2,785 matches
-
în comunism și după 1989 16 IV. Structura volumului 20 Capitolul 1. Măsurarea practicii și credinței religioase 22 I. Indicatori folosiți în analiză 25 II. Anexă 30 Capitolul 2. Afilierea și practica religioasă în România postcomunistă 31 I. Practică și afiliere religioasă: câteva repere teoretice 32 II. Indicatori folosiți în analiză 35 III. Afilierea religioasă în România postcomunistă 35 IV. Practica religioasă în postcomunism 39 V. Factori care influențează practica religioasă 45 VI. Concluzii 48 Capitolul 3. Religiozitate și revitalizare religioasă
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
practicii și credinței religioase 22 I. Indicatori folosiți în analiză 25 II. Anexă 30 Capitolul 2. Afilierea și practica religioasă în România postcomunistă 31 I. Practică și afiliere religioasă: câteva repere teoretice 32 II. Indicatori folosiți în analiză 35 III. Afilierea religioasă în România postcomunistă 35 IV. Practica religioasă în postcomunism 39 V. Factori care influențează practica religioasă 45 VI. Concluzii 48 Capitolul 3. Religiozitate și revitalizare religioasă în perioada de tranziție 49 I. Cauze ale diversității religioase în Europa de Est? 49
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
a măsura valorile religioase. Capitolul descrie modul de construcție al principalilor indicatori legați de religiozitate și comportamente religioase, care se regăsesc în toate capitolele cărții. Următorul capitol este unul de analiză, dedicat practicii religioase, în spațiul public și privat, precum și afilierii religioase. Este urmărită evoluția celor trei fenomene din perspectivă dinamică, fiind făcute comparații și cu celelalte țări europene. Rezultatele obținute relevă faptul că afilierea religioasă situează România pe primele locuri în Europa, în timp ce, din practica religioasă publică are un nivel
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
cărții. Următorul capitol este unul de analiză, dedicat practicii religioase, în spațiul public și privat, precum și afilierii religioase. Este urmărită evoluția celor trei fenomene din perspectivă dinamică, fiind făcute comparații și cu celelalte țări europene. Rezultatele obținute relevă faptul că afilierea religioasă situează România pe primele locuri în Europa, în timp ce, din practica religioasă publică are un nivel moderat, dar destul de ridicat în comparație cu alte state europene. Analiza comportamentelor de tip religios indică existența unei revitalizări religioase în România în ultima decadă. Cel
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
se va centra în principal pe câteva dimensiuni ale vieții religioase aflate atât în plan comportamental, cât și în plan intern valoric. Drept indicatori ai comportamentelor de tip religios au fost considerați: practica religioasă în spațiul public și privat, precum și afilierea religioasă. Drept indicator al valorilor de tip religios a fost utilizat un indice de religiozitate, care încercă să surprindă natura latentă a fenomenului. Practica religioasă În măsurarea practicii religioase au fost luate în considerare atât practica în spațiul privat cât
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
fenomene, dincolo de rugăciunea "clasică" la Dumnezeu, precum meditația de orice tip, trimițând și la fenomene care țin de religiozitatea aflată în afara bisericii tradiționale. Cu toate acestea, el oferă câteva repere cu privire la evoluția religiozității în societatea românească de-a lungul tranziției. Afilierea religioasă Afilierea religioasă reprezintă un alt indicator de tip comportamental, o manifestare externă a religiozității. Spre deosebire de practica religioasă, declararea afilierii religioase nu presupune niște costuri individuale prea mari în societățile moderne și democratice. În societățile totalitate, așa cum erau cele comuniste
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
rugăciunea "clasică" la Dumnezeu, precum meditația de orice tip, trimițând și la fenomene care țin de religiozitatea aflată în afara bisericii tradiționale. Cu toate acestea, el oferă câteva repere cu privire la evoluția religiozității în societatea românească de-a lungul tranziției. Afilierea religioasă Afilierea religioasă reprezintă un alt indicator de tip comportamental, o manifestare externă a religiozității. Spre deosebire de practica religioasă, declararea afilierii religioase nu presupune niște costuri individuale prea mari în societățile moderne și democratice. În societățile totalitate, așa cum erau cele comuniste, auto-identificarea cu
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
în afara bisericii tradiționale. Cu toate acestea, el oferă câteva repere cu privire la evoluția religiozității în societatea românească de-a lungul tranziției. Afilierea religioasă Afilierea religioasă reprezintă un alt indicator de tip comportamental, o manifestare externă a religiozității. Spre deosebire de practica religioasă, declararea afilierii religioase nu presupune niște costuri individuale prea mari în societățile moderne și democratice. În societățile totalitate, așa cum erau cele comuniste, auto-identificarea cu un grup religios ar fi putut să aibă consecințe grave, însă în societățile, liberale din punct de vedere
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
