3,955 matches
-
arcada sprâncenelor,genele se arcuiesc pe spate,luminițe argintii danseazăpe retină croind pirueteîn patinaj artistic,crema de pe fațălucește precum gheațasub greutatea patinelorobrajii roșii ca doua tribune antrenează flacăra iubirii.Coregraful este premiatcu luciul din buze.• RevelionIarna are frisoane,termometru se adâncește în abis.N-am antibioticdar gemeși plângeiar soarele este prinsîn cerc de nori.Viforul strânge în corset... V. NOIEMBRIE, de Cristina Mariana Bălășoiu , publicat în Ediția nr. 2130 din 30 octombrie 2016. • Noiembrie Frunzele galben-arămii mi se înfig în tocul
CRISTINA MARIANA BĂLĂȘOIU [Corola-blog/BlogPost/362809_a_364138]
-
porni să bată ceva mai tare, făcând stufărișul să sune ca și când ar fi râs pe seama celor doi pescari. Paznicul trase animalul pe mal și îl mână cu blândețe prin gard, spre grajdurile din care scăpase. Liniștea se lăsă în urma lor, adâncind noaptea aburită pe Cotul Mureșului. Nea Fane își îndesă căciula pe urechi, ridică undița și se răsti în spate: -- Nelule, stai pe-aproape, că n-am chef să umblu prin stufăriș după fundu’ tău, parașutistu’ lu’ pește, cu nisipu’ în
ARĂTAREA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1555 din 04 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362999_a_364328]
-
ghem, în balansul unei pendule cu bătăi eronate de suflarea muribundă a sufletului ruginit și-ncerc să descopăr în cristale înghețate imagini trecute în prezent și aruncate în viitor. Orbită de întunericul alungit în neant, printre fire sticlos de dureroase adâncite în carnea cu miros de eternitate, asist, neputincioasă, spectator fără voie, târându-mi amăgirile în cocoașă, la un cortegiu plouat. Referință Bibliografică: TRECEREA / Daniela Tiger : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1081, Anul III, 16 decembrie 2013. Drepturi de Autor
TRECEREA de DANIELA TIGER în ediţia nr. 1081 din 16 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363482_a_364811]
-
de internet, drept afecțiune clinică în care oamenii „se zbat”. Potrivit definiției, simptomele includ de a sta on-line, permanent, Problemă fizică sau mentală, irascibilitate sau dificultăți de concentrare (neatent). • Televiziunea și schw-bizul victime fac Și-n aceste vicii mulți de adâncesc și se complac. • Mania cumpărătorilor sau ONIOMANIA Este un viciu modern ( jos pălăria). Răspândirea acestui obicei a fost determinată De faptul că mulți au găsit o metodă de relaxare din această activitate. Odată ce sacoșele de lucrușoare noi sunt pline, Starea
OAMENI ȘI VICII de MARIANA STOICA în ediţia nr. 1866 din 09 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362264_a_363593]
-
încearcă-al lumii cosmos, Dar vine fără coadă pierzând pe veci mărirea, Lumini și umbre-i totul valsând în spuma lumii, Se zbat nepriceputuri să-și cearnă-n traistă bruma, S-aprindă-n noapte-adâncă un foc în boaba spumii, Dar noaptea se-adâncește și-n jos îl trage huma, Savantul își mângâie un piept plin de podoabe, Medalii drept răsplată din lupta-n câmp cu timpul, Ce-au dus întreaga lume pe-nalte culmi de gloabe, Ființe nesimțite spurcând din vremuri câmpul, Se
LUMINI ŞI UMBRE de DAN BORBEI în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362310_a_363639]
-
să caut alinare Mi-e sufletul rănit! Mi-e dor! Mi-e greu! Nu am nimic!... Decât minciuni și visuri, Iar viața mea e zbucium nesfârșit. Mă sting încet, făcând doar compromisuri Gândul îmi e confuz... Trupul sleit. Am răni adânci pe mâini și pe picioare Și caut să găsesc. Dar ce? Nu știu! Privesc în jurul meu cum totul moare Și vreau să mă opresc.Deja-i târziu? Ajută-mă să trec Poarta Barocă! Iubite..., rupe lanțul ce mă strânge!... Ca
VERSURI de MARIA CIUMBERICĂ în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362413_a_363742]
-
