569,274 matches
-
complet suferința, ci pentru a suferi alături de noi. Compasiunea pentru aproapele nostru Sfânta Scriptură nu oferă explicații minuțioase pentru durere și suferință, dar ne îndreaptă privirea către compasiunea divină dovedită faptic de Mântuitorul în timpul activității și misiunii Sale pământești în actele de vindecare ale unora dintre contemporanii Săi, până la acceptarea morții Sale pe Cruce pentru noi oamenii și pentru a noastră mântuire. Creștinul, ca ucenic al Domnului și ca următor al Lui, are vocația de a traduce aceeași compasiune în fapte
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
ce îl învrednicește să primească un fiu și să devină părinte al unei descendențe atât de numeroase precum stelele cerului și nisipul mării. Pe de altă parte, capitolul următor din cartea Facerii (19) arată că nerespectarea legii ospitalității reprezintă un act grav ce atrage pedeapsa divină. Și peste secole, Sfântul Apostol Pavel, în Epistola către Evrei, îi îndemna astfel pe creștini, amintind episodul avraamic: „Primirea de oaspeți să n-o uitați căci prin aceasta unii, fără ca să știe, au primit în
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
Malraux numea iluzia lirică. Cum m-am transformat într-un sincer și convins comunist, iată o poveste în care intră multe și deslușite motivații. În orice caz nu m-am lăsat dus de curent. A fost o alegere, nu un act de oportunism. Circumstanță atenuantă, circumstanță agravantă? - așa sună întrebarea lui Eugen Ionescu din Rinocerii, o piesă la a cărei reprezentare în 1964 pe scena Teatrului de Comedie am pus umărul. Ce-i drept, destul de curând, prin 1948-49, încrederea în regim
În dialog cu B. Elvin - "între o mare speranță și o mare frică" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11371_a_12696]
-
eram îndrăgostit de literatura lui și că țin să-l cunosc, așa că directorul mi-a ușurat întâlnirea în care urma să se stabilească în detaliu condițiile propriu-zise de colaborare. Spre dezamăgirea mea, am dat de un bărbat care a luat act puțin plictisit de admirația mea și s-a purtat nițel disprețuitor cu insignifiantul redactor. Mi-a precizat că, pentru a scrie romanul, are nevoie mai întâi de dulapuri dotate cu multiple sertare. Apoi de o mașină care să-l transporte
În dialog cu B. Elvin - "între o mare speranță și o mare frică" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11371_a_12696]
-
de eseuri, de memorii, cartea despre Nietzsche și încă altele. Noua critică de întâmpinare, copleșită, a ales tăcerea, o capitulare, cum spuneam, în fața cantității. Indiferent însă de motivație, neluarea în seamă a noilor cărți ale lui N. Breban este un act care îi aduce scriitorului prejudicii. Și nu numai lui. Imaginea momentului actual de creație este și ea prejudiciată, împuținată prin ignorarea unuia dintre protagoniști. în orice ipostază s-ar afla, Breban nu este totuși un scriitor ignorabil și chiar admițând
Cealaltă putere by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11407_a_12732]
-
după un anume tipic,/ sfâșâind șsic!ț agonia amărâtelor vibrații,/ m-au deocheat/.../?" (Marian Ruscu) * , Coborând în profunzimile semioticii docliniene, revedem, cu volumul în discuție, drumul parcurs de poetul hermeneut, drum al interogațiilor, al incertitudinilor centrate pe zona abisală a actului creator." (Doru Timofte) * ,Erai frumoasă ca regina și încântai orice privire;/ O zi întreagă n-am putut să-mi iau ochii de la tine./ În dreapta trimiteai un zâmbet, în stânga o dulce bezea,/ Privirea când ți-am întâlnit-o spunea că vrei
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11422_a_12747]
-
