1,002 matches
-
debite mici (sub 0,1 l/s ) și coeficient de variabilitate foarte ridicat. Aceste ape întrețin umezeala în padine, înmlăștinind solul în perioadele cu precipitații abundente. În același timp,degradarea mecanică și fizică a substratului sarmațian la contactul cu stratul acvifer, favorizează schimbarea indicelui de plasticitate și reducerea stabilității formațiunilor deluviale,îndeosebi după perioadele umede de lungă durată, ca în 19691972, ceea ce duce la declanșarea alunecărilor de teren. Astfel se explică intensitatea proceselor de alunecare existente în vatra satului Chișcăreni, pe
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
chiar argiloase. Stratul de apă principal înmagazinat în orizontul psemito-psefitic,în unele sectoare se află sub presiune, având caracter ascensional, cum a dovedit forajul executat la Hălceni (Bomher E., 1976). Lentilele de apă sunt suspendate la nivele diferite deasupra orizontului acvifer din baza aluvionarului, astfel că, în șesul Miletinului, apa subterană se află la adâncimi foarte diferite, fiind în general la 2,5-3 m spre albia minoră și la 0-0,5m spre contactul cu versanții. În perioadele umede ale anului nivelul
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
la adâncimi între 0 și 3 m. Variațiile sezoniere mari ale nivelului hidrostatic impun măsuri speciale pentru construcții și instalații, mai ales dacă ținem seama și de mineralizarea apei , de agresivitatea ei. În categoria apelor de adâncime intră totodată straturile acvifere cuprinse în depozitele cuverturii de platformă de la 950-1000 m și până la nivelul stratelor sarmațiene de sub cuverturile depozitelor cuaternare. Pe baza forajelor de adâncime s-a putut constata existența unor strate acvifere de adâncime puternic mineralizate. Nu este exclusă nici
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
În categoria apelor de adâncime intră totodată straturile acvifere cuprinse în depozitele cuverturii de platformă de la 950-1000 m și până la nivelul stratelor sarmațiene de sub cuverturile depozitelor cuaternare. Pe baza forajelor de adâncime s-a putut constata existența unor strate acvifere de adâncime puternic mineralizate. Nu este exclusă nici existența unor pânze de apă de adâncime, la 130-150 m, în depozitele badeniene și bugloviene. În limitele comunei Șipote, apele de suprafață sunt reprezentate de râul Miletin ( un sector din cursul inferior
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
freatică, dar și cele de profunzime au un conținut mineral ce le-ar îndreptăți să fie caracterizate ca ape minerale, în general. Astfel, prin foraje de mare adâncime s-ar putea să se intercepteze și în zona Șipote unele strate acvifere minerale de tip NicolinaIași și chiar unele ape radioactive la nivelul soclului cristalin al platformei. Nu ar fi exclus să apară și strate acvifere de apă dulce, cantonată în depozitele calcaroase și grezoase ale Buglovianului și Badenianului (L. Ionesi). II
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
foraje de mare adâncime s-ar putea să se intercepteze și în zona Șipote unele strate acvifere minerale de tip NicolinaIași și chiar unele ape radioactive la nivelul soclului cristalin al platformei. Nu ar fi exclus să apară și strate acvifere de apă dulce, cantonată în depozitele calcaroase și grezoase ale Buglovianului și Badenianului (L. Ionesi). II.5 Potențialul vegetal și faunistic Din punct de vedere fitogeografic, teritoriul comunei Șipote se află în zona de silvostepă, către limita mai uscată, cu
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
tip rural și puțuri forate echipate cu agregate monobloc pentru asigurarea presiunii-hidrofoare (prin intermediul a 259 de fântâni și puțuri de captare). În Hălceni, alimentarea cu apă a fermei agricole s-a realizat printr-un sistem de drenaj orizontal alimentat din acviferele existente. În satul Șipote, alimentarea cu apă a brutăriei, „Vinalcool- ului”,sectorului zootehnic s-a realizat, de asemenea, printr-un sistem de drenaj orizontal din stratele acvifere existente în Dealul Balșului. Suprafața drenată ce alimentează consumatorii este de 10 ha
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
fermei agricole s-a realizat printr-un sistem de drenaj orizontal alimentat din acviferele existente. În satul Șipote, alimentarea cu apă a brutăriei, „Vinalcool- ului”,sectorului zootehnic s-a realizat, de asemenea, printr-un sistem de drenaj orizontal din stratele acvifere existente în Dealul Balșului. Suprafața drenată ce alimentează consumatorii este de 10 ha, prin tuburi de drenaj absorbante din P.V.C. La Chișcăreni, stratul acvifer freatic se află la o adâncime de 1,10-2,00 m, ceea ce a permis realizarea unui
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
