70,486 matches
-
nu ne-au lăsat nici pe noi să le spunem acest nume, ci dacă vreodată careva dintre noi îi numea martiri în grai ori în scris, ei ne mustrau amarnic. Căci ei rezervau acest nume numai lui Hristos, singurul martor adevărat și credincios, cel dintâi născut din morți, începutul vieții în Dumnezeu. E drept că își aminteau de martirii trecuți din această lume și ziceau: Aceia da, sunt într-adevăr martiri, pe care Hristos i-a învrednicit să-i ia la
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
suntem niște bieți și smeriți mărturisitori. Rugau chiar cu lacrimi pe frați, ca unii care au nevoie, ca și aceștia să facă rugăciuni necontenit pentru sfârșitul lor. Căci chiar și dacă dovedeau prin fapte tăria mărturisirii dovedindu-se a fi adevărați eroi prin statornicie, răbdare și curaj, totuși din frică față de Dumnezeu opreau pe frați să-i numească martiri”. (Eusebiu de Cezareea, Istoria bisericească, cartea a cincea, II, 2-4, în PSB, vol. 13, p. 191-192) Răsplata martirilor de la Hristos Domnul „Iată
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
împlinesc poruncile Mântuitorului sunt mucenici cu fiecare faptă a lor”. (Clement Alexandrinul, Stromatele, stromata a IV-a, cap. VII, 43.4., în PSB, vol. 5, p. 256) „Dar dacă cineva depășește totul și se urcă până la dragoste, acela este cu adevărat mucenic fericit și autentic; că el, prin dragostea lui de Domnul, a mărturisit desăvârșit, atât prin ascultarea de porunci cât și prin supunerea lui față de Dumnezeu; L-a iubit pe Domnul și L-a recunoscut frate; și, afierosindu-se cu totul
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
să caut mai departe, ceea ce chiar și făceam, acumulam amanți de o noapte, de două după-amieze, de un weekend, niciodată mai mult. Uneori mă speria lipsa mea de constanță, incapacitatea mea de a mă angaja într-o relație serioasă, intensă, adevărată, cu oricare din băieții ăia care păreau atât de deștepți, de amuzanți și ingenioși cât timp îi vedeam la bar și atât de insignifianți dup-aia, alteori nu-mi făceam probleme. Când îi cunoscusem pe Marcos și pe Jaime mă
Castele de carton by Cornelia Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/10399_a_11724]
-
deci, odată cu o amintire/ în brațe / (și mă gîndeam, cu un rînjet/ rău, că într-o carte celebră, nu mai știu cine/ umbla cu propriul său cap prin infern, luminîndu-și/ drumul). și parcă nu e totuna?" (dar sînt și amintiri adevărate). Dornică de-a se elibera prin extrapolare obiectuală, anxietatea poetului recurge și la o referință istorică: "sînt acuma în afară de mine - însă asta nu înseamnă/ că eu mi-am azvîrlit spaima acolo, pe zid -/ așa cum, - îmi spusese demult ea, - luther/ își
Jocul de-a impersonalizarea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10432_a_11757]
-
responsabilitate profundă față de moștenirea lingvistică de la părinți și din devotament total față de profesiunea de dascăl și de cercetător, pe care o practică dintotdeauna cu o remarcabilă competență, acad. Matilda CARAGIU MARIOȚEANU și prof. univ. Nicolae SARAMANDU au elaborat - cu o adevărată migală filologică - o lucrare complexă, de larg interes atât pentru specialiști, cât și pentru toți cei care urmăresc fenomenul cultural european. Intitulată, cu modestie, Manual de aromână, cartea are semnificații deosebite pentru spiritualitatea românească și implicații majore pentru fizionomia lingvistică
Aromâna de lângă noi by Coman Lupu () [Corola-journal/Journalistic/10430_a_11755]
-
de studii orientale. Ziaristul incrimina cîțiva cunoscuți cărturari, punîndu-i sub semnul "amatorismului și imposturii". Lui Radu Bercea, directorul Institutului de Studii Orientale "Sergiu Al.-George", i se reproșa că, deși nu are diplomă în specialitate, boicotează "încercările de promovare ale adevăraților orientaliști". Lui Andrei Cornea și altor angajați la I.S.O. - că, în paralel cu funcția de cercetători, sînt și universitari. Că vin la Institut "doar cînd au timp", că există în colectiv un "clientelism științific"(!). Singurul personaj pozitiv al articolului