Acasa > Poeme > Rasfrangere > ÎMI VĂRS O LACRIMĂ PE VENE Autor: Alexandru Florian Săraru Publicat în: Ediția nr. 1070 din 05 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului În infinitul temporal, secunda moare violent abisul stării de refugiu se adâncește obsedant un strigăt dur , de disperare trezește mușchiul somnolent eu caut doar o licărire în timpul negru , degradant rescriu istoria întreagă și umplu spații din trecut dar clipa rece ce urmează îmi dăruiește conștiința îmi vărs o lacrimă pe vene să
ÎMI VĂRS O LACRIMĂ PE VENE de ALEXANDRU FLORIAN SĂRARU în ediţia nr. 1070 din 05 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362469_a_363798]
-
de a te avea ca oaspete în grădina mea? - Lasă, nu aici, hai în casă și dă-mi un pahar cu apă, simt că mă sufoc, răspunse ea precipitat, lividă în obraji din cauza evenimentelor ce au surprins-o, cu ochii adânciți în orbite și fără de sclipirea de inteligență ce-o avea de obicei. Părea un om dărâmat de efectele unui eveniment căruia nu-i putea face față. - Dar ce ți s-a întâmplat draga mea, că nu-mi place de loc
ROMAN. CAPITOLUL SAPTESPREZECE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1866 din 09 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362419_a_363748]
-
și amplificarea acestora printr-o știință deosebită a pastorației. Cu cât era mai plecat în fața Dumnezeului său, cu atât avea o șiră a spinării mai dreaptă întru rostirea convingerilor sale patriotice și ale iubirii de neam; cu cât era mai adâncit în studiul și decriptarea trăirilor metafizice, cu atât avea mai directă vorbire și înțelegere cu orice categorie de ființă umană. Îl simțeam drept și auster în tăria credinței sale, dar foarte apropiat sufletelor din jur prin omenia acestei credinte... Și
CĂTRE DIMITRIE GRAMA (1) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362433_a_363762]
-
aceea i s-a dăruit fără niciun regret, dar realitatea era cu totul alta. Vrând, nevrând, dând curs vizitelor tinerei sale eleve acasă la el, ocazii care mereu se finalizau cu un act sexual, profesorul nu făcea decât să se adâncească tot mai mult în această necunoscută care nu va ști ce final va avea. Îi era necaz pe el și pe slăbiciunile sale. În ciuda faptului că în școală era considerat profesorul zbir, în fața acestei copile era ca un miel dus
HORTICULTORUL AMATOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1070 din 05 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362514_a_363843]
-
să caut alinare Mi-e sufletul rănit! Mi-e dor! Mi-e greu! Nu am nimic!... Decât minciuni și visuri, Iar viața mea e zbucium nesfârșit. Mă sting încet, făcând doar compromisuri Gândul îmi e confuz... Trupul sleit. Am răni adânci pe mâini și pe picioare Și caut să găsesc. Dar ce? Nu știu! Privesc în jurul meu cum totul moare Și vreau să mă opresc.Deja-i târziu? Ajută-mă să trec Poarta Barocă! Iubite..., rupe lanțul ce mă strânge!... Ca
MARIA CIUMBERICĂ [Corola-blog/BlogPost/362436_a_363765]
-
meuAm obosit să caut alinareMi-e sufletul rănit! Mi-e dor! Mi-e greu!Nu am nimic!... Decât minciuni și visuri, Iar viața mea e zbucium nesfârșit.Mă sting încet, făcând doar compromisuri Gândul îmi e confuz... Trupul sleit.Am răni adânci pe mâini și pe picioareși caut să găsesc. Dar ce? Nu știu!Privesc în jurul meu cum totul moareși vreau să mă opresc.Deja-i târziu?Ajută-mă să trec Poarta Barocă! Iubite..., rupe lanțul ce mă strânge!...Ca-n temniță
MARIA CIUMBERICĂ [Corola-blog/BlogPost/362436_a_363765]
-
în oglinda în care nu se mai reflectă decît valul. Sîmburele este amar de dulce, colțul de stîncă e ca o stea la roata Carului Mare. Trezește-mă în grație, în lumea dinafara înlăuntrului ploii roditoare, pasărea nocturnă cu umbra adîncită în blana verde a pămîntului numără pietrele din cerc ce se roagă la soare pînă încremenește umbra.” Dacă ne imaginăm că psihicul subliminal gîndește prin intermediul simbolurilor arhetipale, deducem că zeii își au sălașul în inconștient, acolo unde s-a derulat
