583,813 matches
-
nu va împinge criza mai departe de simple bombăneli pentru uzul presei și al, de fapt, micilor sale satisfacții tolerate de președinte. În ceea ce privește mentalitățile, crizele de personalitate ale premierilor, ca și reacția dură dinspre Cotroceni, repetată indiferent cine s-a aflat pe post acolo, de la demiterea lui Petre Roman cu sprijinul minerilor, în România nu s-a schimbat mare lucru. Cînd premierul nu mai convine la Cotroceni ori pleacă ori, ca dl. Năstase, se străduiește să redevină convenabil, făcînd pe nemulțumitul
O criză cu final de telenovelă by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14420_a_15745]
-
încătușat. Adus la poliție precum un criminal primejdios, anchetat ca în vremile de aur ale lui Nicolski și Drăghici - doar-doar vor scoate de la el vreo informație pe baza căreia să fie ulterior acuzat -, dl. Erceanu întrupează distanța la care ne aflăm de lumea civilizată. Asasinii din decembrie '89 își fac în liniște mendrele, hoții și pungașii de calibru mondial se lăfăie în vile, aranjorii din guvern nu sunt atinși nici cu o floare, ba chiar sunt decorați cu importante medalii străine
Buricul diftongat by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14423_a_15748]
-
n-am citit-o niciodată ca poezie. Al treilea, la fel, absența cărților de critică, eseu, istorie literară. Nici măcar Istoria lui G. Călinescu. Dar puteau fi atîtea alte cărți, ale lui Sainte-Beuve, Thibaudet, Valéry, Auerbach etc. Așadar pe listă se află exclusiv cărți de ficțiune: romane, povestiri, povești. O remarcă importantă: majoritatea nu reprezintă opere de ficțiune realistă. Don Quijote, Suflete moarte și Gösta Berling sînt romane de pură imaginație, apropiate de poveștile arabe, de ale lui Andersen sau de ale autoarei
Biblioteca de zece cărți by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14422_a_15747]
-
spinoasă cercetare de chiar cel care a înțeles, responsabil, că "nu se știe exact " nu egalează cu o negare, oricâte semne de întrebare ar fi răspândite, cu destinația de a le fi găsit răspunsul pe studiul său introductiv, două prilejuri aflându-se pe parcursul bogatului în informații Curriculum vitae. În secțiunea temporală 1946-1963, editorul pune alături dubiul, perpetuat, dacă Dimitrie Stelaru a condus Filiala din Constanța a Uniunii Scriitorilor din R.P.R., înființată în 1949 de Eugen Jebeleanu, sau nu. Infirmarea respectivului dubiu
Prozatorul-poet by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14403_a_15728]
-
Niște imaturi judecă rătăcirile lui Céline fără să-și dea seama că romanele lui Céline, grație acestor rătăciri, conțin o cunoaștere existențială pe care, dacă ar înțelege-o, ar putea să-i facă mai maturi. Căci puterea culturii aici se află: ea răscumpără oroarea transsubstanțiind-o în înțelepciune existențială. Dacă spiritul procesului reușește să distrugă cultura acestui secol, nu va mai rămâne după noi decât amintirea atrocităților cântate de un cor de copii. Traducere și prezentare de Simona Cioculescu
Milan Kundera: Testamentele trădate by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14416_a_15741]
-
vine din Hlebnikov. Fără el, această cultură nu ar fi fost posibilă" (Iuri Tânianov). A fost și este apreciat drept un adevărat fenomen al modernismului și - de ce nu? - un clasic al avangardei artistice universale. 1. Despre crearea cuvintelor Dacă vă aflați într-o dumbravă, vedeți stejari, pini, brazi... Apoi, ceva mai departe, remarcați glacialele nuanțe sinilii-întunecate ale pinilor, brunul jubilant al conurilor de brad, argintiul albăstrui al unui desiș de mesteceni. Însă, în totalitatea ei, această diversitate de frunzișuri, tulpini, rămurișuri
Un eseu de Velimir Hlebnikov - Temeiul nostru by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/14389_a_15714]
-
cum în plină zi dispar toate celelalte corpuri luminoase ale firmamentului nocturn. Dar pentru astronom soarele nu e decât un fir de praf, aidoma tuturor celorlalte astre. Și nu e decât un fapt ordinar, o simplă întâmplare că noi ne aflăm în preajma soarelui care, spuneam, nu se deosebește prin nimic de alte stele. Delimitându-se de limbajul uzual, cuvântul în sine, autotelic, diferă de cuvântul viu, precum diferă rotația pământului în jurul soarelui de ceea ce se crede a fi ocolul soarelui în jurul