popoarelor în mijlocul cărora trăiesc". Imediat, el exemplifică enormitatea prin acțiunile lui Traian Băsescu. Unde e aici intenția de a-l incrimina, când se incriminează singur?! Dacă are probleme cu Traian Băsescu, de ce nu-l atacă pentru ideile sale politice, pentru actele din timpul mandatului său. Nimeni, nici măcar președintele Băsescu, nu e în afara criticii. Există suficiente lucruri discutabile în acțiunile actualului președinte al României. A o face, însă, de pe platforma acut rasistă pe care s-a cățărat gâfâind dl Severin e descalificant
Alogenia salvează România by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11424_a_12749]
-
admirau inteligența și cultura și își luau notițe de la el. Burroughs e cel care i-a pus să scrie. Deși toate cărțile sale (vreo 14) sînt autobiografice, ficțiunea se arată, surprinzător, mai palidă decît realitatea. Poate pentru că scrisul era un act destul de conformist (Burroughs a și pictat, în maniera lui Pollock), nu și-a formulat niciodată explicit un crez. Nevoit să fugă în Mexic din cauza problemelor cu legea, și-a împușcat accidental soția în cap (episodul apare în Junky, dar inexplicabil
Și ei au debutat odată by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11426_a_12751]
-
lornietă, de privit o scenă, nu cînd e spectacol, lumină, ci tocmai cînd se schimbă decorul, sau cînd se face curat. Cînd se adună zdrențele, cînd se spală, cînd trec pe pasarele oboseala și singurătatea. O piesă cu puzderie de acte și cu actori de vatelină, pe care toți o știm și care aduce - vai... - așa de-aproape cu viața. Nu asistăm, cu toate astea, de bunăvoie, la ea, decît în vreo două ocazii: în clipele de disperare ascuțită, cînd luăm
Ca apa pentru ceai by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11431_a_12756]
-
mare deschidere culturală în tradiția europeană a spiritului enciclopedic , Adrian Marino a fost un gînditor de factură iluministă. Pentru el, perioada de după 1989 a repetat, la altă scară, experiența pașoptistă, anii de ruptură de civilizația feudală care, simbolic vorbind, reprezintă actul de naștere al civilizației române moderne. Puțini gînditori de la noi au militat cu atîta consecvență și energie pentru integrarea europeană a României, chiar și atunci cînd această idee suna ca o excentricitate sau ca o utopie. Adrian Marino a crezut
Pledoaria unui extremist de centru by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11425_a_12750]
-
Bleoca datorează foarte mult activității sale de traducător din proza nord-americană, de la care și-a însușit tehnica. Liviu Bleoca nu este un povestitor inventiv, nu surprinde cu ficțiuni ingenioase, el este tipul de prozator minimalist care cucerește prin discurs, prin actul subiectiv al povestirii, prin felul în care îți ,vorbește". Talentul lui Liviu Bleoca stă, așadar, în protocolul și tonalitatea povestirii, în înscenarea textului. Cîteva gesturi precise, perfect stăpînite, un ritm bun și puțin umor sînt destul pentru a atrage atenția
Proză scurtă și exactă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11451_a_12776]
-
cu privire familiară, Liviu Bleoca abordează tema eresului popular, o anume ambiguitate a magicului salvînd cele două povestiri care ar fi putut foarte ușor să cadă peste clișee sau să rămînă doar niște pastișe voiculesciene. Trei povestiri, La balamuc, Un act de identitate și Erotikon, inspirate din experiența scriitorului ca observator în zona conflictului iugoslav, sînt trei secvențe distincte ce compun chipul descompus de război al unei țări și al oamenilor abrutizați de resentimentele ideologice, de violența legilor nescrise și de
Proză scurtă și exactă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11451_a_12776]
-
