1,910 matches
-
omul sau femeia bătută: să ia 6 dramuri vin fiert alb sau cu lapte dulce. Pentru orice bubă rea la om ce nu se poate vindeca, nici vindeca: coajă de stridie să ardă bine și să o piseze și piatră acră arsă, să le amestece cu cretă și să ungă la bube. Pentru răceală multă: să jupoaie cea după deasupra de la lemnul de soc, să o lepede să rămână verdeața și pe aceea să răzuie cu cuțitul și cu mălai de
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
dezumflă. Alta: să radă săpun, cu rachiu și miere să amestece și să se mânjească (ungă) unde este brânca. Pentru brâncă (umflătură): cum Îi vede-o că iese, să pui lapte bătut cu mălai de mei, sau tărâțe de borș acru, că scoate focul. Alta: șofran, lapte dulce și pită (pâine) uscată, să moaie și se pune caldă. Pentru pecingine și când crapă țâțele vacii: să caute bureți care se fac pe gunoi și să se ungă dimineața și seara. Alta
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
apă și se pune pe rană. Aceleși lucru se mai face cu lut de la rădăcina unui plop, cu frunze de tei de pe rămurelele sfințite la biserică În Dumninica Mare, muiate În lapte călduț de vacă, sau cu frunze de varză acră. Boală grea (fără leac, cancer): se face Sfântul maslu de 3 ori, de către 7 sau 9 preoți, iar după 2-3 zile, bolnavul este dus la biserică, pentru a-și dezbrăca pe el preotul odăjdiile, la sfârșitul slujbei. Boleșniță (troahnă, gripă
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
pe nas. Dureri de cap: se taie partea cu care un castravete este legat de curpen și se pune pe frunte. Se face baie la cap cu fiertură de antonică sau se aplică pe tâmple mentă pisată, foi de varză acră, cartofi pisați amestecați cu oțet, cu lostoparniță zdrobită sau se unge fruntea cu oțet În care s-a plămădit flori de trandafir. Se toarnă pe cap zeamă de zburătoare fiartă. Degerătură: fierbi ramuri de măceș și cu zeamă oblojești degerăturile
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
varză sau de hrean ras, Înmuiate În oțet cu sare. Ochi bolnavi (oftalmii): se spală ochii cu ceai de rostopască sau se pune pe ochi terci de ceapă zdrobită cu miere, ori cu decoct cu sâmburi de gutui, cu piatră acră. Peste noapte, se pune pe ochi pelin. În scorbut: se bea ceai din măr dulce și urzică moartă. Pentru gâlci (angine): se fac gargare cu fiertură de podbal și zahăr candel, sau se iau terci din hrean ras și zahăr
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
inflamația bazinetului renal, complicată cu inflamația rinichiului. PIELITĂ: inflamația bazinetului renal, porțiune incipientă a căilor urinare venită de la vezică sau produsă de prezența unui calcul. PIROZĂ (pirozis): senzația de arsură, care urcă În stomac prin esofag, asociată cu un gust acru. PITIRIAZIS: boală a pielii, caracterizată prin descuamație fină, asemănătoare tărâței. Se datorează unor ciuperci și prezintă diferite aspecte: sub formă de pete roșii (În special pe fața dorsală a degetelor de la mâini sau pe genunchi și sub formă de pete
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
și W. „Ardeiul" trata despre „Cum se distribuie cărțile de alegător", care este „Noua comisie interimară" în măsură a „satisface pe partizanii evrei în alegeri" și adresa „o scrisoare deschisă dlui I. Angheluță", negustor în Cojocari, prin care Sachi Varză acră îl ruga să-i „lase fata în pace" și să se întoarcă la servitoarele lui care erau și ale negustorilor jidani, după voturile cărora umbla și... adrisantul. Într-o notă publicitară erau invitați alegătorii aflați în cimitirele urbei „precum cimitirul
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
repede de această senzație. Poate și pentru că femeile sunt mai preocupate de luarea în greutate decât bărbații (Wooley S.C. și Wooley W.W., 1983). De fapt, femeile percep mai bine decât bărbații cele patru arome de bază, adică dulcele, săratul, acrul și amarul (Velle, 1987). Hyde și Feller (1981) le-au dat să guste diferite arome la 48 de participanți de ambele sexe, în special suc de lămâie pentru gustul acru și cafeină pentru perceperea amarului. În general, femeile au apreciat
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
decât bărbații cele patru arome de bază, adică dulcele, săratul, acrul și amarul (Velle, 1987). Hyde și Feller (1981) le-au dat să guste diferite arome la 48 de participanți de ambele sexe, în special suc de lămâie pentru gustul acru și cafeină pentru perceperea amarului. În general, femeile au apreciat concentrațiile de cafeină și de acid citric ca fiind mai intense decât bărbații. Sensibilitatea gustativă mai mare a femeilor ar putea avea o explicație evoluționistă. Într-adevăr, aceasta ar putea