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN (ROMAN) de IOAN LILĂ în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361106_a_362435]
-
tată și fiu, ajunseseră cu discuția aproape de final. Vasile a tras lacom din țigara pe care o umezise cu limba de câteva ori până să‑și aducă aminte să o aprindă. Fuma rar și mai ales când era supărat sau adâncit în gândurile care nu‑i dădeau pace niciodată. Mai fuma după câteva păhărele, când discuțiile din cârciumă, la întoarcerea de la biserică, se încingeau. În acele momente părea că este mulțumit. Nu și‑a mai aprins alta. - Dacă tu zici că
CHEMAREA DESTINULUI (13) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361118_a_362447]
-
are în centru figura luminoasă a mamei: “Ne jefuiește cel care ne măsoară / ne întoarce rumoarea / poemului temerar care-am fost / și tu te oprești / la marginea mlaștinei / etern fără apărare aluneci / infinit gătită”; “cobori ca un arpegiu / ce se adâncește, / cercuri ce se dizolvă / și fără statură / eu înspre tine pe punctul /de a muri / o piele doar dedesubt / abia scăpând din copilărie / abia susținând asaltul / acolo unde alții se aruncă-n prăpastie”. Emoția crește pe măsură ce înaintezi în poem și
RECENZIE LA CARTEA ROSEI LENTINI TSUNAMI ŞI ALTE POEME . TRADUCERE: EUGEN DORCESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361115_a_362444]
-
Chestiunea Orientală începe cu Pacea de la Kuciuk Kainargi 1774, când Țarul Rusiei devine protectorul ortodocșilor din tot Imperiul Otoman, sperând să ocupe Constantinopolul și să devină astfel Împăratul Imperiului Roman de Răsărit, Bizanțului... Ceea ce nu pot accepta occidentalii, pentru că ar adâncii prăpastia dintre creștinii și ar face refacerea unității creștine și mai dificilă. Așa că Rusia este mereu oprită în avântul ei spre sud, spre Constantinopol, spre ceea ce consideră ea ca fiind dreptul ei legitim. (vezi articolele Misiunea imperială a Moscovei și
REVENIREA RUŞILOR ŞI MODELUL ORTODOX de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 742 din 11 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361174_a_362503]
-
steaua mea. Era o partitură de duet, dintr-un iernatic ton de menuet, cântată-ncet sub cerul gol în fa diez, în si bemol. O ascultau mirații trecători și-o murmurau iubiții din catren dar cei plecați, cei călători se adânceau în zori mânați de șuieratul unui tren. Pianul trist suna dezacordat iar clapa lui tocită o visez; Cânta o melodie bătrânul tonomat în si bemol în sol, în do diez. Leond IACOB Referință Bibliografică: melodie în minor / Leonid Iacob : Confluențe
MELODIE ÎN MINOR de LEONID IACOB în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360841_a_362170]
-
dăm o altă lovitură mai mare, în altă parte, și numai el ne poate ajuta”. Și Nichita a fost angajat! „Bine, măi, Nichita, dar cine plătește?” Șirul destăinuirilor lui nea Mitică despre avocatul bucureștean a continuat. Pe măsură ce discuția noastră se adâncea, îmi dădeam seama cât de mult și-a pus amprenta asupra vieții lui Dumitru Sinu, personalitatea lui Nichita Tomescu. „Mergeam cu el la restaurant și ne spunea să comandăm ce dorim” - a continuat nea Mitică -. Noi întrebam: Bine, măi, Nichita
NICHITA TOMESCU – REPREZENTANT JURIDIC AL CANADEI LA ONU, AVOCAT AL MAFIOŢILOR ŞI POET AL BĂRĂGANULUI! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360856_a_362185]
-
omului pornește de la faptul că cere probe materiale lumii spirituale, divinității, și le obține prea arar. Poezia este, cu siguranță, o asemenea probă materială care se obține cu efortul minții, al cugetului, al inimii. Oricât mă-ndepărtez mai mult mă adâncesc Fără puteri înot în lutul omenesc Mă strânge noaptea-n chingi și veacul zbiară-n gând Am sângele chircit cad visele plângând Nu știu decât un leac al sufletului ars Orbirea minților pe drumul către Tars Când voi vedea din
DANA BORCEA ŞI... UN BOB DE LUMINĂ de CRISTIAN W SCHENK în ediţia nr. 2221 din 29 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/360914_a_362243]
