1,552 matches
-
problematica specială, de fapt decisivă, legată de prezența persoanei în comunicarea muzicală, intitulată, în contextul dat, parametrul D. Vom iniția în aparițiile ulterioare din Logica Lumilor Posibile o substanțială analiză a acestui aspect: este vorba despre studierea resorturilor interne ale afectivității și ale sensului comunicării artistice așa cum apar într-o mare parte a literaturii actuale de specialitate. În IDEOFONIE - PHTORA IV se pune explicit problema relației în ce privește enunțul prim al obiectului sonor și cea a sensului spiritual al comunicării în și
Logica lumilor posibile(XVII). Ideofonie(PHTORA IV) by Nicolae Br?ndu? () [Corola-journal/Journalistic/83652_a_84977]
-
încât mesajul său să fie receptat în același mod de oricine. Ea transmite doar cunoștințe, într-un stil exact, fără să spună nimic despre sentimentele care l-au animat pe matematician în momentul formulării ei și fără să se adreseze afectivității celor care o receptează. În acest caz, cuvintele sunt folosite în sensul lor propriu, denotativ. Stilul literar îmbogățește mesajul transmis cu sentimente, stări emoționale, atitudinea subiectivă a scriitorului, dând cuvântului sensuri noi datorită contextului în care este plasat și solicită
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
ceea ce este valabil, optim, necesar, să distingă între bine și rău. Sunt convingeri doar ideile-valoare care se contopesc cu trebuințele și dorințele individului, cu aspirațiile și năzuințele lui, cu trăsăturile lui de personalitate. Ele își au rădăcinile adânc înfipte în afectivitatea insului. Ideile-valoare pe lângă faptul că se impun în comportament, îl orientează permanent, nu sunt doar constant promovate ci și virulent apărate când sunt contrazise, ele devenind adevărate idei- forță. d) Idealurile reprezintă proiecții ale individului în sisteme de imagini și
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
în conformitate cu cerințele activității și nu trebuie confundată cu schimbările involuntare ale atenției, respectiv cu distragerea atenției. Posibilitatea de deplasare trebuie să fie de minim 1/6 dintr-o secundă pentru a satisface necesitățile activității. 4. Emoția Când se discută despre afectivitate se consideră ca fenomen tip emoția. Situațiile de tip emoțional sunt de același fel cu cele care trezesc atenția, sunt situațiile care par să pună în discuție condițiile principale ale adaptării; putem chiar să presupunem că ele sunt cele mai
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
un rol important. Succesiunea evenimentelor propuse de ei este: stimularea la nivelul receptorului care determină impulsul spre talamus, urmată de descărcările talamice ce produc modificări vegetative și motorii caracteristice; simultan, grație descărcărilor ascendente spre cortex apare trăirea emoțională. Deci, sursa afectivității rezidă în procese talamice și nu vegetative. Modificările organice apar simultan cu trăirea emoției dar fără a fi cauza acesteia. Caracteristic acestui grup de teorii e faptul ca pun pe seama S.N.C. atât componenta subiectivă cât și controlul răspunsurilor vegetative și
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
a interlocutorului nici atât. Singurele dimensiuni ale manipulării care se manifestă explicit în text, pentru care nu este necesar un efort de analiză a condițiilor și universului, sunt cele care vizează tehnicile de influențare incorectă, precum sofismele, și de folosire a afectivității individului sau grupurilor. În același timp, nu se poate vorbi despre un mesaj care să manipuleze în sută la sută din cazuri. Ceea ce manipulează pe cineva poate să nu aibă același efect în alt caz, din cauza unor factori diverși: gradul
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
Este se pare o ”modă” în a explica cauzele ce conduc spre consumul de droguri, fiecare dându-și cu părerea, crezând că deține adevărul suprem al înțelegerii motivației din spatele acestei dependențe. Fie că este vorba de absența sau excesul de afectivitate oferit de familie, de insatisfacții școlare sau profesionale, de iubiri neîmpărtășite, emotivitate și timiditate excesivă sau suferințe de orice fel, un lucru este cert, și anume faptul că o persoană ajunsă dependentă de droguri este într-un real pericol de
