15,776 matches
-
durată, pentru mamele biologice. Mai mult posibilitate mamelor biologice de a alege, ele însele, o familie adoptivă pentru propriul copil accentuau trăirile lor pozitive. Lipsa legăturii mamelor biologice cu familia adoptivă și, mai ales, lipsa informațiilor despre copilul dat spre adopție cauzează trăiri traumatizante părinților biologici 163, trăiri imposibil de șters, asociate cu o nevoie permanentă de a primi informații despre copilul adoptat. Winkler și Keppel 164 semnalau și ei prin studiile lor trăiri profund negative, de pierdere, care, potrivit studiilor
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
ale întreruperii legăturilor dintre mama biologică și copilul său: mai mult de jumătate dintre mamele biologice studiate de el au recurs la consum de alcool sau sedative în încercarea de a face față sentimentelor. Tabelul 2.11 Studii cu privire la efectele adopției deschise asupra mamelor biologice Autori, an, unde s-a realizat studiul Obiectivul studiului Eșantion Metode utilizate Winkler și van Keppel, 1984 (Australia) efectele plasării copilului spre adopție asupra stării psiho-emoționale a mamelor biologice și evoluția lor pe o perioadă lungă
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
în încercarea de a face față sentimentelor. Tabelul 2.11 Studii cu privire la efectele adopției deschise asupra mamelor biologice Autori, an, unde s-a realizat studiul Obiectivul studiului Eșantion Metode utilizate Winkler și van Keppel, 1984 (Australia) efectele plasării copilului spre adopție asupra stării psiho-emoționale a mamelor biologice și evoluția lor pe o perioadă lungă de timp (5-35 ani) 213 mame biologice necăsătorite, care si-au plasat primul copil spre adopție, studiu transversal ancheta pe baza de chestionar și un instrument standardizat
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
utilizate Winkler și van Keppel, 1984 (Australia) efectele plasării copilului spre adopție asupra stării psiho-emoționale a mamelor biologice și evoluția lor pe o perioadă lungă de timp (5-35 ani) 213 mame biologice necăsătorite, care si-au plasat primul copil spre adopție, studiu transversal ancheta pe baza de chestionar și un instrument standardizat: The Questionnaire for Relinquishing Mothers Condon, 1986 (Australia) efectele plasării copilului spre adopție asupra stării psiho-emoționale a mamelor biologice studiu clinic 20 de mame biologice, cu o vârstă medie
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
lungă de timp (5-35 ani) 213 mame biologice necăsătorite, care si-au plasat primul copil spre adopție, studiu transversal ancheta pe baza de chestionar și un instrument standardizat: The Questionnaire for Relinquishing Mothers Condon, 1986 (Australia) efectele plasării copilului spre adopție asupra stării psiho-emoționale a mamelor biologice studiu clinic 20 de mame biologice, cu o vârstă medie în momentul studiului de 40 de ani și medie de timp care a trecut din momentul plasării copilului era de aproximativ 21 de ani
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
studiului de 40 de ani și medie de timp care a trecut din momentul plasării copilului era de aproximativ 21 de ani studiu transversal ancheta pe baza de chestionar: Middlesex Hospital questionnaire Berry, 1993, California, SUA identificarea experienței adoptatorilor în adopțiile deschise 1268 familii care au adoptat 1396 copii din California ancheta pe bază de chestionar Cushman, Kalmuss și Pearila, 1997, 13 dintre SUA experiența trăită de mame biologice care și-au plasat copilul spre adopție ținând cont de procesul de
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
SUA identificarea experienței adoptatorilor în adopțiile deschise 1268 familii care au adoptat 1396 copii din California ancheta pe bază de chestionar Cushman, Kalmuss și Pearila, 1997, 13 dintre SUA experiența trăită de mame biologice care și-au plasat copilul spre adopție ținând cont de procesul de înfăptuire a adopțiilor și de gradul de deschidere a adopțiile. pentru procesul de adopție au fost evidențiate două componente: ajutorul oferit mamelor biologice să aleagă familia adoptivă și întâlnirea cu cuplul adoptiv gradul de deschidere
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
familii care au adoptat 1396 copii din California ancheta pe bază de chestionar Cushman, Kalmuss și Pearila, 1997, 13 dintre SUA experiența trăită de mame biologice care și-au plasat copilul spre adopție ținând cont de procesul de înfăptuire a adopțiilor și de gradul de deschidere a adopțiile. pentru procesul de adopție au fost evidențiate două componente: ajutorul oferit mamelor biologice să aleagă familia adoptivă și întâlnirea cu cuplul adoptiv gradul de deschidere a fost măsurat prin: abilitățile mamelor adoptatoare de
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
California ancheta pe bază de chestionar Cushman, Kalmuss și Pearila, 1997, 13 dintre SUA experiența trăită de mame biologice care și-au plasat copilul spre adopție ținând cont de procesul de înfăptuire a adopțiilor și de gradul de deschidere a adopțiile. pentru procesul de adopție au fost evidențiate două componente: ajutorul oferit mamelor biologice să aleagă familia adoptivă și întâlnirea cu cuplul adoptiv gradul de deschidere a fost măsurat prin: abilitățile mamelor adoptatoare de a obține informații despre familia adoptivă prin intermediul