-
de grație, cu sensibilitate, el nu și-o deplînge, ci o metamorfozează în iubirea aia absolută, de care sîntem cu toții însetați. Poetul este un visător absolut: „Iubește-mă laconic în cuvinte” (Iubire indecisă) Nu este ăsta adevărul vieții? Tăcerile ne adîncesc în pierderea de sine, avem nevoie de mîngîieri fastuoase, asta este poezia, vrea poetul să ne transmită. Pe fruntea lui plutesc desăvîrșite „draperiile amurgurilor”! În Constanța, unde trăiește Aurel Avram Stănescu cu familia lui, se află bustul lui Publius Ovidius
CRONICĂ LA VOLUMUL „ABSTRACŢIUNI CANTABILE” DE AUREL AVRAM STĂNESCU de IOAN LILĂ în ediţia nr. 726 din 26 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360950_a_362279]
-
amare. Un râs prefăcut își ascultă ceasul pierdut în pădurile din suflet unde se pritocesc regrete izgonite cu forța din amintiri. Gândurile lovite de singurătate învelesc miezul și ard mocnit zilele în asfințituri de foc. În friguroasele nopți visele se adâncesc într-o iluzorie lumină așa cum ploile de toamnă dau câte un semnal frunzelor căzute în palmele ude unde iubirea ta caută linia norocului. Referință Bibliografică: În asfințituri de foc / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1140, Anul
ÎN ASFINŢITURI DE FOC de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1140 din 13 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364109_a_365438]
-
doare Jertfirea lui pe un străin altar Și sfinții îl cântau în Sărbătoare Când îl aveam trecut în Calendar! Cuvintele de-atunci nu sunt deșarte, Umbrirea lor ne fie pururi scut, Bâjbâitori prin somnul cel de moarte În care ne-adâncim tot mai durut Am zăuitat de el și nu se cade, În noi odată va fi prea târziu, Rugina-n lemn și-n adevăr nu roade, Ce scrie azi pe tricolor? nu știu... Referință Bibliografică: Era scris pe tricolor Unire
ERA SCRIS PE TRICOLOR UNIRE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 934 din 22 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364229_a_365558]
-
Acasa > Stihuri > Momente > EUFORII DE TOAMNĂ Autor: Llelu Nicolae Vălăreanu Publicat în: Ediția nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului În deplinul onestității spiritele urcă liber omul, noi îi deplângem căderile. Îndepărtările de sine se adâncesc, golul se umple cu așteptare, se naște o noapte a minții în care nimeni nu poate pătrunde, frigul capătă măreție. Tainele se tot înmulțesc, tristețile se odihnesc pe căi lăturalnice, viile surprinse de ploi șterse prind bucuria mustului în fierbere
EUFORII DE TOAMNĂ de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363094_a_364423]
-
Această identitate e reprezentată în primul rând, astăzi, de Majestatea Sa Regele Mihai I”. „Timp de 66 de ani, voința politică a fost impusă ca voință națională. Timp de 66 de ani, între voința națională și voința politică s-a adâncit o prăpastie. E timpul ca voința națională să lucreze pentru împlinirea singurului scop care a adus România între cele mai civilizate și prospere țări din Europa: restaurarea monarhiei. «Prin grație divină și voința poporului». Nu la momentul potrivit, nu mâine
ACUM! MARŞUL REGAL ROMÂNIA PENTRU VIITOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363116_a_364445]
-
metafore, Sorescu oferă o pildă de viață, din care omul simplu să învețe că totdeauna puterea, energia și soluția de a ieși dintr-o situație-limită se află numai în sine, în propria capacitate de supraviețuire. În parabola "Iona", Marin Sorescu adâncește multitudinea simbolurilor prin ambiguitate, ironie și limbaj aluziv, confirmând afirmația lui Eugen Simion: Când un poet scrie teatru, este aproape sigur că piesele lui sunt niște metafore dezvoltate. Marin Sorescu face excepție, piesele lui nu intră în categoria incertă a
MARIN SORESCU-IRONISTUL „SINGUR PRINTRE POEŢI” de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363155_a_364484]