Fii conștient, drogurile îți opresc zborul. In: Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by Grigorescu Andreea, Liliana Negrii () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_1979]
-
cu sufletul ne redescoperim pe sine. Învățăm de la lume lucruri bune și rele dar mintea, izvorul înțelepciunii noastre, trebuie să ne armonizeze reacțiile, opiniile care sunt iscate de experiențele de viață. Uneori unii își alungă suferințele, lipsa de iubire și afectivitate în droguri, fumat, alcool, ceea ce le oprește zborul spre o viață mai bună, soluționând situațiile și rezolvând problemele nu singuri ci împreună cu familia, școala, biserica. Îndemnul ar fi să dăm importanță mai mare celor din jur, să-i înțelegem, să
Mintea trebuie să se miște în armonie. In: Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by Păduraru Diana Georgiana, Iftime Valentina () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_1977]
-
a cazurilor, tinerii încep să consume droguri din curiozitate sau la recomandarea altcuiva. Toți cei care consumă nu cred în dependență. Alții au senzația că așa își pot rezolva unele probleme cărora nu le pot face față pe moment. Lipsa afectivității și a înțelegerii din partea familiei este o altă cauză a consumului de droguri. Nu vă lăsați păcăliți de o fericire de moment! Nu vă distrugeți viața și sănătatea! Apelați la adevărații prieteni și la cei în măsură să vă ajute
Drogurile îți opresc zborul!. In: Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by Grigorescu Andreea, Adina Brânzea () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_1983]
-
de sănătate. 4. afirmare personală: nivel de educație, competență profesională, deprinderi profesionale, Împlinire profesională, promovare, hobiuri. 5. spiritul de independență: posibilitatea de a face alegeri, autonomie În viață și În luarea deciziilor, autocontrol și autoconducere. 6. relațiile interpersonale: afecțiune și afectivitate, prietenie și prieteni, suport social și contacte sociale. 7. integrare socială: statut și rol social, acceptarea și apartenența la diferite grupuri sociale, activități comunitare, apartenența la comunitatea spiritual religioasă. 8. asigurarea și respectarea drepturilor fundamentale ale omului: dreptul la viață
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
determină un anumit tip de comportament caracteristic vârstei și care contribuie totuși decisiv la conturarea frumosului În atitudinea umană. O altă latură a frumosului uman este latura spirituală care, la rândul ei, se manifestă prin trei coordonate; intelectul, rațiunea și afectivitatea, fiecare dintre ele definind un domeniu specific. Intelectul va realiza integrarea percepției, senzației și reacției Într-un proces mental integrator, care va defini individul ca entitate În raport cu mediul Înconjurător. La rândul ei rațiunea va realiza conexiunile necesare pe baza instrucției
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
realiza integrarea percepției, senzației și reacției Într-un proces mental integrator, care va defini individul ca entitate În raport cu mediul Înconjurător. La rândul ei rațiunea va realiza conexiunile necesare pe baza instrucției și experienței anterioare determinând capacitatea decizională a individului, iar afectivitatea, rezultată din manifestările cotidiene ale instinctelor de bază, va asigura comportamentul elementar privind atitudinea de acceptare sau respingere. Dacă intelectul și rațiunea aparțin creierului reflexiv (neocortexului) afectivitatea aparține creierului impulsiv-instinctiv (arhaic) din care va rezulta plăcerea sau repulsia, satisfacția sau
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
