1,484 matches
-
care dinamizează activitatea de învățare. - Motive stimulatorii - inhibitive: motive stimulatorii: lauda, încurajarea, aprecierea obiectivă, relații socio- afective tonice, respectul opiniei, organizarea logică și sistematică a informațiilor; motive inhibitive: situații contradictorii, teama de notă, blamul, pedeapsa, aprecierea subiectivă, indiferența, monotonia. - Motive adaptative - dezadaptative: caracterul lor polar este dat de: finalitățile formative ale procesului de învățământ, tipul și structura metodologiei educaționale, gradul de insatisfacție pe care-l provoacă în personalitatea elevului un anumit tip de relații educative. - Motivația înaltă, medie și redusă - funcție de
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
cea de-a doua întrebare. Ceea ce părea să discrediteze și răspunsurile care se dăduseră până atunci la prima întrebare. Pentru o mai bună clarificare a termenilor discuției merită semnalate doar câteva dintre faptele care arată cât de diferite sunt performanțele adaptative ale viețuitoarelor în raport cu cele la care ar fi fost normal să ne așteptăm dacă ele ar fi fost produsul unui artizan perfect sau, într-o viziune cum este cea a lui Lamarck, ar fi fost modelate de cerințele ambianței așa cum
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
ambianței așa cum își modelează materialul meșteșugarul sau artistul. Cum a arătat în mod sugestiv François Jacob, unul dintre numele mari ale biologiei secolului XX, există un contrast puternic între modul cum arată multe structuri care servesc realizării funcțiilor și comportamentelor adaptative ale organismelor și cum ar fi trebuit ele să arate dacă ar fi fost proiectate și produse de către o ființă înzestrată cu cea mai înaltă prevedere și înțelepciune. Proiectantul, de exemplu inginerul, alege materialele cele mai potrivite și le îmbină
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
au favorizat emergența teoriei darwiniene a selecției naturale l-a avut și familiarizarea minții curioase a lui Darwin cu gândirea economiștilor clasici. S-a remarcat că tema ei centrală, cea a mâinii invizibile, a putut favoriza sesizarea faptului că performanțele adaptative uneori uimitoare pe care le ating ființele vii reprezintă, pur și simplu, efectul secundar și neintenționat al competiției pentru supraviețuire și reproducere, o competiție care promovează în fiecare generație puțini indivizi mai apți, eliminându i pe toți ceilalți, și nu
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
agenților, care își urmăresc exclusiv interesul egoist, conduc, prin efectele competiției, la starea optimă, tot așa competiția pentru supraviețuire și reproducere între indivizi, varietăți și specii în natură va fi în măsură să producă, în succesiunea multor generații, acele performanțe adaptative adesea uimitoare care ne sugerează în mod aproape irezistibil intervenția intenției și a scopului. Adam Smith subliniase că, în lipsa oricărei intervenții și reglementări din afară, acțiunea agenților economici, care își urmăresc doar propriul lor profit, nu duce, cum s-ar
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
agenții economici în competiție, iar succesul în reproducere al celor mai bine adaptați este analogul profitului obținut ca urmare a succesului în competiția economică. O economie de piață laissez-faire ideală reprezintă un model cu mare potențial euristic în explicarea performanțelor adaptative ale organismelor drept rezultate ale competiției neîngrădite, o competiție în care doar indivizii ale căror variații de caractere îi avantajează au în general și în medie șansa de a lăsa urmași. Aceștia, la rândul lor, au o șansă rezonabilă de
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
larva și ființele tinere? În mod firesc, întrebarea pe care și-a pus-o a fost ce anume decide, dincolo de întâmplare, asupra supraviețuirii sau pieirii anumitor indivizi. Tot ceea ce știm ne indică unul și același răspuns: exemplarele care posedă caracteristici adaptative mai pronunțate au o șansă mai mare să supraviețuiască, prin urmare să transmită aceste caracteristici urmașilor. Ideea selecției naturale i s-a impus lui Darwin prin capacitatea ei de a corela un număr uriaș de informații asupra variabilității, eredității și
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
condus pe Darwin spre două concluzii de însemnătate capitală. Prima a fost că variațiile individuale de caractere sunt extrem de numeroase și extrem de diferite, iar unele dintre acestea pot constitui punctul de plecare pentru dezvoltarea unor caractere utile sau cu valoare adaptativă. A doua concluzie a fost aceea că aceste variații sunt întâmplătoare în sensul că ele pot surveni la indivizi aparținând aceleiași varietăți, în aceleași condiții de viață. Studiul selecției artificiale a avut un rol hotărâtor în constituirea unui element esențial
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
