19,817 matches
-
din ele este că acest "trai în comun" generează puternice reflexe lingvistice care delimitează clar un grup de altul - e de ajuns să ne gîndim la "limba de cartier" din zilele noastre pentru a vedea cît de adevărată este această afirmație. Nu ironia este arma principală a cronicarului radiofonic, ci umorul. Noica dovedind astfel o profundă înțelegere pentru fenomenul media - el știe să capteze atenția, aceasta e ținta lui principală. Extrem de interesant este eseul dedicat "vacanței". Este surprins perfect conflictul atît
Noica on air by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16465_a_17790]
-
intens la corzi, patos supraadăugat; de cealaltă parte susținătorii ideii de respect strict față de textul primar (pe cât posibil), tempo-uri rapide, sonorități ușoare, non-vibrato, pulsație ritmică regulată, instrumente de epocă, sobrietate a expresiei etc. Când în 1968 Nicolaus Harnoncourt lansase afirmații tranșante ca de exemplu "Capodoperele bachiene să fie cântate și auzite ca și cum nu ar mai fi fost niciodată executate... niciodată distorsionate" stârnise scandal. Dar de atunci, la mijlocul distanței dintre pozițiile extreme, muzicieni de excepție ca însuși Harnoncourt, Gustav Leonhardt, Rliot
În căutarea adevărului sonor by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16490_a_17815]
-
o pierd în critica aplicată literaturii actuale. Atît cît e posibil. * Dificultatea de-a limita (în text) ceea ce te limitează (în existențial). Nevoia de stil ca de-o operație a limitării la pătrat. * Îndoiala ca un corectiv nu doar al afirmației, ci și al negației. Ambivalența subversiunii sale. * Exclus pînă și de propriile sale imagini, evacuat din operă, precum un chiriaș ce nu și-a plătit la timp chiria, nu e acesta scriitorul în postumitate? * Pentru ca ideile să reziste, se cuvine
Din jurnalul lui Alceste (V) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16482_a_17807]
-
C. Rogozanu Literatura este forma edulcorată a confesiunii în opinia lui Pierre Drieu La Rochelle; în cazul textelor sale, afirmația este destul de aproape de adevăr - o spun majoritatea exegeților. Din fericire, nu tot ce declară autorul trebuie să fie neapărat adevărat. Romanul recent tradus la Univers sprijină această ultimă afirmație; o lectură curățată de excesul de informație biografică, exces frecvent dacă
Forma edulcorată a confesiunii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16520_a_17845]
-
în opinia lui Pierre Drieu La Rochelle; în cazul textelor sale, afirmația este destul de aproape de adevăr - o spun majoritatea exegeților. Din fericire, nu tot ce declară autorul trebuie să fie neapărat adevărat. Romanul recent tradus la Univers sprijină această ultimă afirmație; o lectură curățată de excesul de informație biografică, exces frecvent dacă e vorba despre Drieu La Rochelle, nu poate depista în Bărbatul copleșit de femei "urme" din viața autorului. De altfel, romanul nici nu conține "acțiuni", "evenimente", în sensul lor
Forma edulcorată a confesiunii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16520_a_17845]
-
spune că are soluții. Ce soluții poate avea cineva care e, el însuși, produsul sută la sută al lumii născută din minciună, fățărnicie, duplicitarism și nesimțire? Dacă ar fi ceea ce spune cu adevărat, Vadim ar trebui să-ți asume toate afirmațiile - inclusiv cele cu mitraliera, cele antisemite și cele rasiste. îl asigur că la halul de idiotizare la care au ajuns o mare parte din români n-ar fi pierdut nici un vot. Ba dimpotrivă. Pentru că, de câțiva ani, românii așteaptă o
Balada chirurgilor iresponsabili by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16519_a_17844]
-