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
de chestionar Cushman, Kalmuss și Pearila, 1997, 13 dintre SUA experiența trăită de mame biologice care și-au plasat copilul spre adopție ținând cont de procesul de înfăptuire a adopțiilor și de gradul de deschidere a adopțiile. pentru procesul de adopție au fost evidențiate două componente: ajutorul oferit mamelor biologice să aleagă familia adoptivă și întâlnirea cu cuplul adoptiv gradul de deschidere a fost măsurat prin: abilitățile mamelor adoptatoare de a obține informații despre familia adoptivă prin intermediul agențiilor; primirea de fotografii
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
durerii cauzată de pierderea copilului 720 de participanți: 190 familii care au adoptat cel puțin un copil; 169 mame biologice studiul longitudinal interviul Fravel, McRoy și Grotevant, 2000 percepția subiectivă a mamelor biologice asupra prezentei psihologice a copilului dat spre adopție 163 de mame biologice studiul longitudinal; interviul Efectele adopției deschise asupra copilului adoptat La fel ca și în cazul părinților biologici, părerile cu privire la efectele adopției deschise asupra copilului sunt împărțite. De pildă, Moe170 prezintă următoarele argumente, din perspectiva copilului, care
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
familii care au adoptat cel puțin un copil; 169 mame biologice studiul longitudinal interviul Fravel, McRoy și Grotevant, 2000 percepția subiectivă a mamelor biologice asupra prezentei psihologice a copilului dat spre adopție 163 de mame biologice studiul longitudinal; interviul Efectele adopției deschise asupra copilului adoptat La fel ca și în cazul părinților biologici, părerile cu privire la efectele adopției deschise asupra copilului sunt împărțite. De pildă, Moe170 prezintă următoarele argumente, din perspectiva copilului, care se situează împotriva adopției deschise: copilul se poate simți
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
și Grotevant, 2000 percepția subiectivă a mamelor biologice asupra prezentei psihologice a copilului dat spre adopție 163 de mame biologice studiul longitudinal; interviul Efectele adopției deschise asupra copilului adoptat La fel ca și în cazul părinților biologici, părerile cu privire la efectele adopției deschise asupra copilului sunt împărțite. De pildă, Moe170 prezintă următoarele argumente, din perspectiva copilului, care se situează împotriva adopției deschise: copilul se poate simți "prins la mijloc" între părinții biologici și părinții adoptatori; contactul lui cu părinții biologici poate fi
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
biologice studiul longitudinal; interviul Efectele adopției deschise asupra copilului adoptat La fel ca și în cazul părinților biologici, părerile cu privire la efectele adopției deschise asupra copilului sunt împărțite. De pildă, Moe170 prezintă următoarele argumente, din perspectiva copilului, care se situează împotriva adopției deschise: copilul se poate simți "prins la mijloc" între părinții biologici și părinții adoptatori; contactul lui cu părinții biologici poate fi distructiv pentru rutina zilnică a familiei adoptive; legătura de atașament dintre copilul adoptat și părinții adoptatori poate fi deteriorată
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
la mijloc" între părinții biologici și părinții adoptatori; contactul lui cu părinții biologici poate fi distructiv pentru rutina zilnică a familiei adoptive; legătura de atașament dintre copilul adoptat și părinții adoptatori poate fi deteriorată 171. Pe de altă parte susținătorii adopțiilor deschise consideră că, părinții biologici stabilesc o legătură cu copilul adoptat înainte de nașterea copilului, legătură care nu poate fi schimbată sau negată prin documente legale 172; sentimentele de durere, frustrare, incertitudine, vinovăție rezultate ale abandonului și pierderii sunt diminuate prin
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
fi schimbată sau negată prin documente legale 172; sentimentele de durere, frustrare, incertitudine, vinovăție rezultate ale abandonului și pierderii sunt diminuate prin contactul direct cu părinții biologici 173; înțelegerea realistă, corectă a factorilor contextuali care au condus la plasamentul în vederea adopției 174; background-ul informațional important incluzând istoricul genetic și medical, necesar copilului adoptat este disponibil 175. Un alt aspect important este legat de identitatea copilului. Copiii au nevoie de informații despre propriile origini pentru a-și dezvolta identitatea și totodată
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