necesare pe baza instrucției și experienței anterioare determinând capacitatea decizională a individului, iar afectivitatea, rezultată din manifestările cotidiene ale instinctelor de bază, va asigura comportamentul elementar privind atitudinea de acceptare sau respingere. Dacă intelectul și rațiunea aparțin creierului reflexiv (neocortexului) afectivitatea aparține creierului impulsiv-instinctiv (arhaic) din care va rezulta plăcerea sau repulsia, satisfacția sau insatisfacția, dragostea sau ura, liniștea sau furia. Cel mai frecvent reacția la senzațiile produse de mediul Înconjurător vor depinde de impactul pe care-l au asupra afectivității
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
afectivitatea aparține creierului impulsiv-instinctiv (arhaic) din care va rezulta plăcerea sau repulsia, satisfacția sau insatisfacția, dragostea sau ura, liniștea sau furia. Cel mai frecvent reacția la senzațiile produse de mediul Înconjurător vor depinde de impactul pe care-l au asupra afectivității. Atunci când acest impact este indiferent, adică nu implică afectivitatea, reacția nu apare. Desigur, armonizarea acestor coordonate va conduce la realizarea profilului omului echilibrat, atent, jovial, Înțelegător, tolerant și cu deschidere pozitivă către lume, ceea ce ar putea fi asimilat frumosului spiritual
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
plăcerea sau repulsia, satisfacția sau insatisfacția, dragostea sau ura, liniștea sau furia. Cel mai frecvent reacția la senzațiile produse de mediul Înconjurător vor depinde de impactul pe care-l au asupra afectivității. Atunci când acest impact este indiferent, adică nu implică afectivitatea, reacția nu apare. Desigur, armonizarea acestor coordonate va conduce la realizarea profilului omului echilibrat, atent, jovial, Înțelegător, tolerant și cu deschidere pozitivă către lume, ceea ce ar putea fi asimilat frumosului spiritual. Contribuții importante privind rolul spiritualității În definirea omului aduce
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
temperate prin creierul reflexiv (intelect și rațiune). Dacă funcțiile de nutriție și de relație, ca fenomenologie vitală, se traduc prin manifestări abrupte cu scopul prezervării individului, perpetuarea ca imperativ al prezervării speciei va fi la originea unor atitudini din sfera afectivității În care domină sentimentul dragostei sub toate aspectele ei; conjugală, frățească, familială și națională din care vor decurge sentimentele de apartenență familială și națională. Fără a nega rolul creierului reflexiv Paulescu are Îndoieli În ceea ce privește capacitatea intelectului și rațiunii În conturarea
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
Înaintează În vârstă, capacitatea de concentrare se reduce treptat, atenția devine superficială și neselectivă, asocierea cognitivă, gândirea În ansamblul ei ca și capacitatea de exprimare devin din ce În ce mai lente, mai ales la persoanele de vârstă Înaintată (peste 75 de ani). modificarea afectivității și personalității reprezintă cea de a treia categorie de alterări de ordin psihic, care de fapt decurge din primele două. Ele constau În fapt În apariția unor stări noi, sau accentuarea unor stări preexistente, cum ar fi: emotivitatea exagerată (bătrânii
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
se instalează brusc, are un parcurs de schimbări prealabile și adaptări care acționează compensator așa Încât unele deficite biopsihice să fie echilibrate prin experiență și maturizare. Astfel, scăderea vigorii fizice și vitalității se compensează printr-o mai bună coordonare psihică, scăderea afectivității se compensează printr-un echilibru În atitudine; mai calculat, mai ponderat, mai nuanțat, ceea ce-l face pe vârstnic mai obiectiv, așa Încât antrenarea vârstnicului În activități sociale utile poate compensa În plan personal retragerea din activitatea profesională, iar În plan social
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
că „creativitatea Înseamnă acea predispoziție de a crea existentă În stare potențială la orice individ și la orice vârstă”. Pentru a se exprima Însă câțiva factori sunt absolut necesari. În primul rând factorii psihologici; intelectuali (gândirea) și nonintelectuali (caracter, temperament, afectivitate), În al doilea rând factorii biologici; ereditate, vârstă, sănătate mintală și În al treilea rând factorii sociali; ce presupun condiții socio-economice, culturale și educative care să permită dezvoltarea și afirmarea creativității. Pentru a pune În valoare creativitatea este totuși nevoie
