159,822 matches
-
idei, nici convingeri și nici interesul de a schimba ceva. Nu li s-au oferit și nu li se vor oferi niciodată posturi în Guvern sau în diplomație. Din acest motiv vor vota pentru statu quo, pentru încremirea în formula actuală, așa cum ar fi făcut-o și-n '90 și-n '96, și-n 2000. Ei sunt, de fapt, Talpa Parlamentului (scuzați posibila similitudine cu Talpa Iadului!), centrul de greutate ignorat, dar extrem de util în jocurile politice pe muche de cuțit
Atenție la Talpa Parlamentului! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12100_a_13425]
-
a deschis o altă expoziție de sculptură engleză contemporană, de data aceasta una de grup, care începe, așa cum este lesne de înțeles, cu Henry Moore. Dacă în ambianța expoziției lui Moore din 1966 putea fi invocat românul Brâncuși, astăzi, în actuala expoziție, el îl are alături pe românul Paul Neagu, de această dată în ipostaza sa de artist englez și de profesor al multor sculptori tineri, unii prezenți chiar în în grupul de expozanți. Un martor al excepționalei prezențe a lui
Corneliu Baba despre Henry Moore by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12118_a_13443]
-
Rodica Zafiu Despre haosul pronunțării siglelor și al abrevierilor în româna actuală am mai scris în această rubrică, cu cîțiva ani în urmă. O nouă repede privire asupra domeniului arată că situația nu evoluează în nici un caz spre simplificare. Să rezumăm datele problemei: mai întîi, există un grad de imprevizibilitate în cazul
Semese și (i)esemes by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12091_a_13416]
-
inefabil, al relației speciale dintre noi. Care îmi dă siguranță. C.M.: Este Saludos o pledoarie pentru libertatea individuală, pledoarie transpusă în fascinantele călătorii ale lui Sey Mondy? Dacă da, cum putem noi, oamenii reali, prinși în mecanismele sufocante ale societății actuale, dobîndi libertatea individuală? A.E: Sey Mondy este, așa cum se consideră, cel mai liber om de pe planetă. Nu are cheie, la propriu. Nu are un spațiu în care să se încuie. El circulă. Vreme de peste patruzeci de ani. Acumulează doar
Alexandru Ecovoiu "Fiecare personaj are ceva din mine" by Ciprian Macesaru () [Corola-journal/Journalistic/12113_a_13438]
-
vina pe...capra vecinilor. Și atunci de ce ne întrebăm că în alegerile din 2004 sînt candidați la președinție doi comuniști care au fost precedați de alți comuniști? Se vorbește de neocomuniști, de criptocomuniști sau o "restaurație". Nu! Sînt vechii și actualii comuniști care au aparținut nomenclaturii, adaptați la economia de piață, liberalism și corupție. Și iată că pe bună dreptate, consider că "am fost și sînt un nebun incurabil"... Dar fiecare cu nebunia lui... S.G.: Puteți să-mi dați cîteva exemple
Cine sînteți, Bujor Nedelcovici? by Serelena Ghiețanu () [Corola-journal/Journalistic/12074_a_13399]
-
toate aceste afirmații cu faptul că... "ați fost și sînteți nebun"? B.N.: Inițial, romanul Al doilea mesager, s-a intitulat "Ereticul îmblînzit". Acum, cu trecerea timpului, am devenit un eretic neîmblînzit, un iconoclast, un nonconformist și neîncadrat în ierarhiile politico-sociale actuale... La București nu am avut în trecut nici o funcție... La Paris lucrez pentru revista "Esprit", iar la București sînt... scriitor. Două eleve de la Liceul "I.L. Caragiale" din Ploiești mi-au luat un interviu intitulat: "Un scriitor incomod". Cred că este
Cine sînteți, Bujor Nedelcovici? by Serelena Ghiețanu () [Corola-journal/Journalistic/12074_a_13399]
-
românești în perioada "realismului socialist" și a comunismului, numite generic de autorul italian "îl regime", dar și a unei originalități în diversitatea acestui capitol al culturii române. Teza propusă de autorul italian este teribil de ademenitoare, mai ales în contextul actualelor polemici generaționiste (și) în domeniul cinematografiei de la noi. Citam, în acest sens, capitolul Gli autori durante îl regime, în care Mallozzi prezintă și analizează creația cinematografică a lui Victor Iliu, a cărui capodoperă, Moară cu noroc, fusese apropiată în 1957