cu inevitabil efect de bumerang), în care afirmă că volumele poetului sărbătorit cum se cuvine la 85 de ani nu spun nimic. Nu lui, R.V., ale cărui merite nu s-au făcut remarcate pînă acum, ci așa, în general. Aceeași afirmație și tot fără argumente e extinsă și asupra exegeților lui Gellu Naum (după cum se știe, universitari și scriitori cu bibliografie consistentă) - nimic despre nimic: Nu demult, pohetul fu sărbătorit din nou. I-a mai apărut o carte. Care nu spune
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16529_a_17854]
-
și percutantă') a unor informații contrare realității, adevărului. Formularea limbaj lemnos, înregistrată cu ocazia recentelor comentarii electorale, reactualizează semnificația simplistă, care absolutiza componenta superficială a conceptului limbă de lemn (de la care în mod evident se revendică), dar o și relativizează: afirmația comentatoarei viza în mod expres a b s e n ț a 'culorii', supraestimînd verbalizarea facil atracțioasă și făcînd totodată abstracție de mesajul discursului. Or, dacă stilul flamboaiant, colorat, adeseori abuziv, este adecvat pamfletului și satirei (care se adresează în
"LIMBAJ LEMNOS" by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/16551_a_17876]
-
de decizie asupra înmânării spre studiu a dosarului, a punerii la dispoziție a unor fragmente sau, pur și simplu, a ascunderii acestuia. A spune, în aceste condiții, că România e condusă în continuare de serviciile secrete mi se pare o afirmație la mintea cocoșului! Ce altceva să crezi când afli, cu generozitate, amănunte oribile despre membrii din partidele democrate, iar în ce privește personajele odioase din tabăra neocomunistă, extremistă și xenofobă, echipa Costin Georgescu face pe niznaiul! Ca în mai toate activitățile de după
Finala pe aparate: astăzi, imbecilitatea by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16569_a_17894]
-
multe ori, chiar pudic, prin logica interioară a gestului său el se se dezvăluie acum și ca un creator nonfigurativ de lumi ficționale, de scenarii care par justificate, în aceeași măsură, de pulsiuni umorale și de rațiuni esoterice. Chiar dacă această afirmație pare, la prima vedere, doar un joc intelectual și un simplu paradox de lectură, pictura lui Vasilescu are o miză mult mai mare decît aceea care ține strict de forța gestului, de spectacolul retinian și de încărcătura afectivă: în adîncurile
Tandrețea gestului eroic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16598_a_17923]
-
construiți o poveste. Vreți comunicare cu cititorii dar îi reduceți la tăcere. Vă doriți semnale de la lectori? Vă interesează ce cred despre dvs. criticii și cititorii de rând? Vă fac plăcere/ vă lasă indiferent/ vă displac interviurile? J.B.: Da, recunosc afirmațiile, care erau însoțite și de altele în acel context. încercam să sugerez că scrisul mi se potrivește temperamental (ceea ce nu e cazul tuturor scriitorilor), și că sunt profund legat de roman ca formă de artă. Nu cred că îmi reduc
Julian Barnes - Desperado sau nu? by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/16564_a_17889]
-
Lidia Vianu LIDIA VIANU: Prefața ta la volumul Collected Poems afirmă că te simți "intrusă". E în această afirmație o trăsătură esențială a ceea ce eu numesc autorul Desperado, care nu are casă. Poezia ta mi se pare o poezie fără casă. Ai nevoie de adăpost și nu-l găsești. Nu în vers. Poemele tale sunt doar luptă și încordare
Elaine Feinstein "Îmi descopăr vocea pe măsură ce scriu" by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/11847_a_13172]
-
pur și simplu să înregistreze simptomatologia unui organism bolnav". Scriitorul e, carevasazică, un simplu observator care își ia notițe, scuturându-se astfel de statutul incomod de demiurg bun oricând de luat la întrebări. Acesta e, dacă am înțeles bine, sensul afirmației legate de literatura care se deschide și cel al poveștilor cu Bohr și Einstein. Certitudini, însă, nu pot să am, deoarece cartea lui Ion Vlad ascunde o dublă capcană. În primul rând îți lasă impresia că te poartă, în linie