democratice. În societățile totalitate, așa cum erau cele comuniste, auto-identificarea cu un grup religios ar fi putut să aibă consecințe grave, însă în societățile, liberale din punct de vedere religios, nu există astfel de costuri. Dincolo de manifestare externă a credinței religioase, afilierea declarată joacă și rol de marker identitar, individul identificându-se cu un anumit grup religios și în anumite cazuri și cu un anumit grup etnic (de exemplu evreii). Așa cum am precizat anterior, pentru studierea dinamicii și dimensiunilor afilierii religioase am
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
credinței religioase, afilierea declarată joacă și rol de marker identitar, individul identificându-se cu un anumit grup religios și în anumite cazuri și cu un anumit grup etnic (de exemplu evreii). Așa cum am precizat anterior, pentru studierea dinamicii și dimensiunilor afilierii religioase am optat pentru folosirea unui indicator de non-afiliere, deoarece din datele culese anterior știam că nivelul afilierii religioase în România este unul foarte ridicat. În acest context am comparat numărul celor care declară că nu aparțin nici unei religii în
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
și în anumite cazuri și cu un anumit grup etnic (de exemplu evreii). Așa cum am precizat anterior, pentru studierea dinamicii și dimensiunilor afilierii religioase am optat pentru folosirea unui indicator de non-afiliere, deoarece din datele culese anterior știam că nivelul afilierii religioase în România este unul foarte ridicat. În acest context am comparat numărul celor care declară că nu aparțin nici unei religii în România cu al celor din alte state europene, precum și numărul celor neafiliați în 1993, în 1997, 1999 și
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
este mai aproape de 1,000, cu atât modelul este mai adecvat datelor empirice. Date fiind dimensiunea eșantioanelor și numărul de variabile din model, coeficienții mai mari de 0,950 indică o adecvare satisfăcătoare a modelului la toate datele. Capitolul 2. Afilierea și practica religioasă în România post-comunistă Dincolo de studierea credințelor religioase ale unei populații, analiza afilierii și a practicii religioase oferă indicii importante despre rolul pe care religia îl joacă în societatea respectivă (MacKabee, Manson, Grant, 2001). Afilierea ne indică în ce măsură
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
dimensiunea eșantioanelor și numărul de variabile din model, coeficienții mai mari de 0,950 indică o adecvare satisfăcătoare a modelului la toate datele. Capitolul 2. Afilierea și practica religioasă în România post-comunistă Dincolo de studierea credințelor religioase ale unei populații, analiza afilierii și a practicii religioase oferă indicii importante despre rolul pe care religia îl joacă în societatea respectivă (MacKabee, Manson, Grant, 2001). Afilierea ne indică în ce măsură o persoană se identifică pe sine ca fiind membru al unei comunități religioase, în timp ce practica
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
datele. Capitolul 2. Afilierea și practica religioasă în România post-comunistă Dincolo de studierea credințelor religioase ale unei populații, analiza afilierii și a practicii religioase oferă indicii importante despre rolul pe care religia îl joacă în societatea respectivă (MacKabee, Manson, Grant, 2001). Afilierea ne indică în ce măsură o persoană se identifică pe sine ca fiind membru al unei comunități religioase, în timp ce practica ne arată în ce măsură persoana este dispusă să își dedice timpul unor activități publice sau private cu caracter religios. În plus, participarea religioasă
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
uman religios, în timp ce existența unui stoc de capital crește satisfacția pe care individul o obține prin activitățile religioase, motivându-l să participe suplimentar. Acest capitol abordează problematica manifestării în plan extern a credințelor religioase, obiectivele principale fiind evaluarea gradul de afiliere religioasă a populației României precum și a nivelului de practică religioasă. În ceea ce privește afilierea religioasă analiza se centrează pe studierea dinamicii în timp a celor ne-afiliați și pe compararea dimensiunii fenomenului de ne-afiliere religioasă cu alte societăți europene. Legat de
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
individul o obține prin activitățile religioase, motivându-l să participe suplimentar. Acest capitol abordează problematica manifestării în plan extern a credințelor religioase, obiectivele principale fiind evaluarea gradul de afiliere religioasă a populației României precum și a nivelului de practică religioasă. În ceea ce privește afilierea religioasă analiza se centrează pe studierea dinamicii în timp a celor ne-afiliați și pe compararea dimensiunii fenomenului de ne-afiliere religioasă cu alte societăți europene. Legat de practica religioasă capitolul se focalizează pe investigarea a două aspecte: practica în
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
religioase, obiectivele principale fiind evaluarea gradul de afiliere religioasă a populației României precum și a nivelului de practică religioasă. În ceea ce privește afilierea religioasă analiza se centrează pe studierea dinamicii în timp a celor ne-afiliați și pe compararea dimensiunii fenomenului de ne-afiliere religioasă cu alte societăți europene. Legat de practica religioasă capitolul se focalizează pe investigarea a două aspecte: practica în spațiul public, operaționalizată prin frecventarea bisericii, și practica în spațiul privat, materializată în momente de rugăciune și meditație. Așa cum arătam în