pe de o parte, a familiei adoptive și una imaginara a familiei biologice, pe de alta parte 176. Rezultatele studiilor empirice. Grotevant și McRoy 177, respectiv Wrobel et al178, arătau prin studiile lor că, multe dintre temerile inițiale legate de adopția deschisă sunt nefundamentate. Copiii adoptați nu par a se confrunta cu dificultatea de a-și manifesta loialitatea față de cele două familii și nici nu par a prezenta diferențe în raport cu copiii care nu au avut contact cu părinții biologici, în ceea ce privește valorizarea
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
care nu au avut contact cu părinții biologici, în ceea ce privește valorizarea de sine sau gradul de manifestare a curiozității în raport cu background-ul de proveniență. În raport cu acest ultim aspect, adolescenții au părut a fi mai puțin satisfăcuți de gradul de deschidere al adopției, indiferent de nivelul acesteia și mai curioși să afle mai multe despre părinții biologici. Pe criteriul gen, indiferent de vârstă, fetele au manifestat mai multă curiozitate pentru cunoașterea părinților biologici. Brodzinsky 179 arăta în studiul lui că, cu cât gradul
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
acesteia și mai curioși să afle mai multe despre părinții biologici. Pe criteriul gen, indiferent de vârstă, fetele au manifestat mai multă curiozitate pentru cunoașterea părinților biologici. Brodzinsky 179 arăta în studiul lui că, cu cât gradul de deschidere al adopției este mai ridicat și interacțiunea familiei adoptive cu cea biologică este mai frecventă cu atât nivelul stimei de sine al copiilor adoptați este mai crescut. De asemenea gradul de deschidere al adopției corelează pozitiv și cu gradul de comunicare despre
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
lui că, cu cât gradul de deschidere al adopției este mai ridicat și interacțiunea familiei adoptive cu cea biologică este mai frecventă cu atât nivelul stimei de sine al copiilor adoptați este mai crescut. De asemenea gradul de deschidere al adopției corelează pozitiv și cu gradul de comunicare despre adopție. Nu s-au identificat legături între deschiderea adopției și problemele de comportament raportate de părinții adoptatori. În mod specific, copiii care au putut comunica deschis despre adopție cu părinții adoptatori, nu
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
este mai ridicat și interacțiunea familiei adoptive cu cea biologică este mai frecventă cu atât nivelul stimei de sine al copiilor adoptați este mai crescut. De asemenea gradul de deschidere al adopției corelează pozitiv și cu gradul de comunicare despre adopție. Nu s-au identificat legături între deschiderea adopției și problemele de comportament raportate de părinții adoptatori. În mod specific, copiii care au putut comunica deschis despre adopție cu părinții adoptatori, nu numai că au prezentat un nivel al stimei de
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
cea biologică este mai frecventă cu atât nivelul stimei de sine al copiilor adoptați este mai crescut. De asemenea gradul de deschidere al adopției corelează pozitiv și cu gradul de comunicare despre adopție. Nu s-au identificat legături între deschiderea adopției și problemele de comportament raportate de părinții adoptatori. În mod specific, copiii care au putut comunica deschis despre adopție cu părinții adoptatori, nu numai că au prezentat un nivel al stimei de sine mai crescut ci, părinții au raport pentru
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
gradul de deschidere al adopției corelează pozitiv și cu gradul de comunicare despre adopție. Nu s-au identificat legături între deschiderea adopției și problemele de comportament raportate de părinții adoptatori. În mod specific, copiii care au putut comunica deschis despre adopție cu părinții adoptatori, nu numai că au prezentat un nivel al stimei de sine mai crescut ci, părinții au raport pentru ei mai puține dificultăți de adaptare. Tabelul 2.12 Studii cu privire la efectele adopției deschise asupra copiilor adoptați Autori, an
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
care au putut comunica deschis despre adopție cu părinții adoptatori, nu numai că au prezentat un nivel al stimei de sine mai crescut ci, părinții au raport pentru ei mai puține dificultăți de adaptare. Tabelul 2.12 Studii cu privire la efectele adopției deschise asupra copiilor adoptați Autori, an, unde s-a realizat studiul Obiectivul studiului Eșantion Metode utilizate Principalele rezultate Berry, 1993, California, SUA identificarea experienței adoptatorilor în adopțiile deschise 1268 familii care au adoptat 1396 copii din California ancheta pe bază
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
pentru ei mai puține dificultăți de adaptare. Tabelul 2.12 Studii cu privire la efectele adopției deschise asupra copiilor adoptați Autori, an, unde s-a realizat studiul Obiectivul studiului Eșantion Metode utilizate Principalele rezultate Berry, 1993, California, SUA identificarea experienței adoptatorilor în adopțiile deschise 1268 familii care au adoptat 1396 copii din California ancheta pe bază de chestionar contactul postplasament cu părinții biologici a devenit un fapt obișnuit pentru familiile studiate și, cu câteva excepții, părinții s-au simțit confortabil să interacționeze cu
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]