înmulțire a organismelor care le posedă, în cel de al doilea caz. Dincolo de aceste deosebiri, producerea unor varietăți și specii este, și într-un caz, și în celălalt, rezultatul acțiunii acelorași principii: variația spontană a caracterelor, selecția caracteristicilor utile sau adaptative și transmiterea lor urmașilor. Darwin a considerat pe bună dreptate că analogia dintre selecția naturală și selecția artificială constituie cea mai frumoasă parte a teoriei sale. În Originea speciilor, el afirma că cercetarea variațiilor în condițiile vieții domestice i-a
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
de acord că materia asupra căreia lucrează selecția este constituită din variații spontane, întâmplătoare. O gândire evoluționistă care se sprijinea pe pilonii reprezentați de ideea selecției - concepută drept păstrare în lupta pentru existență a acelor variații întâmplătoare care au valoare adaptativă - și de gradualism va fi ireconciliabilă atât cu credința că natura este cârmuită de o providență înțeleaptă și binevoitoare, cât și cu teoriile evoluționiste speculative al căror motiv central îl reprezenta ideea progresului. Darwin va aprecia că o cercetare fără
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
asupra căruia operează selecția sunt variațiile individuale. De caracteristicile pe care le conferă aceste variații depind șansele diferite ale indivizilor de a supraviețui și de a-și transmite caracterele urmașilor. Selecția naturală face posibilă acumularea continuă a caracteristicilor cu valoare adaptativă, prin gradații succesive. Ideea selecției naturale nu putea să apară decât în mintea unui cercetător care s-a eliberat de viziunea esențialistă și a adoptat-o pe cea populațională. Este ceea ce au subliniat filozofi și cercetători ai evoluției care au
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
acest fel pentru supraviețuire și reproducere, atunci rezultă că populațiile de ființe vii sunt realități în continuă schimbare. Schimbarea care se produce prin supraviețuirea celor mai bine adaptați va fi orientată într-o anumită direcție: spre accentuarea continuă a variațiilor adaptative, de la o generație la alta. Originea speciilor poate fi citită urmărind mai multe fire. Unul dintre acestea este că toate ființele vii, de la cele mai elementare la cele mai complexe, ființe pe care le apropie asemănări și le despart diferențe
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
nu găsea o explicație cauzală, variații pe care le-a calificat de aceea drept nedefinite sau întâmplătoare. Cele mai multe dintre acestea sunt dezavantajoase sau neutre din punctul de vedere al necesităților de adaptare ale indivizilor. Unele, mai puține, creează însă avantaje adaptative. Descoperirea decisivă pentru formularea principiului selecției naturale a fost aceea că șansa de a supraviețui și de a-și transmite caracterele a acelor exemplare care prezintă variații de caractere cu valoare adaptativă va fi, din punct de vedere probabilistic, mai
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
ale indivizilor. Unele, mai puține, creează însă avantaje adaptative. Descoperirea decisivă pentru formularea principiului selecției naturale a fost aceea că șansa de a supraviețui și de a-și transmite caracterele a acelor exemplare care prezintă variații de caractere cu valoare adaptativă va fi, din punct de vedere probabilistic, mai mare. Drept consecință, asemenea caractere se vor putea accentua de la o generație la alta. Prin acumularea acestor schimbări într-o perioadă lungă de timp, vor lua naștere rase și specii noi. Alte
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
de indivizi care sunt în competiție pentru supraviețuire și reproducere. Din cele spuse rezultă că Darwin a putut ajunge la descoperirea principiului selecției naturale datorită unei reorientări a gândirii, acea reorientare care i-a dat posibilitatea să înțeleagă că presiunea adaptativă la care este supusă fiecare ființă vie, într-o anumită ambianță, nu acționează într-un mod direct, determinist, ci se exercită preponderent indirect. Și anume prin aceea că în medie statistică vor fi avantajați în lupta pentru existență indivizii care
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
ființă vie, într-o anumită ambianță, nu acționează într-un mod direct, determinist, ci se exercită preponderent indirect. Și anume prin aceea că în medie statistică vor fi avantajați în lupta pentru existență indivizii care posedă caracteristici ce oferă avantaje adaptative, caracteristici care au apărut însă în mod întâmplător, adică independent de această presiune. Nucleul explicației darwiniene a originii speciilor este cuprins în cele trei capitole ale cărții privitoare la variația în stare naturală, la lupta pentru existență și la selecția
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
supraviețuire și reproducere între exemplare ale aceleiași specii sau varietăți l au condus, așadar, pe Darwin la marea lui descoperire, principiul selecției naturale. De la aceste premise și până la concluzia că, prin acumularea și accentuarea treptată a unor caracteristici cu valoare adaptativă, într-o ambianță dată, vor lua naștere noi varietăți și noi specii nu a fost decât un pas. Iată o formulare care pune în evidență corelația intimă dintre motivele care au orientat gândirea lui Darwin în elaborarea unei noi paradigme