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
care se pot transpune in comportamente în funcție de anumiți factori favorizanți. Prezentul capitol își propune nu doar investigarea dimensiunilor manifestărilor externe ale religiozității în România, ci și să identifice factorii care favorizează trecerea de la credință la comportament religios în societatea românească. Afilierea religioasă nu va fi supusă unei investigații similare deoarece, așa cum rezultă din datele avute la dispoziție, majoritatea covârșitoare a românilor se declară a fi afiliați religios. I. PRACTICĂ ȘI AFILIERE RELIGIOASĂ: CÂTEVA REPERE TEORETICE Studiile dedicate fenomenului practicii religioase au
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
favorizează trecerea de la credință la comportament religios în societatea românească. Afilierea religioasă nu va fi supusă unei investigații similare deoarece, așa cum rezultă din datele avute la dispoziție, majoritatea covârșitoare a românilor se declară a fi afiliați religios. I. PRACTICĂ ȘI AFILIERE RELIGIOASĂ: CÂTEVA REPERE TEORETICE Studiile dedicate fenomenului practicii religioase au identificat o serie de factori care influențează practicarea religiei. Dincolo de factori care țin de sezonalitate o frecventă mai crescută în timpul iernii, în special în perioada sărbătorilor de iarnă și o
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
și însușirea unei logici de tip rațional modern poate să afecteze credințele religioase, supunându-le unei analize critice. Revenind la situația României, este de așteptat ca cele cinci decenii de ateism și secularizare forțată să își fi pus amprenta asupra afilierii și practicii religioase. Puterea comunistă a încercat să excludă religia din spațiul public. Drept consecință, manifestarea religiei în spațiul public, respectiv participarea la ritualuri publice și frecventarea bisericii a scăzut drastic. Cu toate acestea practica privată a avut mai puțin
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
bisericii a scăzut drastic. Cu toate acestea practica privată a avut mai puțin de suferit, așa că este probabil ca nivelul practicii private să fie semnificativ mai crescut decât cel al practicii publice. Un lucru similar s-a petrecut și cu afilierea religioasă. În contextul unei societăți care nu încuraja religia, probabil că declararea afilierii a scăzut destul de mult. Pe de altă parte, secularizarea nu a afectat în mod similar toate segmentele de populație. Cohortele mai vârstnice, socializate înaintea instaurării comunismului, au
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
de suferit, așa că este probabil ca nivelul practicii private să fie semnificativ mai crescut decât cel al practicii publice. Un lucru similar s-a petrecut și cu afilierea religioasă. În contextul unei societăți care nu încuraja religia, probabil că declararea afilierii a scăzut destul de mult. Pe de altă parte, secularizarea nu a afectat în mod similar toate segmentele de populație. Cohortele mai vârstnice, socializate înaintea instaurării comunismului, au probabil un nivel de practică și de afiliere superior cohortelor tinere, socializate într-
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
încuraja religia, probabil că declararea afilierii a scăzut destul de mult. Pe de altă parte, secularizarea nu a afectat în mod similar toate segmentele de populație. Cohortele mai vârstnice, socializate înaintea instaurării comunismului, au probabil un nivel de practică și de afiliere superior cohortelor tinere, socializate într-un mediu invadat de ateism. De asemenea, grupurile cu nivel educațional mai scăzut, cu venituri mai reduse sau femeile au păstrat un nivel al practicii religioase mai crescut, fiind mai înclinate spre implicare religioasă. Prăbușirea
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
scăzut, cu venituri mai reduse sau femeile au păstrat un nivel al practicii religioase mai crescut, fiind mai înclinate spre implicare religioasă. Prăbușirea regimului comunist și ridicarea interdicțiilor impuse fenomenului religios au condus probabil la creșterea practicii publice și a afilierii. Fenomenul a afectat în egală măsură toate segmentele societății, indiferent de perioada în care individul a fost socializat. Rezumând cele prezentate anterior se pot elabora câteva ipoteze cu privire la nivelul, dinamica și factorii care influențează comportamentul de tip religios: (1) Este
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
fie similar cu al celorlalte țări ex-comuniste, în timp ce nivelul practicii private să fie mai crescut, deoarece studiile anterioare sugerează existența unui nivel de religiozitate mai crescut comparativ cu alte țări europene. (2) Atât practica religioasă, publică și privată, cât și afilierea religioasă, sunt influențate de efectul de cohortă și de efectul de perioadă. Cohortele mai tinere prezintă un nivel mai scăzut al comportamentului religios, comparativ cu cohortele vârstnice, ca urmare a socializării într-un mediu caracterizat de ostilitate față de religie și
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]