943 matches
-
de interpretare, de abordare a unei probleme de către o comunitate/grup, de a descrie sistemul așteptărilor generale și individuale, atunci găsim aici un instrument care determină o mai bună cunoaștere și înțelegere a problematicii dezbătute, la nivelul acțiunilor, experiențelor, competențelor afirmate (ca aspect de epistemologie). Dar desprindem și un aspect al naturii acestei cunoașteri, în legătură cu realitatea obiectivă (ontologie) și cu realizarea ei (metodologie) sau găsim mutații cu efecte considerabile în conceperea și realizarea educației, a formării educaților, în diferite contexte multiplu
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
referințele tematice, acum cu valoare principială, necesară apoi găsirii de adaptări proprii fiecărui educator în plan metodologic concret: ► Educatul însuși poate deveni interesat de efectele aplicării acestei noi abordări, realizând propriu sau prin colaborare: • căutări independente de adaptare după interese afirmate, preferințe sau contexte, • formulări de ipoteze privind îmbunătățirea modului de cunoaștere a unei teme, în anumite oportunități, • încercări de transformare a informațiilor și a experiențelor cunoscute în elemente de nouă creație, • verificarea accesului la noi texte, situații, proiecte autentice din
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
apar crizele epistemice și pune accent tocmai pe metode, pe critică, iar nu pe etapele cunoașterii ca în științele clasice(pozitiviste), aici practica specifică având rol esențial. În acest context al tensiunilor conceptuale și metodologice, acționale în educația actuală, inegal afirmate și recunoscute, au fost analizate în lucrare: nevoia, esența, dimensiunile, consecințele, alternanțele între paradigma nouă și cea veche, acumulările de progres interpretativ și acțional (într-o matrice disciplinară dată de experiențe, valori, aspirații, metode, instrumente, consensuri), deschiderile schimbărilor de paradigme
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
un război secret" (2003: 50). Acest "discurs al războiului" afirmă o structură binară care subîntinde întreaga societate civilă, și în care un grup se află într-o continuă luptă cu un altul. Foucault (1987: 236) susține că unul dintre scopurile afirmate ale genealogiei este "disocierea sistematică a identității". Există două dimensiuni ale acestui scop. În primul rând, are un obiectiv la nivel ontologic: evitarea tratării drept cauze a celor ce sunt efecte (metalepsa). Nu ia identitatea sau agentul ca date, ci
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
despre fenomenologia obișnuită. Poate fi numită cel mult o "cvasi-fenomenologie" deoarece, după cum s-a menționat deja, se ocupă în mod egal de explicarea condițiilor ce destabilizează fenomenul și amână actualizarea sa completă. În această secțiune va fi explicată "cvasi-fenomenologia" statului afirmată de postmodernism. Ea cuprinde patru elemente: (1) o analiză genealogică a "originilor" statului modern în violență, (2) o relatare a înscrierii limitelor, (3) o deconstrucție a identității așa cum este ea definită în discursurile de securitate și politică externă și (4
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
acest fapt este, poate, legat de rușinea de a vorbi despre asta. În orice caz, această anchetă notează atât o creștere globală a numărului de indivizi care declară un act violent, în principal la băieți, și o violență mult mai afirmată a băieților în cvasitotalitatea faptelor, în afară de furturile din magazine. Acest tabel arată o frecvență importantă a actelor care pot fi oarecum banale într-o socializare juvenilă (încăierările) (ceea ce nu înseamnă că trebuie permise). Arată, de asemenea, existența actelor grave (incendiere
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
africane (Latouche, 1998), inclusiv zonelor urbane, și poate că regăsim aici ceea ce Anne Cécile Robert numește frumos "virtuțile simple ale legăturii comunitare" (Robert, 2004). Tradiție? poate, dar, în orice caz, o trăsătură culturală cât se poate de vie și conștientă, afirmată adesea cu mândrie de interlocutorii noștri, care ne explicau că problemele de violență școlare sunt rare în Djibouti datorită acestei puternice legături cotidiene. Această legătură conștientă e totodată una organizată, ierarhizată și uneori structurată în asociații, cum este cazul foarte
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
bolnav și pentru cei din anturajul său, care nu-i pot sesiza de la început caracterul aberant, patologic. Mai ales în „paranoia” bolnavul poate avea un discurs coerent, chiar elegant sub raport stilistic, dar el ne va frapa prin conținutul celor afirmate, prin caracterul bizar al celor susținute. Datorită acestui fapt că unii subiecți deliranți, mai ales paranoici, au un potențial cognitiv în general superior mediei, — ceea ce-i face să dea raționamentelor lor un aspect logic și credibil, — astfel de indivizi se
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