Gardul și leopardul by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/11882_a_13207]
-
este a mea, exclusiv a mea". Mai delicată întrucâtva este paternitatea ideii despre relația dintre unduire și moarte la Eminescu, dar Blaga se apără din nou la modul credibil (nu intru în detalii sursologice). Culmea pretenției lui Dan Botta fusese afirmația că "mioriticul nu este decât un reflex al ideilor sale". Blaga ripostează, citând prima sa definire a mioriticului, datând din 1931, într-un ziar elvețian, însoțind o traducere a Mioriței, idei cu care Dan Botta nu are decât vagi tangențe
Lucian Blaga și Dan Botta: sfârșit de partidă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11884_a_13209]
-
plagiat nici atât. Există similitudini între cele două moduri de interpretare a specificului românesc, dar nu identități de formulare. Ceea ce la Blaga e simplu detaliu într-o demonstrație foarte amplă de filosofia culturii e supralicitat de Dan Botta până la proporțiile unei afirmații capitale. Dacă ar fi reușit să-și anihileze disprețul reciproc, dacă ar fi făcut referințe mai calme unul la ideile celuilalt, amândoi nu ar fi avut decât de câștigat. Această polemică s-a încins, prin efectele colaterale, până la ofense reciproce
Lucian Blaga și Dan Botta: sfârșit de partidă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11884_a_13209]
-
repeta papagalicește divagațiile bătrînului anti-american de profesie Jeremy Rifkin. Oamenii cu minimă experiență a lecturii politice știu prea bine că America îngăduie și chiar încurajează texte de tip Rifkin din simplul motiv că tot dinamismul american se bazează pe dialectica afirmație/ripostă; negativul e necesar progresului, dar asta nu îl face adevărat.) Să nu disper. Există și excepții. Dintre acestea voi alege eseurile strălucite ale lui Traian Ungureanu care știe despre ce vorbește și știe cum să formuleze lucrurile. Cum am
Argument în favoarea administrației Bush by Virgil Nemoianu () [Corola-journal/Journalistic/11865_a_13190]
-
cu calm și curiozitate alegerile anticipate văzându-l la tv pe domnul președinte al nostru cum îi atenționează (urechează ar fi mai corect ?) pe parlamentarii UE: "}ara noastră nu mai acceptă etichetări generale de țară coruptă. Europoliticienii care fac asemenea afirmații trebuie să spună în mod concret la ce politicieni se referă". Bravo! Împreună cu domnia sa și cu Haralampy cu tot, ne simțim matrozi vigilenți și viteji, doar Președintele Parlamentului European, probabil fără vreo oră de practică pe Bricul "Mircea", nu pricepe
Săptămîna sincerităților televizate sau câteva întrebări haralampyene by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11941_a_13266]
-
pelicula te grăbește cumva. E melanjul perfect de poveste și de rafinament vizual. Iar despre coloana sonoră am două cuvinte de spus: Angelo Badalamenti. Aș încheia acest panegiric (care e, sper, îndeajuns de rațional pentru a vă convinge) făcând hazardata afirmație că O logodnă foarte lungă e filmul pe care, deși nu știați, ați dorit să-l vedeți dintotdeauna. (va urma)
Doi mari regizori: unul merge înainte, altul înapoi by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11957_a_13282]
-
să vorbesc în sărut, să simt umezeala cuvintelor, că le-aud clipocind, îmi place. Tot ce e umed îmi place." Scenele sexuale la limita devianței sunt însă relatate cu poezia unui senzorial acut. (Sper să nu devin psihanalizabil cu această afirmație.) Fie că este vorba de o acuplare în cimitir sau de un cunilingus pe patul spitalului, ochiul poetei Dora Pavel decupează delicat, expresiv și simbolic detaliile. Le dă o semnificație emoțională puternică. Prozatorii noștri imberbi au de unde lua lecții despre