în literatura română", acreditând ideea că ,zorii literaturii române se ivesc odată cu traducerea psalmilor" (p. 9). Psaltirea solicită disponibilitățile estetice ale limbii în găsirea echivalențelor lingvistice adecvate unui text poetic înțesat de metafore și simboluri. Psalmii transformă traducerea într-un act de creație, dovezi succesive fiind Psaltirea în versuri din 1673 a mitropolitului Dosoftei, Biblia de la 1688, ca și numeroase alte încercări, anterioare sau ulterioare. De aceea, istoricul literar se simte dator să rediscute dogma călinesciană a respingerii literaturii religioase pe
Resursele psalmilor by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11457_a_12782]
-
pentru Literatură.O lectură ,negativă" a existenței sale empirice nu atrage cîtuși de puțin după sine distanțarea critică de semantica scrierilor sale. Dimpotrivă. Aforismele conținute în textele canettiene s-au ,autonomizat", desprinzîndu-se din ,masa" operei tocmai datorită impulsului pe care actul lecturii îl declanșează imperios: acela de a subscrie necondiționat la ,veracitatea" enunțului. Canetti a resimțit moartea , neantul, ca pe o provocare căreia i-a ripostat necontenit, prin scris.Cîtă deosebire între conștiința zădărniciei faptelor umane, pe care Thomas Mann o
Enigma Canetti by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11466_a_12791]
-
de la o epocă la alta, de la o civilizație la alta, de la o religie la alta. Cu toate acestea o idee pare să se impună cu evidență, și anume că separarea între materie și spirit, între trup și suflet sărăcesc acest act care este, în esență, dublu, și ține în egală măsură de erotică și de mistică. Am ales din incitantul volum un fragment, revelator în acest sens, dedicat tocmai sărutului sacru care arată, între altele, cît de mult se apropie, privite
Alain Montandon - Sărutul sacru by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11465_a_12790]
-
fiindcă era mai importantă intenția și nu realizarea ei literală. Yannick Carré a arătat foarte bine că mîna, chiar dacă avea o mare sacralitate în Evul Mediu, era totuși, în această privință, inferioară gurii. Cel care săruta mîna se angaja în act, cel care primirea sărutul avea un anumit recul. Sărutul mîinii marchează astfel o relație de la superior la inferior. În Rusia, unde altădată se săruta mîna sau piciorul celor care se bucurau de o considerație deosebită, era sărutat și umărul. Personajul
Alain Montandon - Sărutul sacru by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11465_a_12790]
-
desigur, o putere de vindecare, cel puțin simbolică pentru cel care îl primește. Fără să mai vorbim de orbul din Betsaida vindecat de un sărut (Marcu, 8, 22-26), ne vom aminti de sărutul dat leprosului care este mai întîi un act de purificare. Cum leprosul este impur, sărutul de caritate îl purifică. Dar poate și să-l vindece, așa cum a făcut sfîntul Martin sărutîndu-l pe lepros pe gură. În acest sărut taumaturgic, rolul salivei este important: Îndată ce saliva binecuvîntată, ieșită din
Alain Montandon - Sărutul sacru by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11465_a_12790]
-
rolul salivei este important: Îndată ce saliva binecuvîntată, ieșită din gura sfîntului, l-a atins pe lepros, această ungere parfumată l-a vindecat de boală ce-l dobora" (Venance Fortunat). Sărutul dat leprosului este emblematic pentru abdicarea de sine într-un act de caritate simbolică. El se practica în Evul Mediu nu pe gura ci pe rănile leprosului. În Legenda Sfîntului Iulian Primitorul, Flaubert pune deosebit de bine în scenă, cu o ironie teribilă - fiindcă Flaubert denunță stereotipurile religiei 4 - întîlnirea dintre Iulian
Alain Montandon - Sărutul sacru by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11465_a_12790]
-
dacă ne gîndim la Kosîghin care l-a sărutat pe ,fratele său mai mic" ceh Dubcek în 1968, cu cîteva zile înainte de intrarea tancurilor sovietice în Praga. Practică veche! Neron nu-i mărturisește oare lui Burrhus în Britannicus de Racine (actul IV, scena 3, versul 1314): , Îl sărut pe rival, dar ca să-l înăbuș"? Cînd este vorba de un sărut pe gură, cerut de protocol, între un bărbat și o femeie, poate să apară ambiguitatea sau reticența.6 Astfel, Sfînta Lutgarda