Un eseu de Velimir Hlebnikov - Temeiul nostru by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/14389_a_15714]
-
visează la "cealaltă lume" cu o viteză mai mare decât a luminii. Întotdeauna, înțelepciunea limbii a premers înțelepciunii științei.[...] Nu mai e mult până vom fi în stare să elaborăm ecuația problemelor abstracte, reieșind din faptul că obârșia "păcatului " se află la neagra și fierbintea extremitate a lumii/luminii, iar originea binelui - la cealaltă extremitate, luminoasă și glacială. Oare dracii negri ai infernului populat de sufletele pământenilor păcătoși n-ar fi chiar undele invizibilei lumini calde? Așadar, se poate demonstra că
Un eseu de Velimir Hlebnikov - Temeiul nostru by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/14389_a_15714]
-
Însă dat fiind că, în mod direct, ele nu oferă nimic conștiinței, nepotrivindu-se în jocul cu păpuși, aceste combinații libere, ca joc al vocii dincolo de cuvintele propriu-zise, le vom numi limbaj transrațional. Deci, limbajul transrațional este cel ce se află dincolo de limitele rațiunii. Să comparăm Zarecie - un loc transriveran, cu Zadonșcina - spațiul de dincolo de Don. Faptul că în descântece și vrăji limbajul transrațional este dominant, dislocându-l pe cel rațional, reprezintă dovada certă a neobișnuitei sale puteri asupra conștiinței și
Un eseu de Velimir Hlebnikov - Temeiul nostru by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/14389_a_15714]
-
cean-cazan, cadă, ciulok-ciorap ș.a.m.d.), toate celelalte foneme se vor anihila mutual, sensul general al acestor cuvinte constând anume în semnificația lui Ci. Comparând înde ele vocabulele care încep cu Ci, constatăm că ele toate trimit la "un corp aflat în învelișul altui corp"; prin urmare (Ci) înseamnă "înveliș". Astfel, limbajul transrațional încetează de-a mai fi de dincolo de rațiune. El devine joc pe baza unui alfabet conștientizat de noi, drept o artă nouă pe care deja o putem prevedea
Un eseu de Velimir Hlebnikov - Temeiul nostru by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/14389_a_15714]
-
Luminița Voina-Răuț Pe 10 octombrie 2002, Ciudad de México găzduia, în prezența autorului stabilit de câțiva ani aici, lansarea ultimei cărți a lui Gabriel García Márquez: Vivir para contarla. (Să trăiești ca să-ți povestești viața). Soarta a făcut să mă aflu în Mexic și, la numai patru zile distanță, din Libreria de Cristal din Querétaro cumpăram cartea care în momentul de față înregistrează cel mai mare record de vânzare în Columbia (țară în care media la capitolul lectură este de sub o
Viața lui e un roman by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/14417_a_15742]
-
fel se întâmplă și cu adolescentul, cu studentul, cu ziaristul și scriitorul în formare García Márquez, care-și împlinește destinul. Vivir para contarla nu e o doar o autobiografie, ci devine un fel de explicație a existenței scriitorului, o existență aflată sub imperiul scrisului: „Fiecare lucru, doar privindu-l, îmi trezea o dorință irezistibilă de a scrie pentru a nu muri". Ca și în ficțiuni, Márquez pornește de la o imagine, iar din prima frază deducem esențialul: „Mama m-a rugat să
Viața lui e un roman by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/14417_a_15742]
-
o țară „măcinată de atâtea războaie de la Războiul de Independență", după cum zice autorul, e greu să nu te implici în convulsiile istoriei. Șocul cel mai puternic îl resimte Márquez în acea fatidică zi de 9 aprilie 1948. La guvernare se afla Partidul Conservator, dar șeful liberalilor, Jorgé Eliecer Gaitán - inițatorul unui „marș al tăcerii" desfășurat într-o liniște supranaturală, un marș îndoliat al victimelor violențelor oficiale - avea să fie ucis. Societatea civilă se scindează și ani buni, până la instaurarea guvernului militar
Viața lui e un roman by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/14417_a_15742]
-
serie de studii despre scriitori britanici și americani (Thomas Carlyle, Oscar Wilde, James Joyce, F. Scott Fitzgerald, Doris Lessing și Leon Wieseltier), precum și un foarte incitant eseu despre posmodernism, scris în cheie postmodernă. Este o carte de plăcere, despre cărți aflate aproape de sufletul autorului, pe marginea cărora, în buna tradiție a criticii literare tradiționale, acesta poate să viseze în voie. Cei care îl cunosc pe Mircea Mihăieș exclusiv prin prisma pamfletelor uneori corozive din „România literară" - parte dintre ele reproduse și
