1,416 matches
-
supradoză de speculație teoretică, aceasta nu înseamnă că planul istoric al evoluției concrete a culturii și civilizației europene este ignorat: „geneza discursului se împletește cu geneza practicii”1. Arheologia indică în ce măsură aceste „izvoare” ale abstracțiunii - ascunse în rafturile bibliotecilor - au adăpat decizii politice ireversibile, transmise apoi genetic țesutului social modern până târziu, în zilele noastre. Dacă discursul secular e considerat eretic - în relație cu creștinismul ortodox2-, aceasta nu înseamnă că indiferența religioasă sau ateismul spiritual ar fi preferabile 3. Milbank își
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
în segmente de timp uneori paralele, alteori consecutive. După 1989, fenomenul galopant al globalizării informației a radicalizat termenii perfidei alianțe. Critica raționalismului occidental a început să facă umbră - spre bucuria ultimilor slavofili - unui complex de vinovăție postcolonială. Revizionismul istoriografic se adapă astăzi din miturile vii ale utopiei egalitare. Dezavuarea elitelor invită acum la delirul suprematist al plebei. Ocupându-și sfios locul în vitrina rudimentară a nostalgicilor, religiile abia mai exemplifică niște sfruntate aspirații „totalitare”. Ipostazele senine de Antichitate clasică - toate acele
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
își îndeplinește datoria de predicator chiar de-l ascultă sau nu-l ascultă cineva : Izvoarele curg, chiar dacă nimeni nu bea din apa lor; fântânile izvorăsc, chiar dacă nimeni nu scoate apă din ele ; râurile aleargă la vale, chiar dacă nimeni nu se adapă din ele. Trebuie, dar, ca și cel ce predică să-și facă datoria lui, chiar dacă nimeni nu ia aminte. Lege ne-a fost rânduită de Iubitorul de oameni, Dumnezeu, nouă, celor ce ni s-a încredințat slujba cuvântului, ca niciodată
Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_156]
-
pentru anumite dependințe, pentru traversele de cale ferată, iar în unele situații chiar și pentru producerea mangalului necesar fierăriilor de unde și denumirea locului din pădurile Albei - La Măngălărie. Se mai folosea și se mai folosește și pentru confecționarea ulucelor pentru adăpat vitele de pe moșia boierească de unde și numele mai multor locuri unde au existat asemenea amenajări-La Uluce. Lemnul de stejar era și este cel mai căutat și mai scump fiind folosit pentru traversele de cale ferată, stâlpi la garduri, pentru furci
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
fost defrișată. Au mai rămas câteva tufe de copaci. Ce falnică pădure o fi fost? Cișmea (La Cișmea)loc din centrul satului Hudești (Lupeni) unde există un puternic izvor amenajat cu uluce pentru spălatul lenjeriei din casele țărănești și pentru adăpat animalele. în prezent aici se află stația de captare a apei din comuna Hudești. Clin (La Clin)-teren plan de forma unui triunghi situat la sud de satul Mlenăuți, în apropiere de șoseaua Dorohoi - Darabani. Coada iazului (în Coada iazului
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
afluent Pârâul Bou Negru și se varsă în Bașeu. în Vatra trece pe sub podurile Hrincu, Șchiopeț, Mitrofan și Tutunaru. Pârâul Uluce-izvorăște de sub Dealul Grâie și se varsă în iazul Calu Alb. In trecut pe cursul său erau amenajate uluce pentru adăpat vitele. Pâșcov-loc sărăturos puțin productiv, cu multe povârnișuri, situat între Ciritei și Dealul Gicol. în timpul verii din cauza căldurii și a sărurilor, terenul capătă un aspect albicios, de mucegai. Cuvântul pâșcov poate avea înțelesul de alterat, mucegăit. Nu departe se află
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
tare, situată la nord de satul Alba. Uluce (La Uluce)-locuri amenajate pentru adăpatul vitelor și a oilor. în trecut aceste uluce erau făcute din trunchiuri de copaci, acum sunt făcute din beton armat. Uluc înseamnă jgheab sau treucă pentru adăpat vitele sau și pentru spălat rufele. Valea Bașeului-vale care se întinde în lungul pârâului Bașeu, cuprinzând și iazurile construite de-a lungul văii Velniței, Axinte, Calu Alb, Bobești, Odaie. Valea Bărăncii î vale care desparte Dealul Bărăncii de Dealul Bortoasa
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
mai are nevoie de comentarii: - Dacă mi s-ar fi pierdut o oaie nu mi-ar fi părut așa rău ca după Bobiță. La miezul zilei, când Nuța, nepoata mea, s-a dus la grădina cu iarbă din apropierea casei să adape și să mute vaca, l-a găsit pe Bobiță, tolănit la umbra unei răchite, supraveghind pe Floreana care păștea liniștită. Când și-a văzut stăpâna, a întâmpinat-o vesel cu mișcări repezi din coadă raportându-i, parcă, faptul că se