Filmul românesc între neorealism și realism socialist by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12121_a_13446]
-
a românilor să-l voteze pe Traian Băsescu. Acum, i-aș transmite președintelui că e datoria lui morală de a nu-i dezamăgi pe români. Nu cred într-o recădere în scenariul Constantinescu. Să nu uităm că, în acel scenariu, actualul președinte a avut rolul personajului negativ. Un rol care, cu vremea, s-a dovedit a fi fost singurul pozitiv. Oricât s-a mers pe ideea "scandalagiului" Băsescu, și pe vremea lui Constantinescu, și pe aceea a lui Năstase, dezinformarea n-
Președinția ca voință și reprezentare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12125_a_13450]
-
excerptată și comentată de Lucian Raicu: "Dezinteresul, ca nivel de moralitate, este o valoare exemplară a biografiei sale" (e vorba de E. Lovinescu). Ah, deranjanta biografie! Acea biografie care se vede minimalizată, răstălmăcită ori dată la o parte la ora actuală, deși e - orice s-ar spune - un element generator al operei, un garant al fidelității acesteia față de sine. Evident, oportuniștii și ariviștii ce cultivă frecvent un lovinescianism de paradă, care nu-i împiedică a reprima brutal revizuirile, nu se simt
E. Lovinescu: cealaltă față a lunii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12107_a_13432]
-
azi, în funcție de situație și de registrul de comunicare? Desigur, cifrele rotunde (dar aproximative) indicate de substantivele-numerale zece, o sută, o mie, precum și formele de plural cu sens nedeterminat ale acelorași numerale: zeci, sute, mii. Aspectul cel mai surprinzător al limbii actuale mi se pare preferința pentru anumite combinații din zona zecilor de mii. E greu de făcut o ierarhizare a frecvenței între diversele posibilități, dar cred că orice vorbitor va fi de acord că cinsprezece mii e mult mai probabil, pentru
Hiperbole numerice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12137_a_13462]
-
este , înainte de toate, un studiu, o dezbatere de idei, uneori un moment decisiv pentru istoria unui autor sau chiar a unui fenomen mai larg. Acest fapt încearcă să-l semnaleze și să-l inducă în conștiința publică Premiul Margareta Sterian. Actuala sa ediție, cea de-a douăsprezecea, a privit anul expozițional 2003 și, dintre manifestările nominalizate, au fost premiate patru expoziții în cadrul ceremoniei desfășurate în ziua de 20 decembrie, într-unul din spațiile Muzeului Național de Artă. Juriul, condus de Rodica
Constantin Cerăceanu și "Premiile Margareta Sterian" by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12167_a_13492]
-
că Grigori-vodă "au rădicat țigănăritul și morăritul și prisăcăritul și cîrcimăritul" (cap. XXII), iar Costandin-vodă "di toamnă au scos văcărit și vădrărit tot odată, și di iarnă civerturi și hîrtii, iar di primăvară pogonărit și coniți" (cap. XXIII). Asupra imaginației actuale, termenii ieșiți din uz acționează trezind asociații concrete și chiar comice: merită redescoperite cuvinte ca gărdurărit (taxe legate de viticultură, sancționînd lipsa gardurilor sau alte nereguli), ghindărit (taxă pentru dreptul de a-și hrăni porcii cu ghindă din pădure), ierbărit
Biruri,taxe, impozite by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12183_a_13508]
-
cel mai mult imaginația și provoacă interpretări destul de libere, pentru că pare a sugera o culme a absurdului fiscal: taxa pe fum, pe imaterial și insesizabil. Conotațiile și etimologia populară contribuie la păstrarea în circulație a termenului, pomenit încă în discuțiile actuale, mai ales în ironizarea excesului de taxe: "Tu încă n-ai înțeles că ăștia ar pune impozit și pe fumărit, aer și soare?" (computergames.ro), "mai justifică ăștia multe taxe pe fumărit prin aderarea la UE?" (daciaclub.ro). Uneori termenul