ului”,sectorului zootehnic s-a realizat, de asemenea, printr-un sistem de drenaj orizontal din stratele acvifere existente în Dealul Balșului. Suprafața drenată ce alimentează consumatorii este de 10 ha, prin tuburi de drenaj absorbante din P.V.C. La Chișcăreni, stratul acvifer freatic se află la o adâncime de 1,10-2,00 m, ceea ce a permis realizarea unui sistem de drenaj orizontal, creându-se posibilitatea alimentării cu apă a fermei existente. Având în vedere rețeaua hidrografică relativ bogată existentă pe teritoriul comunei
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
De exemplu, plajele de pe litoralul adriatic al Italiei, în apropierea cunoscutei stațiuni Rimini se scufundă ca urmare a exploatărilor de gaz natural submarin iar câmpiile litorale japoneze, inclusiv aceea care adăpostește orașul Tokyo, suportă un proces similar, generat de supraexploatarea acviferelor freatice. Din perspectivă umană, unele amenajări costiere de anvergură, ca acelea inițiate în Olanda încă din Evul Mediu, pot fi considerate ca având efecte pozitive dar cel mai adesea sunt ignorate efectele secundare, negative, ca fragilizarea unor ecosisteme specifice, terestre
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
replici, la anumite intervale de timp : a) magmatismul modifică structura internă a litosferei (în special a scoarței Pământului) și se manifestă la suprafață prin vulcanism. Efectele fenomenelor vulcanice sunt resimțite diferit dar în întregul geosistem, generând roci, structuri geologice și acvifere subterane noi, zăcăminte minerale diverse și forme de relief specifice unor tipuri foarte diferite de manifestare a vulcanismului. De asemenea, pe roci vulcanice se formează soluri specifice, frecvent foarte fertile, cenușile fertilizează și ele solurile preexistente iar emanațiile gazoase mineralizează
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
la rândul ei exagerată ca efect al altor acțiuni antropice. În unele cazuri, bilanțul apei în anumite bazine hidrografice se dezechilibrează, iar pentru unele ape subterane de adâncime acest bilanț devine negativ, continuarea consumului determinând epuizarea rezervelor respective. Spre exemplu, acvifere de adâncime exploatate în California, Peninsula Arabică, Sahara, ș.a. sunt pe cale de epuizare deoarece alimentarea lor s-a făcut în alte condiții climatice decât cele aride de astăzi. O altă formă de degradare constă în utilizarea necorespunzătoare a resurselor de
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
suprafață prin aerolift este de calitate superioară având un conținut mare de siliciu și un coeficient de puritate de 96%. Posibilitățile de exploatare a nisipului pe teritoriul comunei sunt foarte mari deși există unele greutăți în extragere din cauza unui orizont acvifer puternic. între timp prospecțiunile geologice continuă în lungul văii Bașeului spre iazurile Axinte și Calu‘ Alb unde se semnalează noi zăcăminte de nisip. Sunt prevederi ca întreprinderea să se dezvolte în continuare pentru exploatarea și valorificarea bogatelor zăcăminte de nisip
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
capitala Damasc, dublată și de fâșia demilitarizată exterioară monitorizată de forțele O.N.U. - UNDOF; este un important areal în ecuația geopolitică a apei din regiune, ce permite controlarea unor surse primordiale de aprovizionare cu apă - Lacul Tiberiada și rețeaua acviferă freatică și de adâncime din zonă; este o potențială piesă de schimb și/sau de presiune din partea Israelului în cadrul eventualelor aranjamente politico-regionale negociabile cu partea siriană. Fermele Shebaa constituie un mic teritoriu de 22 kmp. situat între teritoriul Libanului și
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
sonde și sondeoze s-a desfășurat în mai multe etape: 1952-1954, 1955-1959 și 1977 și a permis stabilirea succesiunii geologice și inventarierea colectoarelor de ape minerale. Apele minerale Forajele de medie și mare adâncime au pus în evidență patru orizonturi acvifere, și anume: straturile acvifere din depozitele cuaternare, miocene, siluriene și din formațiunile din cristalin. Stratul acvifer freatic acumulat în aluviunile vechi ale văii Bahluiului este gros de 3-4 m, cu o temperatură de 110C și este caracterizat chimic ca: apă
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
a desfășurat în mai multe etape: 1952-1954, 1955-1959 și 1977 și a permis stabilirea succesiunii geologice și inventarierea colectoarelor de ape minerale. Apele minerale Forajele de medie și mare adâncime au pus în evidență patru orizonturi acvifere, și anume: straturile acvifere din depozitele cuaternare, miocene, siluriene și din formațiunile din cristalin. Stratul acvifer freatic acumulat în aluviunile vechi ale văii Bahluiului este gros de 3-4 m, cu o temperatură de 110C și este caracterizat chimic ca: apă bicarbonatată, alcalinoteroasă, sulfatată-sodică, slab
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