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
mesteceni. Continuând firul curgerii spre vale, tei, plopi și castani iau în stăpânire ținuturile. Învelesc dealuri și câmpii sub care zac bogății de neprețuit 15. În acești codri, străpunși de luminișuri, sălășluiesc zimbri și cerbi. Vegheați de corbi înțelepți, se adapă în tăcere din izvoare, privind cu grijă în jur. Se furișează pe sub coroana arborilor, fără a trezi foșnetul frunzelor și trosnetul crengilor. Sunt adulmecați de urși și lupi, care pândesc, răbdători. Mârtani sălbatici și râși perfizi dau târcoale cocoșilor de
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
miezul zilei, Ion se opri și se uită spre soarele dogoritor al verii. Se retrase cu boii undeva la marginea vlăstărișului. Îi slobozi, lăsându-i să pască oleacă. Se apucă, apoi, să scoată apă dintr-o cumpănă din apropiere și adăpă vitele. Nădușise, simțind cum cămașa asudată i se lipi de piele. Era leoarcă așa că o scoase și o azvârli îndărăt. Din desagă luă plosca din care trase vârtos o dușcă. Își turnă ceva apă și peste grumazul ars. Băgă apoi
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
dintr-un sistem metatextual, evidențiază contrariul: "așa sar poeții peste cal" (Somn). În Weltshmerz regăsim, de asemenea, o lichefiere a universului: "Umbrele dobitoacelor curg pe apă,/ limba lor rămâne în tristețe;/ ele ling turnuri,/ palate de sus cu care se adapă" - totul se reduce, până la urmă, la o vânătoare de iluzii. Descriptivul e pus și el sub semnul incertitudinii: "Negre ca niște cutii pentru viori/ se simt străine de forțe călătoare,/ păsări de țiglă trec chemându-se prin nori/ ori niște
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
strofă se focalizează asupra unui "colț" al acestui tablou imaginar. Fragmentarea textului, ca și asocierile neobișnuite apropie textul de pictura suprarealistă: "Umbrele dobitoacelor curg pe apă,/ limba lor rămâne în tristețe;/ ele ling turnuri,/ palate de sus cu care se adapă". Accentul se pune nu pe descrierea realității, ci pe reflectarea în adâncuri, dar această imagine în oglinda deformatoare a apelor este prezentată ca și cum ar fi realitatea însăși, de aici amalgamarea imaginilor care corespunde confuziei interioare. Viziunea este însă una deformatoare
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
își îndeplinește datoria de predicator chiar de-l ascultă sau nu-l ascultă cineva : Izvoarele curg, chiar dacă nimeni nu bea din apa lor; fântânile izvorăsc, chiar dacă nimeni nu scoate apă din ele ; râurile aleargă la vale, chiar dacă nimeni nu se adapă din ele. Trebuie, dar, ca și cel ce predică să-și facă datoria lui, chiar dacă nimeni nu ia aminte. Lege ne-a fost rânduită de Iubitorul de oameni, Dumnezeu, nouă, celor ce ni s-a încredințat slujba cuvântului, ca niciodată
Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_157]
-
este cel de alături. Pentru a elimina un astfel de decalaj hedonic, ambii parteneri trebuie să-și acorde din când în când un timp suficient de lung, cum ar fi vacanțele sau weekendurile prelungite, care să le permită să se adap teze și să se redescopere reciproc nu numai din punct de vedere sexual, ci și general uman. Disfuncția orgasmică Cam o treime dintre femeile active sexual au tulburări orgasmice. După cum menționam mai sus, calificativul cel mai exact pentru ele nu
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
anumită epocă"2. În cazul nostru, un asemenea exercițiu de contextualizare este obligatoriu din mai multe motive: mai întâi, Cantemir însuși a fost un autor prolific, polimorf, cu preocupări diverse, care a scris în mai multe limbi, care s-a adăpat din mai multe culturi. A-l reduce la statutul de scriitor ar însemna să-i micșorăm nedrept profilul. Pe de altă parte, referindu-ne strict la Istoria ieroglifică, la bestiarul său atât de îndrăzneț, de dezinhibat, de iconoclast, e limpede
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
cea Mică, și avea ceva din firea Cotfăsenilor. După o distanță de câteva sute de metri, Întâlneai familia Urzică Dumitru, zis Pașcu, venit aici tot de pe Filpea. El locuia puțin mai la vale de Troaca lui Voașu, acolo unde Își adăpau câțiva prelucani vitele și de unde duceau apa, de la o distanță de vreo doi kilometri. Porecla aceasta de Pașcu să fie În legătură cu Paștele? Sau cu pasca, acel preparat culinar pe care Îl fac gospodinele noastre de Sfintele Paști? Nu prea au