zonă de umbră în care foarte puțini se hotărăsc să pătrundă. Visul nu e luat în considerare decît atunci cînd se exprimă în forma tradițională a ceea ce numim utopie, adică a unui gen literar bine determinat, cu finalități didactice clar afirmate, discurs supus unei ordini riguroase, și lesne accesibil doar înțelegerii logice. În acest eseu nu e vorba nicidecum de contestarea legitimității unui astfel de demers, demers, de altfel, paralel celui pe care s-au angajat și pe care continuă să
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
este legitimată lupta purtată pentru a i se asigura renașterea. De asemenea, în expresiile cele mai viguroase ale mișcării contestatare contemporane, cele din discursuri, atitudini, comportamente, nu se poate să nu fii frapat de frecvența asocierilor unei voințe progresiste puternic afirmate de nenumăratele trimiteri paseiste. Ecologismul se dovedește a fi în acest sens la fel de bogat în ambiguități cum au fost în trecut toate formele de capitalism. Unul dintre ultimele texte ale lui Maurras denunța prezența rafinăriilor petroliere pe malul lacului Berre
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
MMSE are și unele limite. Se pare că persoanele cu un nivel instructiv-educativ scăzut tind să obțină performanțe mai slabe decât persoanele cu mai multă instruire, chiar dacă au sau nu demență, ceea ce poate uneori induce erori diagnostice. În sprijinul celor afirmate, vin o serie de studii desfășurate în Statele Unite, Europa, Israel sau China. Rezultatele acestora converg spre concluzia că probabilitatea de a fi diagnosticat cu demență este mai mare la persoanele cu o pregătire scăzută în raport cu subiecții cu un nivel înalt
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
de vedere materialist este afirmat și atunci cînd autorul precizează că în preocuparea practică pentru creșterea tinerei generații se disting "două moduri de a înțelege educația, în funcție de nevoile sociale: o concepție proprie păturii de sus protipendadei și una populară". Este afirmată, fără a fi însă dezvoltată, și teza materialist-istorică a caracterului de clasă al educației. Pornind de aici, autorul aduce apoi argumente pentru a demonstra și caracterul de clasă al teoriilor cu privire la educație. Se poate aprecia ea Stanciu Stoian a fost
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
există o rețetă unică pentru a studia securitatea națională; important este ca cel ce o examinează să fie informat și să păstreze flexibilitatea necesară pentru a putea adăuga sau elimina elementele relevante de la caz la caz. Concluzii În lumina celor afirmate mai sus, ceea ce este de reținut În legătură cu studiul securității și cu precădere al securității naționale este În primul rând faptul că, parafrazându-l pe Alexander Wendt (Wendt, 1992), securitatea (națională) este ceea ce statele fac din ea. Așa cum s-a văzut
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
K. Merton (1968) sugerează că sunt două tipuri diferite de funcții: manifeste și latente. Funcțiile manifeste sunt intenționate, consecințe ale unor acțiuni sau procese sociale și se referă la ceea ce cei mai mulți oameni se așteptă ca rezultat. Acestea sunt evidente și afirmate deschis. Spre exemplu, o funcție manifestă a educației este aceea de a învăța copiii cititul, scrisul, socotitul ș. a. Uneori funcțiile nu sunt evidente și cunoscute deschis. Acestea sunt funcții latente consecințe care nu sunt intenționate sau așteptate. O funcție latentă
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
teorie a acțiunii medicinei prin înlăturarea unor obiceiuri alimentare greșite ce a dus la apariția bolii în organism. În umul din maximele sale Hipocrat a spus că medicamentul trebuie să-ți fie hrană, iar hrana medicament. În spiritul acestui adevăr afirmat se recomanda la toți pacienții un regim dietetic menit să ajute natura să vindece bolnavul, să se asigure bolnavului un aport de hrană mai bună, mai valoroasă, mai plină de vitamine necesară organismului bolnav. „Medicina este un paleativ, întrucît în spatele
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
trebuie să țină cont de vocea opiniei publice, de dezbaterea politică din societate, trebuind să realizeze o anumită colaborare cu alegătorii pentru a asigura, într-o cât mai mare măsură, armonia între parlament și corpul electoral. Având în vedere cele afirmate mai sus, mandatul parlamentar ar putea fi definit ca o funcție publică cu care membrii Camerelor sunt investiți prin alegere de către electorat, în vederea exercitării prin reprezentare a suveranității naționale și care conține împuterniciri stabilite prin Constituție și legi72. În baza
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
principiul conservării valorii ca ipoteză de lucru. În orice dogmă și în oricare cult, el se va întreba ce valori au fost resimțite sau pentru care dintre ele se simte îndemnul de a le afirma sau de a le vedea afirmate. În venerarea celor ce cresc ți nutresc copiii, a lui Demeter, Isis și a Maicii Domnului, el descoperă înclinarea de a consodera dragostea maternă ca divină. În șirul diferitelor reprezentări pe care și le-au făcut grecii, în diverse epoci