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
un fel, o poziție terminală a jurnalului. Astfel de considerații se Întâlnesc doar la capătul unor ani Întregi de exersare a confesiunii zilnice. De la orgoliosul: „Luni. Eu. Marți. Eu. Miercuri. Eu. Joi. Eu.” al lui Gombrowicz 13, până la tonul aproape acru al lui Gide nu se interpun două mentalități doar, ci ani și ani de zile de practică diaristă. Jocul ideii presupune, adeseori, și despărțirea autorului de sine. Dialog prin ricoșeu Eul intrinsec, atât de caracteristic jurnalului intim, devine, În anumite
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
să se îmbrace ca un om de rând și să se amestece prin norod. Dorea să afle el însuși, cum trăiesc cei mulți. Așa, într-o zi, și-a pus căciulă și suman țărănesc, a luat două putini cu lapte acru și s-a dus în târg, la Galați. Pasămite, aflase măria-sa că unii negustori nu foloseau ocaua cea mare, așa cum hotărâse o lege din acea vreme, și căreia poporul îi spunea «ocaua lui Cuza». A căutat, deci, «țăranul», să
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
Orarul noului patron este foarte încărcat, iar el nu este dornic să își piardă vremea prețioasă pe chestiuni care îi par lipsite de importanță [Pinçon, Pinçon-Charlot, 1999]. Fondatorii, cei din prima generație, au tendința să vadă strugurii ca fiind prea acri. Oferă dispozițiile de habitus constituite într-un univers social străin de înalta societate ca explicație pentru dezinteresul resimțit față de recepții și viața de club. Un ritm de viață sedentar ar putea și el fi oferit ca motivație. În contrast cu satisfacția pe
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
even now Aș mad aș the vexed șea; singing aloud; Crowned with rank fumiter and furrow-weeds, With hardocks, hemlock, nettles, cuckoo-flow'rs, Darnel, and all the idle weeds that grow În our sustaining corn. A century send forth; Search every acre în the high-grown field, And bring hîm to our eye [Exit an Officer.] What can man's wisdom În the restoring hîș bereaved sense? He that helps hîm take all my outward worth. DOCTOR: There is means, madam: Our foster-nurse
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
pe potriva temperamentului său, de femeie sensibilă. Se retrage din nou la conac, fără să se mai gândească la Bizu, cu sentimentul că și-a găsit, în sfârșit, rădăcinile. Realizează însă curând că nu asta își dorea, de fapt, și devine acră, egoistă, exasperată de monotonia vieții și de casa pustie, "cu două bătrâne ce numărau seara broaștele". Povestea însă nu trebuia să se termine așa, în nota realistă ce ar fi transformat-o și pe Mili într-o bătrână decrepită, ducând
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
pe sub omoplați, goleau pahar după pahar din vinul ieftin, dubios, vorbind pe apucate, înjurând cu glas ferm, fără perdea, șefii, vremea aceasta prea secetoasă, femeile pe care le-au avut sau nu, înnodând sau deznodând prietenii, îmbâcsind aerul cu fumul acru al țigărilor ieftine fără filtru. Figura lui bicisnică, ștearsă care foarte rar putea fi văzută ziua pe străzile orașului, furișată, prelingându-se pe lângă ziduri și trecători, niciodată nu putea fi zărită în locuri din acestea ce vin aici cu un
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
bere, doar la chioșcul mic înconjurat de zoaie și cotoare de mere mucezite, de lângă gară, sprijinit de unul din copacii scunzi, ornamentali, privind la țăranii veniți din satele din jur cu treburi la oraș, ciocnind halbele de bere stătută și acră, scuipând capete de țigări gălbejite în mâzga neagră și consistentă de pe jos, strigând la copii cu ochi limpezi în care rămăseseră oglindite lucruri frumoase, râvnite, văzute în vitrinele orașului. Azi fusese zi de salariu. Ieșise ziua, demult nu mai ieșise
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
case de pe străzile perpendiculare - răspunzând spre lacul Floreasca - și zidurile cu ferestre mici ale unui fost grajd de cai de curse. Adesea, mormane de fân și de gunoaie umpleau aerul cu un miros hibrid de iarbă cosită și de putrefacție acră [...]. Deasupra dâmbului, ședea dezolată ruina roșie a unei case neterminate. [...] De acolo, strada era pavată și canalizată, dar aproape fără nicio casă, întocmai ca și celelalte străzi din parcelare, presărate doar cu câteva vile, nu lipsite de gust. [...] Pe drum