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10445_a_11770]
-
altor angajați la I.S.O. - că, în paralel cu funcția de cercetători, sînt și universitari. Că vin la Institut "doar cînd au timp", că există în colectiv un "clientelism științific"(!). Singurul personaj pozitiv al articolului era o doamnă, Rodica Pop, "adevărată orientalistă" și consul onorific al Mongoliei care, în ciuda acestei "recunoașteri internaționale" și a numeroase reclamații la Comisia de Cultură din Primărie și la Curtea de Conturi, n-a reușit încă să-i ia locul lui Radu Bercea. "Investigația" lui Tiberiu
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10445_a_11770]
-
Gheorghidiu - " Fără să fie popular, era una dintre figurile bucureștene, socotit printre Ťintelectualii de rasăť" - și despre alții: "singurii care-și fac cap de intelectual: cioc, privire distinsă, păr abundent și buclat, sunt profesorii secundari din țările balcanice, pe când, oriunde, adevărații savanți nu sunt decât niște simpli oameni de treabă, care nici o clipă nu s-au gândit să îmbrace uniforma intelectualității"; "căpitanul Floroiu, care, cu mustața bătrânicioasă și blondă, trecea, oarecum, drept intelectualul batalionului". În concluzie: nu e rău să le
Despre intelectualitate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10455_a_11780]
-
scandalul meciurilor aranjate de acasă, au avut mai multă adrenalină în sînge decît le-ar fi trebuit pentru a se cățăra pe Everest. Brazilienii despre care credeam-speram că vor ajunge în finală n-au jucat decît trei minute de fotbal adevărat în Germania. În finalul meciului cu Franța, cînd s-au trezit că Dumnezeu nu vrea să bage mingea în poartă în locul lor. Obosiți pe la echipele de club europene unde au impus plăcerea stilului brazilian de a juca fotbal, Ronaldinho & comp
Onoarea lui Zidane și a găștii de la FIFA by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10463_a_11788]
-
analizate din toate direcțiile și întoarse pe toate părțile, chiar și cu fundul în sus atunci când relațiile de succesiune dintre durate și frecvențe se transformă în raporturi de simultaneitate? Pornind de la figurarea unui acord de septimă micșorată, Grisey oficiază un adevărat ceremonial al intersecțiilor posibile dintre trei vectori spectrali, particularizați prin prezența diferențiată a armonicelor, inarmonicelor dilatate, precum și a celor comprimate. însuși timpul muzical se conjugă în trei moduri distinct perceptibile: ordinar, augmentat și condensat. Ca orice opus ce presupune un
Mitul ca realitate by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10461_a_11786]
-
încăpere plină de femei străine, mi s-au părut de-a dreptul o excursie excitantă, poate ușor periculoasă. La urma urmei, și contele Monte Christo a stat în închisoare, însă eu nu eram sigur dacă mă aflu într-o închisoare adevărată, fiindcă aveam voie să alerg pe coridoare sau chiar prin curte." În evocări concise, aproape laconice, își fac apariția, în fața noastră, unele personaje din ghetoul Terezín, caracterizate prin câteva gesturi sau vorbe, dar extrem de vii și de convingătoare. Doamna Heda
Ivan Klíma și excursiile sale primejdioase by Libuše Valentová () [Corola-journal/Journalistic/10462_a_11787]
-
fotbal, știa să joace șah și știa, mai ales, să povestească istorioare alegorice despre evrei. Intenționa să plece, după război, în Statele Unite, unde s-ar fi dedicat studiului Torei și al Talmudului. N-a fost să fie așa: primul prieten adevărat al lui Ivan a murit "undeva la est", cică nu în camera de gazare, ci împușcat de un soldat german. În închisoare, de la care se pleca numai spre lagăre de exterminare, adolescentul trăiește și miracolul primei iubiri. Într-o bună