permis stabilirea succesiunii geologice și inventarierea colectoarelor de ape minerale. Apele minerale Forajele de medie și mare adâncime au pus în evidență patru orizonturi acvifere, și anume: straturile acvifere din depozitele cuaternare, miocene, siluriene și din formațiunile din cristalin. Stratul acvifer freatic acumulat în aluviunile vechi ale văii Bahluiului este gros de 3-4 m, cu o temperatură de 110C și este caracterizat chimic ca: apă bicarbonatată, alcalinoteroasă, sulfatată-sodică, slab clorurată. În depozitele miocene sunt cantonate ape din sarmațianul mediu - volhinian, buglovian
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
aluviunile vechi ale văii Bahluiului este gros de 3-4 m, cu o temperatură de 110C și este caracterizat chimic ca: apă bicarbonatată, alcalinoteroasă, sulfatată-sodică, slab clorurată. În depozitele miocene sunt cantonate ape din sarmațianul mediu - volhinian, buglovian și tortonian. Complexul acvifer din miocen debitează ape cu o mineralizare totală cuprinsă între 12,0 și 22,7 g/l. sunt ape clorosodice, slab alcaline, puternic sulfuroase, hipotermale. Stratul acvifer din depozitele siluriene alcătuiește un complex unic, care circulă pe întreaga grosime stratigrafică
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
depozitele miocene sunt cantonate ape din sarmațianul mediu - volhinian, buglovian și tortonian. Complexul acvifer din miocen debitează ape cu o mineralizare totală cuprinsă între 12,0 și 22,7 g/l. sunt ape clorosodice, slab alcaline, puternic sulfuroase, hipotermale. Stratul acvifer din depozitele siluriene alcătuiește un complex unic, care circulă pe întreaga grosime stratigrafică formată din roci masive fisurate. Aceste ape sunt limpezi, incolore, uneori antrenând un mâl fin negricios. Au un conținut ridicat în hidrogen sulfurat, sunt mezotermale și au
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
o mineralizare totală cuprinsă între 9,5 și 14,5 g/l. Chimic, sunt caracterizate ca ape clorosodice, puternic sulfuroase, bicarbonatate, alcaline. Comparativ cu apele din miocen, apele din silurian au o salinitate cu mult mai scăzută, dar ambele straturi acvifere sunt puternic sulfuroase și ușor alcaline. În formațiunile din cristalin, complexul acvifer se caracterizează printr-o mineralizare foarte ridicată, variind între 57,78 și 63,69 g/l, din care 27-43 g/l reprezintă NaCl și 16-30 g/l CaCl2
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
Chimic, sunt caracterizate ca ape clorosodice, puternic sulfuroase, bicarbonatate, alcaline. Comparativ cu apele din miocen, apele din silurian au o salinitate cu mult mai scăzută, dar ambele straturi acvifere sunt puternic sulfuroase și ușor alcaline. În formațiunile din cristalin, complexul acvifer se caracterizează printr-o mineralizare foarte ridicată, variind între 57,78 și 63,69 g/l, din care 27-43 g/l reprezintă NaCl și 16-30 g/l CaCl2. Sunt ape radioactive și lipsite de hidrogen sulfurat. Apele care circulă în
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
în sticle verzi de 0,75 l, cu inscripție proprie, a fost distribuită în țară, dar și în străinătate, obținând medalia de aur la o expoziție internațională. Distrugerile din ultimul război mondial au afectat nu numai construcțiile, dar și straturile acvifere subterane, ceea ce a modificat emergența surselor. Din cele patru fântâni de la Breazu, cu un diametru de cca. 3 m și adânci de peste 10 m., astăzi au mai rămas numai două neacoperite. Ele conțin cantități mici de ape de proveniență meteorică
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
l. conținutul în mEq de Mg2+ fiind de șase ori mai mare decât al ionilor de Ca2+. Atât a mai rămas din vestitele ape minerale de la Breazu - Iași. Pe baza forajelor executate de Institutul de balneologie, rezultă că primul strat acvifer este situat la adâncimea de 8,70 - 10,60 m fiind format din nisipuri fine, cenușii, iar al doilea orizont acvifer are o adâncime de 40 m având un nivel ascensional până la 30m. Debitele puțurilor sunt relativ mici - 0,034
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
din vestitele ape minerale de la Breazu - Iași. Pe baza forajelor executate de Institutul de balneologie, rezultă că primul strat acvifer este situat la adâncimea de 8,70 - 10,60 m fiind format din nisipuri fine, cenușii, iar al doilea orizont acvifer are o adâncime de 40 m având un nivel ascensional până la 30m. Debitele puțurilor sunt relativ mici - 0,034 l/s și 0,1 l/s. Ultimele analize chimice efectuate în anul 1986 de Laboratorul de chimie anorganică a UMF
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
în anul 1965. Acest fapt acreditează opinia sărăcirii în timp a sulfaților din terenuri prin spălare - fenomen care se petrece cu multe ape sarmațiene. Se poate considera, după studiul hidrogeologic executat în anul 1976 (N. Peiu, P. Ștefan) că stratul acvifer mineralizat din zona Breazu suferă o diluare continuă datorită contaminării cu apele de infiltrație și apele stratului freatic. Autorii mai menționează că această stare de lucruri este favorizată de existența pe versantul NE al dealului Copou, a unor alunecări de
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]