zi vine inervat la culme și Înainte de a Începe lecția, spumegând de furie ne spune: Mâ mârlanilor, ieri a venit la mine acasă tata lui Slătineanu... (Noroc că nu era de la noi din clasă) cu un coș În care erau 5 fâțe de pești ca să-i trec copilul clasa. Că ce sunteți voi bolovani, dar ce e el. Auziți, vine cu 5 fâțe
Liceul Alexandru Lahovary - Vâlcea. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Virgil Sacerdoțeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1554]
-
incinta institutului. Mă simțeam ridicol În paltonul meu. Dar cum numi terminasem obiectivele deplasării trebuia să Îndur cu stoicism, consecințele prevederilor mele exagerate. Mă consolam la gândul că În câteva zile, aveam să-mi termin lucrările și să mă Întorc acasă. Mă iritau semnele primăverii, iar certitudinile ei mă exasperau de-a binelea. Vedeam În ochii colaboratorilor, dar mai ales al colaboratoarelor priviri compătimitoare, dar mă făceam că nu le observ și-mi continuam lucrul În parcelele experimentale cu paltonul pe
Joo. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1550]
-
dactilografă, Înmulțindu-se de... În fine, „N” ori, se ridică... (la pătrat), atunci când este satisfăcut sau se Împarte (cu altul), atunci când nu ajunge să corespundă... algebric. Aici mai intră În ecuație și salariul pe care el trebuie să-l ducă acasă, la copilași. Așa că apare o operație de Împărțire Între familie și plăcerile zilnice care sunt costisitoare și, până la urmă, intervine calculul suplimentar pe bază de o necunoscută pe care o notăm cu litera „C” fiindcă poate fi și ciubuc mărunt
Bibaniada şi altele... momente, schițe, dialoguri scrise pentru şi rostite de Dem Rădulescu. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Corneliu Leu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1544]
-
ochii mari alergînd pe cîmp implorînd în cămăși lungi de noapte obosite, albe în întuneric ca niște năluci oarbe căzînd în umbra cailor nechezînd Apoi spre ziuă dacă n-ar fi ploaia le-aș vedea triste pe pod zgribulite întorcîndu-se acasă pe furiș să nu le vadă nimeni. Gurile Păsări cu trupuri lungi și un lup încremenit în umbră simt corzile goale iar luptătorii în loc de săgeți în arcuri pun femei și în gest sublim întind corzile păsări cu trupuri lungi și
Opt poezii inedite by Nicolae Ioana () [Corola-journal/Imaginative/9501_a_10826]
-
limpede că nu are nevoie de noi a zis cel mai bătrân dintre ei și au plecat Viața mea ca o cîțea credincioasî " Oprește-te" mi se strigă în tote limbile pământului dar eu nu mă opresc nici o clipă am acasă un poem care plânge și mă așteaptă "dar tu nu mai ai casă dar tu nimic nu mai ai numai numele ți-a mai rămas" îmi ascund numele sub cămașa mea zdrențuită și alerg mai departe și după mine viața
Poezii by Rodian Drăgoi () [Corola-journal/Imaginative/9628_a_10953]
-
găsească pentru că tot ivindu-i-se în față fundături, obstacole pe care obligatoriu trebuia să le ocolească, se trezea înapoi în față impozantei uși de la intrare ca și cum ziua lui de muncă s-ar fi încheiat și acum ar fi plecat acasă. Sau la birt. Sau la ore suplimentare. Sigur că nu avea cum să plece, doar nu era să o șteargă de la slujbă chiar înainte de a fi ajuns. Așa că o lua de la capăt, făcea stânga împrejur, își dădea din nou bună
Gde Buharest by Constantin Stan () [Corola-journal/Imaginative/9125_a_10450]
-
simplu uitându-se la concetățenii săi și la Ninocika. Sau poate că s-ar fi îmbătat, ieșindu-și din ritmul său obișnuit. Puah! Nimic nu-i era mai urât pe lumea asta decât oamenii beți la slujbă sau la birt! Acasă - da, era altceva, acasă te poți afuma un pic. Să fim cinstiți - te poți îmbăta chiar ca porcu', după cum zice Marfa, crezând că el nu o aude sau că nu va mai ține minte a doua zi ce-a boscorodit
Gde Buharest by Constantin Stan () [Corola-journal/Imaginative/9125_a_10450]
-
concetățenii săi și la Ninocika. Sau poate că s-ar fi îmbătat, ieșindu-și din ritmul său obișnuit. Puah! Nimic nu-i era mai urât pe lumea asta decât oamenii beți la slujbă sau la birt! Acasă - da, era altceva, acasă te poți afuma un pic. Să fim cinstiți - te poți îmbăta chiar ca porcu', după cum zice Marfa, crezând că el nu o aude sau că nu va mai ține minte a doua zi ce-a boscorodit ea toată seara. Ivan
Gde Buharest by Constantin Stan () [Corola-journal/Imaginative/9125_a_10450]