Viața ca o dezhumare by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11995_a_13320]
-
a fost celebrat Eminescu vreau să discut în cele ce urmează. Evident, Eminescu este un poet de valoare universală care și-a pus definitiv pecetea asupra evoluției spirituale românești. El a fost perceput ca fiind "omul deplin" al culturii noastre, afirmație exagerată căci, oricât de mult ne-am strădui, nu-l putem metamorfoza în ceea ce nu este și nici n-a vrut să fie; curiozitatea i-a fost enormă, dar asta nu înseamnă și competența: el a vrut să învețe greaca
Mitul Eminescu by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12019_a_13344]
-
de ‘avansate’ ca în zilele noastre. Ori dacă totuși credem c-am pierdut ceva să știm bine că am pierdut instinctul pur, pe care putem să-l recâștigăm prin rațiune și prin puritatea de a gândi. Spre exemplu, printr-o afirmație directă, contează foarte mult ‘virginitatea mentală’! Iar aceasta-i valabilă pentru toți, fie bărbați sau femei și chiar așa până la un punct toți suntem asemănători, de am conștientiza, prin aceasta numai survenind iubirea și fidelitatea. În fața lucrurilor ce contează cu
CE E FEMEIA? ..DAR, FRUMUSEŢEA (FARMECUL) EI? de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382663_a_383992]
-
să exploateze la centimă însemnatele avantaje economice și strategice pentru țară și popor ce decurg din ieșirea la Marea Neagră, din deținerea cursului inferior al Dunării și din așezarea la întretăierea unor importante drumuri comerciale... Este, trebuie s-o spunem, falsă afirmația că economia românească, așa umilită cum se prezintă în clipa de față, nu posedă acele elemente care să-i asigure redresarea. În primul rând România deține un relief armonios, cu bogății ale solului și subsolului ce o situează pe un
CARE PE CARE SAU ANGOASA ROMÂNILOR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382728_a_384057]
-
sindicatului - ai acelui sindicat printre ai cărui conducători se numără Dona Tudor, colaboratoare la România Mare și George Radu Serafim, fost colaborator al Securității (a colaborat cu Securitatea cel puțin o dată, în 1966, când i-a informat pe securiști în legătură cu "afirmațiile dușmănoase" făcute de mine la adresa regimului comunist). Ce caută aici reprezentanții acestui sindicat? Doar nu e un conflict de muncă! Lucia Hossu-Longin intervine energic și denunță absurditatea poziției lui Alexandru Mironov. A votat, ca membru al consiliului, toate hotărârile importante
Convocare la Secția de Presă și Propagandă a CC al PCR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16093_a_17418]
-
inamica unora. Chestiunea care nu contenește a fi dezbătută, chiar dinaintea secolului lui Descartes, este tocmai de a tranșa aceste tabere: cui prieten și cui dușman? După Susan Haack, și părintele ei spiritual Charles Peirce, locul filozofiei este alături de științe, afirmație de altfel lesne previzibilă ca venind din partea unei semnatare de tratate de logică formală. Însă pentru postmoderniștii filozofi, aliata naturală a filozofiei este, a fost sau trebuie să fie, literatura. Căci, urmează de regulă demonstrația, ambele există prin limbaj, așadar
Spațiul de mijloc by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16120_a_17445]
-
această mică tiranie a lui Negoițescu a început să fie contestată". După cum îl contrazice pe unul din apropiații săi, care nu e decît același Negoițescu, într-o opinie literară concretă: "nu sunt deloc de acord cu prietenul meu Negoițescu în afirmația că în Mateiu Caragiale se îmbină stilul din Cezara a lui Eminescu, cu cel din Pastramă trufanda a lui Caragiale. Stilul Cezarei lui Eminescu nu este un stil căftănit, imagistica lui Eminescu este spontană; iar cel din Pastramă trufanda este
Dialogurile lui Ovidiu Cotruș by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16096_a_17421]