Ivan Klíma și excursiile sale primejdioase by Libuše Valentová () [Corola-journal/Journalistic/10462_a_11787]
-
-l pe Dante prin infern. Basarabia este pentru Nicolae Iorga un infern guvernat de Rusia, punând la cale cele mai cumplite încercări pentru o românitate nefericită și fără speranță. Nicolae Iorga străbate ținuturile Basarabiei de la nord la sud, ca pe adevărate bolgii ale infernului: Hotinul, Bălțile, Soroca, Chișinăul, Tighina (sau Benderul), Bugeacul. Suntem preveniți asupra acestui tip de lectură din finalul cărții-surori despre Bucovina, unde se spune în final: După lanțurile de aur, voi vedea lanțurile de fier, după conruperea gândului
Pitorescul prozei de călătorie by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10472_a_11797]
-
polemismul de facto al Mîntuitorului, atunci, bunăoară, cînd i-a izgonit pe neguțători din templu, se regăsește și la tutelarul N. Steinhardt, încurajîndu-l, presupunem, pe învățăcelul său: "Monica Lovinescu descoperă la N. Steinhardt o smerenie îndîrjită. îmi place sintagma. Simplă, adevărată și cuprinzătoare. Face parte din ținuta lui N. Steinhard". O asemenea "smerenie îndîrjită" o învederează și Ioan Pintea însuși, cînd află că o profesoară "nici mai mult, nici mai puțin, de limba și literatura română", neavînd pesemne "altceva mai bun
Pietate și creație by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10493_a_11818]
-
să râdă, urmându-și vocația de bufon. Scoase din text, observațiile despre râs, de la zâmbet la râsul amar și râsu-plânsu, cu citate alese din Cicero, Gogol, Zarifopol etc., cu trimiteri la interpretarea râsului la diferite popoare, se constituie într-un adevărat studiu. Toate acestea ca să ajungă la concluzia ce-l privește: "am trecut dincolo chiar și de râs, ne găsim în faza ultimă a disperării". Râsul își consumase atunci, pentru Gary, toată gama.
De ce râdea Gary Sîrbu? by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/10499_a_11824]
-
cine avem de-a face. Până în clipa de față, ziarele dau drept sigură activitatea sa de turnător. Și încă unul care s-a acoperit de rușinea de a fi făcut "poliție politică". Disperat că lumea îl vede, în sfârșit, în adevărata sa lumină, asemeni personajului descris de Marin Preda, încearcă să arunce cu noroi în cine poate. De vină ar fi, în opinia lui "Felix", Mircea Dinescu, membrul CNSAS care ar fi sugerat presei adevărul. Perfect fals: până și un începător
Cu pucul la Securitate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10507_a_11832]
-
bun renume, ca dovadă că celebrități apusene nu ezitau să publice studii importante în acestea. Eliminarea profesorilor cu reală valoare și vocație a condus la degradarea sistemului de învățământ și la promovarea unor nulități incapabile de un demers intelectual în adevăratul sens al cuvântului. Chiar și personalitățile care se situau pe poziții "progresiste", de pildă Călinescu, au fost umilite și eliminate pentru ani buni, dacă nu definitiv, din învățământ. Chestiunea titlurilor academice este mult prea importantă pentru a nu fi discutată
Despre titlurile academice by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10506_a_11831]
-
detaliilor într-o specializare îngustă și la o factologie uscată în tomurile pe care le scrie. Nu neg că există destui asemenea cercetători, onești (și folositori într-o cultură), dar lipsiți tocmai de sarea și piperul domeniului investigat. Totuși, portretul adevărat al istoricului literar este altul. Lecturile întinse și minuțioasa documentare sunt numai primul nivel al muncii sale, pragul de la care viziunea sintetică se înalță pentru a relaționa și compartimenta, încadra și explica literatura unei epoci. Informația brută, nesistematizată, este accesibilă