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Coruțului, țiganul care a venit aici ca vânzător ambulant de pieptene, Ileana Țăran devenită apoi Mătasă. Doi frați, Neculai și Nuțu Marcu, sunt fiii lui Nechita (În variantă dialectică Nicita) care a avut casă În Zăpode lângă troaca unde Își adăpau prelucanii vitele, au casele unul lângă altul. De mulți ani au murit și aceștia, primul de tânăr, iar celălalt, Fuciu, ajungând la anii senectuții. Pentru a-și găsi consoartele, niciunul din cei doi feciori ai lui Nechita nu s-au
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
el! Zicea că Mitrucu e singura mea nădejde pe când voi fi bătrână. Și n-a fost să fie, a rămas singură și a murit singură. De fapt ... toți murim singuri atunci când ne vine ceasul. În apropiere de troaca, unde-și adăpau prelucanii vitele, bătrânii spun că Nichita Marcu ar fi avut o casă. Eu n-am apucat-o. Feciorii lui, Neculai și Nuțu, s-au stabilit În Preluca, preferând să ducă apă de aici, urcând dosul Zăpozii cu gălețile În mână
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
trase cușma pe urechi și o luă spre grajd, după ce Închise cu grijă ușa. Sanceul și nisâieul erau pregătite de cu seară. Boii, cum l-au auzit, s-au sculat și acum erau și ei gata de drum. După ce Îi adăpă cu câte un ciubăraș de apă adusă de cu seară, Îi Înjugă la sanceu, deschise poarta cea mare, puse un braț bun de fân Într-o virincă pe care o așeza pe nisâieu, ieși din ogradă având de grijă să
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
ei acolo unde știau că tata descarcă lemnele și le stivuiesc În platforme. De aici și până acasă tata Îi urca În sanceu și drumul era mai ușor. Lecțiile le vor face seara la lumina lămpii, până atunci au de adăpat vițeii și de dus lemne În casă. După amiază femeile vor relua torsul fuiorului, iar covorul aflat În stative trebuia țesut până la Crăciun. După sărbători stativele vor fi ocupate cu țesutul pânzei de in și de cânepă. În timp ce Anuța, fata
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
mănunchi: Frăția de Cruce. Trăind împreună la aceeași școală, poate la aceeași gazdă, mâncând la aceeași masă, dormind în aceeași cameră, ei își cunosc unii altora gândurile, se întrețin, se înțeleg, se ajută frățește, se cenzurează reciproc și cresc împreună, adăpați la fântâna acelorași daruri, darurile Duhului nou al vremii - (al iubirii în Hristos, n. a.) - darurile frăției de sacrificiu pentru neamul lor; darurile Frăției de Cruce!” (Corneliu Zelea Codreanu) * Noi, foști FDC-iști (frați de cruce), bătrâni acum, rămași ca mărturie
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
din rău în mai rău, rătăcind pe alții și rataciți fiind ei inșiși” (2 Timotei 3, 12-1 3) La Crucea purtată! O, Crucea Domnului Hristos, crescută-n noi Ca pe-un Copac al Cunoștinței Binelui și-al Vieții Te-am adăpat cu sânge cald și tandru și cu ploi de lacrimi revărsate-n „psalmii dimineței”... Suntem cu Simon Cireneul, toți, sub Tine, Izbăvitoarea noastră din temnitele morții... Ne-am răstignit pe Tine, surâzând durerilor răsfrânte-n prăbușirea dorințelor de viață vinovată
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
fu gata, Bunicul și tata În joc de călcâie zdrobiră nestemate Ce lasă ca roua șiroaie-nspumate. „Copile, grăiră, e must sângeros Din inima Domnului nostru Hristos!” Și, iată! Potirul la gură Te-aduce; Iisuse Hristoase, Tu, jertfă pe cruce! Adapă-mă, sevă de Sfânt Dumnezeu, Ca bobul în spice, ca mustu-n ciorchine; Ești totul în toate și toate prin Tine, Tu, vinul de-a pururi al neamului meu! Podgorii bogate și lanuri mănoase, Pământul acesta, Iisuse Hristoase, E raiul în
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
prin unimea Treimii, cu sfințenie de taină. Prin Duhul Sfânt este bogăția cunoștinței de Dumnezeu, a gândirii la cele de sus și a înțelepciunii. Căci întru Dânsul toate dogmele părintești le descoperă Cuvântul. Prin Duhul Sfânt izvorăsc râurile darurilor care adapă toată făptura, spre rodire de viață”. Această cântare de laudă și închinare de la Utrenie, o cânta inima mea în cinstea Duhului Sfânt, Purtătorul de grijă și Mângâietorul nostru al tuturor. „Nu vă voi lăsa singuri, vă voi trimite un Mângâietor
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
adânci ale culturii elene, însă nu poate fi ignorată acea specificitate, rezultată din schimbul de valori cu marile civilizații din jurul Mediteranei, schimb în care această insulă a și dat, nu numai a luat. Nu trebuie uitat că ciprioții s-au adăpat mai întâi din civilizațiile egipteană și siro-mesopotamiană și abia după aceea din cea elenă. Ei sunt însă foarte mândri de zestrea moștenită, pe care au tezaurizat-o cu grijă și o valorifică cu multă pricepere. Deci, există o mie de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]