Alain Montandon - Sărutul sacru by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11465_a_12790]
-
pe gură, cerut de protocol, între un bărbat și o femeie, poate să apară ambiguitatea sau reticența.6 Astfel, Sfînta Lutgarda a refuzat părintelui abate venit în vizită sărutul protocolar.7 Hipolit din Roma predică separarea pe sexe în acest act: ,Credincioșii să se sărute, bărbații cu bărbați, femeile cu femei, dar bărbații să nu sărute femeile 8." Tradiția sărutului pascal era totuși independentă de orice condiție socială și sexuală, afirmînd egalitatea oamenilor în fața evenimentului care aduce bucurie omenirii întregi: reînvierea
Alain Montandon - Sărutul sacru by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11465_a_12790]
-
10. Chiril, arhiepiscop de Ierusalim, a fost unul dintre primii care a dezvoltat simbolismul sărutului de pace: Acest sărut unește și împacă sufletele între ele. El înseamnă așadar că sufletele se contopesc și alungă orice resentiment." Este vorba de un act grav, sincer și serios. Dar ca în fiecare interacțiune codificată, există un coflict interior între aparență și adevăr, între mască și ființă, între rol și sentiment autentic 11. Bunăvoința sufletului trebuie să se manifeste în acest sărut al buzelor caste
Alain Montandon - Sărutul sacru by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11465_a_12790]
-
După Jean-Claude Schmitt 13, Yannick Carré comentează acest text spunînd că el arată importanța capitală a sărutului, ,stadiu ultim" pe care îl poate atinge metafora sexuală - dacă vrem să rămînem în limitele decenței și ale castității impuse de către dogmă - și act de deschidere al Cîntării cîntărilor, ,breviarul mistic" al secolului al XII-lea. 1 Yannick Carré, Le Baiser sur la bouche au Moyen Age. Rites, symboles, mentalités, Xie-XVe, Paris, Le Léopard d'Or, 1993. 2 Herodote, Histoire, t I, cap. 134
Alain Montandon - Sărutul sacru by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11465_a_12790]
-
monument înalt, ascuțit de cruzime omenească. Legendara țeapă (folosită cu succes și de alți domnitori buni gospodari ai moravurilor epocii) pare să fie, la eroul nostru, o echivalare și generalizare, în spațiul public, a unor vechi și intime trăiri: , Primul act sexual, pentru cei virgini (indiferent de sex), nu e decât o bestială tragere în țeapă. Mai bine să capeți conștientizarea violenței actului și să-l practici fără false pudori." (p. 177). Orice s-ar putea spune despre Vlad }epeș, dar
Bietul Dracula by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11478_a_12803]
-
fie, la eroul nostru, o echivalare și generalizare, în spațiul public, a unor vechi și intime trăiri: , Primul act sexual, pentru cei virgini (indiferent de sex), nu e decât o bestială tragere în țeapă. Mai bine să capeți conștientizarea violenței actului și să-l practici fără false pudori." (p. 177). Orice s-ar putea spune despre Vlad }epeș, dar nu că ar fi omul falselor pudori... Confesiunea lui și filozofia desprinsă din ea sunt încă mai îngrozitoare decât actele sale de
Bietul Dracula by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11478_a_12803]
-
conștientizarea violenței actului și să-l practici fără false pudori." (p. 177). Orice s-ar putea spune despre Vlad }epeș, dar nu că ar fi omul falselor pudori... Confesiunea lui și filozofia desprinsă din ea sunt încă mai îngrozitoare decât actele sale de cruzime. Autorul creează un personaj faustic, un om deopotrivă al intelectului și al acțiunii căutând depășirea limitei unanim acceptate și siluirea cursului istoriei. Închis în celula învelită în pânza de apă a Dunării, el urcă noaptea în turn
Bietul Dracula by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11478_a_12803]