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
dea „un tablou echilibrat și complet al literaturii actuale”. Însă criticul nu își propune să sistematizeze direcțiile și formulele dominante din epocă, ci doar să semnaleze, în și prin scrierile autorilor comentați, câteva tendințe relevante pentru literatura vremii. Fidel convingerilor afirmate și ghidat de „o obiectivitate comprehensivă”, el oferă o suită de portrete ale contemporanilor, fără a institui o cenzură valorică severă și urmărind uneori o reabilitare a unor autori „considerați de plan secund”. Bunăoară, dintre prozatori sunt analizați George Bălăiță
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288251_a_289580]
-
de Cristian Livescu, Constantin Dram, Dan Mănucă, Adrian Dinu Rachieru, Vasile Spiridon, Antonio Patraș, Emanuela Ilie, Șerban Axinte, Adrian G. Romila. Cam toți dintre cei tineri au crescut și s-au afirmat în cuprinsul actualei serii a Convorbirilor. Între cei afirmați și impuși de actuala serie, de la debutul din 1998 pînă în ianuarie 2008, la rubrica Critică-Eseu a fost Bogdan Crețu, înlocuit din februarie același an, de Daniela Petroșel, iar din aprilie 2012 rubrica este preluată de Antonio Patraș. Ultima schimbare
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
să formeze omul, bazat însă pe matematică? Sînt convins, că da. Ba chiar, cum știți, între două spirite din toate punctele de vedere asemenea cel care are de partea lui geometria va triumfa totdeauna". Recunoaște că singura slăbiciune în cele afirmate este că o face un geometru. Într-o pledoarie pro domo, pe urmele lui Pascal din Cugetările sale asupra l'esprit de géométrie și l'esprit de finesse și care vin în favoarea alegațiilor barbiene, apelează la schimbul epistolar dintre Ion
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
societății, impune din partea Bisericii Catolice, cum cerea și Papa Ioan Paul al II-lea în enciclica din 1995, față de alte ramuri ale creștinismului, în realizarea unității creștine, o necesară flexibilitate liturgică și ritualică în contextul unei Europe materialiste, în refuzul afirmat al credinței. "Miza e, nici mai mult, nici mai puțin decît supraviețuirea Binelui într-o lume umană și armonioasă" (V.N.). În argumentarea legăturii dintre Frumos și elementul religios apelează, în principal, la Despre speranță (1935) lucrarea filosofului german Josef Pieper
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
rare, ciudate și, cum cred, deosebit de prețioase ale speciei noastre. Și nici nu poate fi altfel: dragostea autentică de muncă productivă nu se poate întîlni decît în acel tip uman care-i natural înzestrat cu o putere de invenție viu afirmată. Acest tip este, fără îndoială, o nimereală cu totul rară a naturii. În schimb societatea, prin formațiile sale ierarhice a trebuit, de la origini, să stîrnească și să cultive pornirea elementară de a stăpîni și voluptatea, arogantă și leneșă, de a
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
fost cel mai coerent exprimată" (Georgescu, 1991, p. 70). Identitatea etnică românească a fost pentru prima oară conturată de Nicolaus Olahus (Nicolae Românul) - primul român care a afirmat, oarecum evaziv, originea latină a neamului său, introducând în spațiul românesc ideea afirmată deja în cultura umanistă europeană. În lucrarea sa HUNGARIÆ Liber I. Origines Scytharum et Chorographica descriptio Regni Hungariæ din 1536, Olahus (2011) scrie despre românii din Transilvania "Valahii se susține că provin dintr-o colonie a romanilor [Valachi, Romanorum coloniæ
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
al., 1992, pp. 60-63, 72). Aproape fără excepție, toate mitologemele statuate de regimul comunist ca istorie oficială cu privire la chestiunea continuității se regăsesc într-o formă identică în literatura școlară postcomunistă. Inclusiv teza enunțată de N. Iorga, a "Romaniilor populare" este afirmată pentru a se demonstra permanența prezenței românești în "spațiul strămoșesc carpato-danubiano-pontic" (Daicoviciu et al., 1992, p. 73). Teza Romaniilor populare atestă nu doar continuitatea etnică a daco-romanilor, ci și continuitatea organizațională, de factură politico-statală a românilor. II. Discursul polifonic (post-1998
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
fiind indivizibilă, nu poate fi scindată pentru a socoti că faptul principal este complet probat. Cu toate acestea, regula indivizibilității încetează prin aplicarea principiilor care guvernează începutul de dovadă scrisă, încât adversarul poate dovedi prin alte mijloace legale că adaosul afirmat nu este nul sau concordant ordinii publice ori este neavenit sau absurd 490. Și noul Cod de procedură civilă admite, cu titlu de excepție, divizarea mărturisirii atunci când cuprinde fapte distincte și care nu au legătură între ele (art. 349 al
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]