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
o expoziție de imagini mișcate. Poetul, un performeur în materie de mutații, jonglează cu "bile de puf", trăiește în "bulion" sau în "cărămidă" și e "bucuros ca un cristal"; o fată îmbrățișează "un șarpe adormit", niște cuțite "vorbesc de mărul acru", dintr-un câine "curge-o limbă"; un cerb vine la gară "să-și ieie un bilet de rouă moale". Titlul ciclului Fluturi din pandișpan avea funcție provocatoare. I Clișeele sfărâmate și formele reconstruite, jocul cu măști sugerând carnavalescul, gestica ingenuă
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
nu-i este indiferent ce își vor aminti acești 23 de copii, cu ochii luminoși și iscoditori, despre primul lor învățător. Propriile sale amintiri despre anii de școală primară nu sunt deloc plăcute... O învățătoare în vârstă, veșnic nervoasă și acră, învăța elevii din două clase, I și a III-a, în aceeași încăpere, îi asurzea cu glasul ei pițigăiat și strident, cu loviturile puternice produse cu o riglă în catedră, pentru a face liniște, obiect cu care lovea deseori și
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
sfâșiau pe nătângul care îndrăznise să-și recupereze desaga. În piață, călătorul era acostat de cămătari și vânat de negustori cu ocaua măsluită. Locul viermuia a marafeturi și mișmașuri... Peste tot, mustea a viclenie și mârșăvie. Tocmeala răspândea un iz acru de șarlatanie. Păcălit, străinul își căuta dreptatea în fața unui slujbaș. Dădea peste un agă nădușit care nici nu se scremea să-l asculte fără să știe, musai, de bacșiș. Îl apucau hachițele dacă nu era măcar măgulit. Brusc, străinul era
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
și umanității. Altfel spus, „fenomenul frustrației” ajunge să desemneze, acum, acel „raport social și conștient”, de care vorbea V. Pavelescu, între „ceea ce ni se cuvine” și „ceea ce datorăm noi”, adică între „drepturi” și „obligații”. Acțiunea de revendicare, adoptată de cel acre se simte deposedat de un drept, nu are, de regulă, la acest nivel, caracterul unui act agresiv: ea (revendicarea)îmbracă, în primul rând, forma unei reacții reflexive de rezolvare„” a contradicției apărute, concomitent cu un sentiment de respectare a normelor
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
dulce(62); borș(51); gust(43); oțet (26); murături(20); sărat (19); neplăcut(18); rău(18); lapte(15); castraveți(12); bun(11); dezgustător(9); castravete(7); mîncare(7); iute(6); murătură(5); varză(5); vin(5); stricat(4); acrișor(3); acru (3); ciorbă (3); iaurt (3); măr(3); moare (3); urît (3); viață(3); acid (2); aspru (2); dezgust (2); lămîia (2); limonadă (2); nașpa (2); oribil (2); portocală (2); senzație (2); simț (2); suflet (2); verde (2), acritură; acum; agrișe
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
suflet; școală; tare; teniși; teren; tinerețe; peste tot; tot timpul; transpirație; turneu; undeva; Usain Bolt; ușor; plin de viață; vis; viteza; voință; voios; zadar; zboară; zburdă; zglobiu; toată ziua (1); 801/230/70/160/0 amar: dulce (136); gust (83); acru (68); pelin (55); rău (28); lămîie (19); neplăcut (19); cafea (18); sărut (17); durere (14); dezgustător (9); iute (9); suferință (9); fiere (8); trist (8); viață (8); ceai (7); dezgust (6); greu (6); nuntă (6); supărare (6); tristețe (6); dor
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
6); mucegai (6); smîntînă (6); cioban (5); gustoasă (5); hrană (5); urdă (5); gustos (4); miros (4); plăcintă (4); țară (4); de vacă (4); vaci (4); zer (4); pîine (3); produs (3); roșii (3); sare (3); sănătate (3); vaca (3); acru (2); bio (2); de burduf (2); calciu (2); coș (2); mic dejun (2); Franța (2); gaură (2); machidon (2); moale (2); mucegăită (2); de oi (2); plăcere (2); proaspătă (2); pute (2); salam (2); salată (2); stînă (2); șoareci (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
coș (2); mic dejun (2); Franța (2); gaură (2); machidon (2); moale (2); mucegăită (2); de oi (2); plăcere (2); proaspătă (2); pute (2); salam (2); salată (2); stînă (2); șoareci (2); de vaci (2); veche (2); verde (2); acasă; acră; albastră; alergică; animal; animale; aperitiv; ardei; băiat; bloc; brînză; bucată; bucate; bun; de capră; carne; cartofi; caș de vacă; ceapă; delicatesă; fata; fermă; finețe; fotografie; găuri; grăsime; gustare; iaurt; intrare; iute; împuțită; Jerry; liniștit; macaroane; de machidon; mămăliga; mediocritate; miel
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]