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
certitudine validată biologic și istoric, pentru că dincolo de transmiterea ereditară a caracterelor individuale (ad naturam și ad personam) asigură cadrul necesar dezvoltării aptitudinilor. Nu fără temei se accentuează importanța „sistemului triadic” În procesul formării personalității În familie, În care, autoritatea tatălui, afectivitatea mamei și cadrul concurențial caracteristic fratriilor (uneori chiar rivalitate) se constituie Într-un mediu propice și important din punct de vedere educațional. Mărimea familiei este importantă după cum subliniază autoarea, familiile medii fiind cele mai favorizate În dezvoltarea creativității (83,7
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
Pentru că libertinajul excesiv promovat fără rezerve În societatea contemporană, la care massmedia contribuie decisiv, oferind În plus modele de cele mai multe ori fără valoare, nu poate decât să bulverseze adolescentul la această vârstă de căutări. Instabilitatea psihoemoțională caracteristică vârstei, În care afectivitatea domină și sentimentul dragostei Înflorește, sunt elemente ce se dezvoltă la adolescent Într-un mediu nu Întotdeauna prielnic, având În vedere cele enunțate mai sus. Ceea ce altădată contravenea bunelor moravuri, iar societatea taxa ca atare, astăzi este acceptat ca ceva
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
acestor cupluri homosexuale, ceea ce pare nici mai mult nici mai puțin decât o sfidare a moralității elementare, pentru că este știut faptul că educația copilului În prima etapă de viață presupune existența celor doi poli esențiali În formarea sa; mama cu afectivitatea și delicatețea ei și tatăl cu hotărârea și pragmatismul său. Un argument În susținerea acestui aspect este dezvoltarea armonioasă a copiilor dați În plasament familiilor normal constituite a căror evoluție nu diferă cu nimic față de dezvoltarea copiilor În familia biologică
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
lui Dumnezeu, simultan omogenă și eterogenă, cea a echilibrului între antiteze. Etica nivelului de realitate macrofizică este binară, maniheistă, a "adevărului" și a "falsului", a binelui și a răului, o etică omogenizantă, științifică, având drept corespondent știința fizicii, golită de afectivitate, rece. Ea provoacă boala mentală numită schizofrenie.310 Etica biologică este a eterogenizării ierarhice, dezvoltând antagonisme între omogen și eterogen, în care este prinsă știința medicinii. Este etica ideologiilor conflictuale din dialectica lui Hegel Și Marx, conformă cu logica clasică
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
mai contează decât reușita individuală, în dauna tuturor celorlalți, un capitalism în căutare de diversități pe toate tărâmurile, tot mai copleșitor și în cele din urmă sterilizant"311. Sterilizant fiindcă abolește progresiv "dinamismul antagonist al omogenității și prin pierderea de afectivitate, în funcție de o contradicție ce slăbește și de o energie, prin aceasta, în descompunere", ducând la plictiseală, descurajare, consum de droguri în vederea obținerii de paradise artificiale, boala caracteristică fiind psihoza maniaco-depresivă. Aceste prime două etici sunt caracteristice modernismului și postmodernismului, cea
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
dominată de imaginar, nu este nici ea scutită de morbidități, principalele pericole fiind neputința trecerii din imaginar în dinamismul contradictorial și, drept consecință, proliferarea excesivă a imaginarului, fie spre schizofrenie, fie spre paranoia. Dar caracteristica fundamentală a stării T este afectivitatea. Dacă se poate vorbi de o ontologie lupasciană, aceasta se desparte de raționalismul tradițional al metafizicii, trionticitatea având drept corolar în starea T afectivul. Filosoful vorbește de ecuația Dumnezeu-afectivitate, de un misterios orgasm divin, erosul uman nefiind altceva decât o
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]