Farmecul istoriei literare by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10513_a_11838]
-
Cum interpretați acest punct de cotitură: ca pe o dezmeticire din iluzie sau ca pe o trădare a acesteia? Este mai important visul în care credem nesmintit sau realitatea care îl presează până la destrămare? Care vi se pare a fi adevăratul, profundul Don Quijote: cel ce urmărește o iluzie (cu deplină puritate morală și seninătate imaginativă) sau cel ce o conștientizează? Spuneați, la un moment dat, că el este "un om profund serios, hotărât să creadă în iluziile lui mai mult decât
Octavian Paler: "Criza valorilor nu bântuie numai la Porțile Orientului" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10498_a_11823]
-
arsenic, Gauguin zice "ce aventură nebună, urâtă și tristă e călătoria mea în Tahiti", nu procedează, oare, ca Don Quijote când se "dezmeticește"? Și amintiți-vă că și Christos pe cruce se întreabă: "Doamne, de ce m-ai părăsit?" Bineînțeles, pentru mine, "adevăratul, profundul Quijote" e cel care ne sugerează că important ar fi să ne străduim până la capăt. Dacă putem. Dacă avem resurse. Dacă ajungem să credem că nu "măsura" ne poate scoate din mediocritate, ci harul (cine-l are!) de a
Octavian Paler: "Criza valorilor nu bântuie numai la Porțile Orientului" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10498_a_11823]
-
C.: Faptul de a se angaja pe un drum fără a ști unde duce, faptul de a comite gesturi sau acte fără a le cîntări consecințele, faptul de a sacrifica ziua de mîine în favoarea zilei de azi... Maxima omului politic adevărat ar trebui să fie adagiul latin: "Quid-quid ages, prudenter agas et respice finem" (tot ce faci, fă cu prudență și gîndește-te la urmări). Și spunînd "omul politic", îl separ cu hotărîre de politician; acesta din urmă este mînat de interese
Ștefan Cazimir: "Sîntem prea convinși pentru a fi și convingători" by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/10521_a_11846]
-
pentru zona de Sud-Est. În cât timp de la investiție se simt rezultatele? Antreprenorul afirmă că, în funcție de cheltuielile operaționale, un centru educațional Helen Doron English începe să genereze profit după o perioada cuprinsă între 6 luni și un an. “Pentru mine, adevărata creștere a venit în al doilea an școlar, iar tendința s-a menținut constantă până acum, având câteva zeci de noi înscrieri la fiecare început de an școlar dar și în timpul școlii”, declară coordonatorul Centrului Educațional Internațional Helen Doron English
Investițiile în sistemul de educație, afacerea viitorului pentru tinerii părinți din România [Corola-blog/BlogPost/94277_a_95569]
-
ancheta jurnalistică, chiar dacă la noi este departe de a fi atât de riguros codificată precum ”Investigative Reporting” nord-american, cere, pentru a ajunge la informațiile de interes public pe care unii doresc să le țină ascunse - cum spun jurnaliștii americani - o adevărată abilitate în a ajunge la sursele care dețin și sunt dispuse să transmită informații din interior. Or, dintr-odată, avem revelația unui Tolontan care deține un portofoliu de relații și de surse pe care un bun agent secret le-ar
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94282_a_95574]
-
să se propună drept surse. Numai că jurnaliștii experimentați (americani) deveniți teoreticieni ai presei, dezvoltă o întreagă discuție legată de legăturile pe care jurnalistul de investigare ar trebui să le stabilească între scopul său - acela de a informa corect - și adevăratele motivații ale oamenilor din interior care își oferă serviciile. Probleme care, în ultimă instanță, aparțin domeniului eticii profesionale, chestiuni pe care Tolontan Cătălin nu pare a le avea în atenție, considerându-le probabil, neimportante. În această situație, apare o posibilitate
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94282_a_95574]