Biruri,taxe, impozite by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12183_a_13508]
-
de servicii, contractorii și subcontractorii de construcții, reparații sau comerț au prosperat în urma temenelelor făcute mărimilor zilei. Distribuitorii de toate soiurilor fac bani buni lucrând cu administrația. În mod logic, ei au tot interesul să păstreze canalele de comunicare cu actualii funcționari, canale pe care sutele de miliarde de lei circulă cu incredibilă dezinvoltură. În ce privește tineretul, el continuă să rămână marea enigmă a tranziției. Incapabil să se organizeze (unde i-ați auzit glasul în afara stadioanelor și a concertelor de manele sau
Colonia semi-penitenciară by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12174_a_13499]
-
S-a văzut, mai ales la turul al doilea al prezidențialelor, politica absolut oneroasă a UDMR-ului. Slaba participare a maghiarilor spune două lucruri: primul, că minoritatea maghiară e departe de a împărtăși idealul unei Românii democratice, și doi, că actuala conducere a formațiunii este una prin excelență clientelară. În rest, să ne vedem cu toții în Europa! Mai ales acum, după ce ungurii din România au apucat să simtă gustul amar al trădării fraților de peste Tisa, în care-și puseseră mari speranțe
Colonia semi-penitenciară by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12174_a_13499]
-
responsabilul cu amenajarea din partea Ministerului Culturii și al Cultelor, Paul Oltean, fiica inginerului care a conceput proiectul tehnic al Coloanei, Sorana Georgescu-Gorjan, episcopul Gorie Strehăianu de la Mitropolia Olteniei și, firește, autoritățile județene și municipale, de la prefect, primar și viceprimar la actualii și viitorii parlamentari. Deci o sumă de fețe reprezentative, de la vlădică în orice caz, chiar dacă nu pînă la opincă (era așteptat cu înfrigurare și primul-ministru, dl. Adrian Năstase, dar d-sa nu și-a mai făcut apariția). Dînd la o
Brâncuși dichisit by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12180_a_13505]
-
asigurarea apariției revistei Columna. Ori e o "tehnică" a d-sale defel originală de altminteri, a nerespectării angajamentelor electorale asumate? în orice caz, adeziunea formală la gloria lui Brâncuși nu e o scuză pentru lipsa de cuvînt față de fenomenul cultural actual, pentru nici o formă a lipsei de cuvînt. Faptul că aprinzi o lumînare la altarul genialului sculptor nu poate răscumpăra indiferența crasă pentru ceea ce se creează ori s-ar putea crea aici și acum. întorcînd brutal spatele revistei Columna, o publicație
Brâncuși dichisit by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12180_a_13505]
-
prezidențiale are motivații diferite. Tribunul a incriminat fraudarea alegerilor de către PSD, în vreme ce jurnalistul de la "Adevărul" a reclamat neconcedierea președintelui BEC - incompetent profesional, dar, în schimb, partizan politic -, judecătorul Emil Gherguț. Aparent ambii își motivează gestul ca pe un protest la adresa actualei puteri. Răspunsul la clasica întrebare "cui prodest?" îi aduce însă pe amîndoi la un surprinzător numitor comun: Adrian Năstase. Puse cap la cap, atitudinile sale din campania electorală abia încheiată îl recomandă, pe Cristian Tudor Popescu ca pe un susținător
Teribilismul justițiar by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12177_a_13502]
-
prezentului, prin refugierea tot mai acută în trecut, aidoma unui moșneag care rememorează în detaliu peripeții din cătănie, de pildă, dar uită cu nonșalanță ce trebuie să facă în ziua spectivă. Ca să nu mai vorbim despre proiecte: sublime virtual, dar actual absente cu desăvîrșire. Muzica nouă mărturisește, peremptoriu, prezentul și angajează viitorul, perspectiva. Or, de vreme ce omenirea trăiește tot mai intens în trecut, e de înțeles de ce prezentul și, mai ales, viitorul muzicii savante au reflexe sumbre, funeste, chiar morbide. Entropia, alimentată