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
mai bine adaptat, gândea Darwin. Mai bine adaptat nu înseamnă perfect. Așa cum a subliniat Ernst Mayr, acțiunea selecției naturale a fost înțeleasă de Darwin în primul rând ca eliminare a indivizilor inferiori. Supraviețuirea celor puțini se datorează adesea unor avantaje adaptative foarte diferite. Unii indivizi supraviețuiesc bunăoară datorită unor însușiri care favorizează apărarea de dușmani. Alții, datorită unor caracteristici care îi avantajează în căutarea hranei. În cazul anumitor specii, selecția în competiția pentru reproducere poate fi mai importantă, din punctul de
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
care gândește în mod creaționist sau determinist, nu va fi surprins de asemenea constatări, de exemplu de aceea că, alături de instincte ce ne apar drept admirabile, pot fi întâlnite nu puține instincte neadecvate din punctul de vedere al funcției lor adaptative. În cartea lui, Darwin a acordat mult spațiu relatării și descrierii unor fapte de acest gen. Selecția naturală poate promova adaptări care vor sugera în mod irezistibil existența proiectului doar acelui observator care nu a găsit calea ce conduce la
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
promova adaptări care vor sugera în mod irezistibil existența proiectului doar acelui observator care nu a găsit calea ce conduce la o explicație alternativă. Celui care înțelege modul în care se corelează întâmplarea, variațiile individuale de caractere care oferă avantaje adaptative, cu necesitatea, promovarea ca tendință a celor mai bine adaptați de către selecția naturală, îi va fi clar că acea adaptare imperfectă care asigură supraviețuirea și reproducerea anumitor indivizi, într-o anumită ambianță, este pe deplin suficientă. Multe specii sunt destul de
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
a capacității ambianței de a modela constituția și comportarea organismelor în așa fel încât acestea să servească în mod optim supraviețuirii și reproducerii lor. Singura trăsătură care distinge variațiile promovate de selecția naturală este capacitatea lor de a oferi avantaje adaptative indivizilor care le posedă. Direcția în care va avea loc evoluția va depinde exclusiv de împrejurarea dacă, în condiții date ale ambianței, avantaje adaptative sensibile vor putea fi obținute prin complexificare sau, dimpotrivă, prin simplificare. În opoziție cu naturaliștii înclinați
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
Singura trăsătură care distinge variațiile promovate de selecția naturală este capacitatea lor de a oferi avantaje adaptative indivizilor care le posedă. Direcția în care va avea loc evoluția va depinde exclusiv de împrejurarea dacă, în condiții date ale ambianței, avantaje adaptative sensibile vor putea fi obținute prin complexificare sau, dimpotrivă, prin simplificare. În opoziție cu naturaliștii înclinați să vadă evoluția drept o înaintare spre o complexitate și o perfecțiune crescânde, Darwin nu a crezut în existența unei direcții a evoluției. Pe
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
cu ajutorul cărora înoată broasca țestoasă, aleargă calul și zboară păsările sunt făcute din aceleași oase. Un constructor ar fi folosit, fără îndoială, materiale diferite. Asemenea imperfecțiuni sunt considerate, pe bună dreptate, dovezi zdrobitoare în favoarea selecției naturale. Căci selecția promovează avantaje adaptative prin modificări treptate ale structurilor existente. Ea face din picioare ale mamiferelor mâinile maimuțelor bipede și ale oamenilor. Pentru acele minți care se disting prin curiozitate științifică, modul cum „lucrează“ natura în procesul evoluției poate să pară mai fascinant decât
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
conceperea și realizarea unui proiect. Principiul selecției oferă un răspuns argumentului, la prima vedere convingător, al complexității ireductibile. Forme rudimentare ale unei noi structuri, de exemplu un organ extrem de primitiv al vederii sau o jumătate de aripă, pot oferi avantaje adaptative considerabile. Cum spune Richard Dawkins, selecția naturală indică partea lină a „muntelui improbabilității“. 5. Selecția naturală și gradualismul Se poate susține că descoperirea principiului selecției naturale a fost favorizată de viziunea gradualistă a lui Darwin asupra transformărilor care au loc
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
existență și pentru reproducere între indivizii acelorași specii și varietăți a condus în mod firesc la ipoteza că în natură acționează o selecție care reține și promovează, pas cu pas, exemplarele înzestrate cu caractere care posedă o mai mare valoare adaptativă. Iar dacă prin selecție artificială pot fi produse noi varietăți de plante și animale deja într-un număr relativ mic de generații, atunci pare cu totul plauzibil ca acțiunea selecției naturale și sexuale, în perioade incomparabil mai lungi de timp
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]