Vulnerabilități by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/12190_a_13515]
-
a însingurării, a izolării. Dacă în faza primordială ori în cea sintonică "muzicienii", alias membrii unei colectivități, produceau și reproduceau laolaltă, într-o funciară consonanță, faptele sonore, fie ele de orientare taumaturgică sau magică, fie suprasensibilă sau inițiatică, în faza actuală, a atomizării, muzicienii sunt, vrînd-nevrînd, pensionarii unui țarc de muzică așa-zisă contemporană. Compozitori (poate mai mulți ca niciodată), interpreți (mai mult histrioni decît veritabili), un public (cît să încapă la o cină de taină), într-un cuvînt, o specie
Vulnerabilități by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/12190_a_13515]
-
Muzica savantă n-a murit încă, dar se află într-o comă profundă. Și cum se întîmplă de obicei, în ultimele clipe de viață are loc developarea filmului întregii existențe. De aici și pînă la muzica totală (ori globalismul sonor actual) nu mai e decît un pas. Un pas ce riscă să ocrotească germenele derutei și al escrocheriei. Căci este caraghioasă sămînța care se plînge că se preface în muzică savantă, în loc de, să zicem, muzică populară, uitînd că ea nu e
Vulnerabilități by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/12190_a_13515]
-
a sa Nathalie, când pe Ecaterina cea Mare, când pe Griboedov, alături de puzderie de conți și contese, baroni și baronese, ambasadori din Răsărit sau din Apus, vizitatori din diverse epoci ale muzeului, inclusiv contemporani, ba îl recunoști chiar și pe actualul director, împovărat de imensa responsabilitate ce-i apasă umerii. E un fel de vârtej postmodern al tuturor vârstelor muzeului-reședință imperială, alimentat de două fluvii distincte: cel al actanților propriu-ziși și cel al publicului mai mult sau mai puțin avizat. Dintre
Arca sufletului rus by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/12193_a_13518]
-
ideologice și ajungându-se până la găsirea unor metode de controlare a comerțului cu cărți străine din pitoreștile "talciocuri". Mii de cărți sunt din nou orientate spre fondurile secrete ale bibliotecilor. În 1987, în fondul S al Bibliotecii Centrale de Stat (actuala Bibliotecă Națională a României), existau 26.549 de cărți. Cărțile unor scriitori nonconformiști, ca Ana Blandiana, Nicolae Manolescu sau Mircea Dinescu, sunt scoase din circulație prin "retragerea din librării" și interzicerea comentării lor în presă. Pentru stigmatizarea unor scrieri - cum
Din "realizările" regimului comunist - Cărți interzise by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12187_a_13512]
-
prin lucrările sale din domeniul istoriei religiilor. De un succes neașteptat s-a bucurat comedia clasică O scrisoare pierdută, pusă pe scenă la Teatrul Malá scéna din Bratislava în stagiunea 1997-99, interpretată de spectatori ca o satiră a moravurilor politice actuale. Intenționat am consacrat un spațiu destul de mare acestei treceri în revistă a momentelor importante din receptarea literaturii române în Slovacia, dorința mea fiind ca cititorul român să aibă o imagine mai concretă despre meandrele acestui proces. Conținutul cărții d-nei Vajdová
Receptarea literaturii române în Slovacia by Libuše Valentová () [Corola-journal/Journalistic/12196_a_13521]
-
astfel: "un fel de a vorbi sentențioas-pedant, care seamănă cu vorbirea adevărată ca o sonată cu un exercițiu Ťscolasticť din metoda de vioară". Apreciat sub raportul realizării fabuloase, al unei "halimale brăilene și bărăgănene", aduse "la zi" prin ambiția naratorului actual, "chinuit de-a scrie roman", Fănuș Neagu e, în optica lui Cornel Regman, un talent "mai ales de ordinul irepresibilei nevoi de expresie, de comunicare cu orice preț, dar nu pentru că naratorul ar avea ceva deosebit de spus, ci pentru faptul
Un inconformist: Cornel Regman (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12208_a_13533]