Contrafort pentru plăcerea textului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14399_a_15724]
-
îl constituie însă nu studiile despre scriitorii anglo-saxoni de pe cele două maluri ale Atlanticului (încîntătoare ca stil și corecte ca interpretare, dar care, să recunoaștem, nu produc mari revelații, nu schimbă de o manieră spectaculoasă paradigma de interpretare a operelor aflate în discuție), ci micul tratat despre postmodernism. „Qu'est-ce que le posmodernisme?" s-ar putea întreba Mircea Mihăieș pe urmele lui Sartre. Iar răspunsul, după parcurgerea unei impresionante bibliografii din care nu lipsesc numele mari (Ihab Hassan, John Barth, Umberto
Contrafort pentru plăcerea textului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14399_a_15724]
-
40 (copilăria lui Ioan Holender) și anii '60 (propria mea copilărie timișoreană). Citind paginile lui Holender am recunoscut locurile și obiceiurile din primii mei ani de viață. Faimosul Corso își păstrase neștirbită puterea de seducție pentru timișoreni. Părinții mei se aflau printre cei care ieșeau să se plimbe și să se întîlnească cu prietenii pe Corso sau pe noile faleze ale Begăi. La fel ca în vremea copilului Holender, distracția preferată a copiilor din anii '60 era fotbalul pe stradă, tramvaiul
VIP-ul din stația de metrou by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14425_a_15750]
-
Opera de Stat din Viena într-una dintre cele mai bine administrate instituții de profil din lume. Prelungirea mandatului său pînă în anul 2007 (cel mai lung mandat din istoria Staatsoper, în condițiile în care printre predecesorii săi s-au aflat nume celebre precum Herbert von Karajan) este dovada incontestabilă a faptului că munca sa este apreciată așa cum se cuvine. Ioan Holender este un om fericit. Ține aproape de domeniul miracolului modul în care emigrantul român, exmatriculat dintr-o facultate tehnică, a
VIP-ul din stația de metrou by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14425_a_15750]
-
mea de băiețaș. Ideea de a face un film numai cu femei îmi dădea tîrcoale de mult. Revăzînd, la un moment dat, cu încîntare, Femeile lui George Cukor, m-am interesat de drepturile piesei după care s-a inspirat. Am aflat foarte repede că drepturile de remake erau deja reținute de cîțiva ani la Hollywood de Julia Roberts și Meg Ryan. Am abandonat deci proiectul, cu atît mai mult cu cît piesa lui Clare Boothe era foarte americană, iar eu voiam
8 femei by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14445_a_15770]
-
cele din urmă scopurilor polemice. În prima parte a romanului este ușor de identificat unitatea de timp predecembristă: un Dictator comunist cu tâmpa lui soție, alături progeniturile depravate, o Securitate draconică și, în ultimul rând, critica severă la adresa "capitalismului american aflat în putrefacție." Ulterior, apar comunicațiile telefonice mobile, câteva pasaje memorialistice ale părintelui Filaret Gămălău scrise după '89, și chiar câteva scurte referiri la nume comune astăzi: Hagi, Popescu, Lucescu (demnitari vânduți turcilor), Ossama Ben Laden, Lucian Boia, H. R. Patapievici
Un roman parabolă by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/14457_a_15782]
-
Constantin Țoiu Pe ziua de 25 mai 1994, Dora Scarlat semna cu Editura Tinerama un contract de traducere a cărții lui Curzio Malaparte, Kaputt. Contract ce se află în posesia mea, ca soț moștenitor al defunctei, și pe care îl pot pune la dispoziție oricui. Traducerea trebuia înaintată Ed. Tinerama până la 1 august 1992, lucru îndeplinit. Autoarea a încasat și o sumă de bani ce figurează în contractul
Un joc al întâmplării by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14436_a_15761]
-
Rodica Zafiu (Devene avana nuvunu novono uvunu) Transmise mai mult prin experiențe personale decît prin studii docte, informațiile noastre despre limba păsărească sînt dovezi indirecte ale modului în care un asemenea fenomen circulă, se păstrează și se regăsește în zone aflate la incredibile distanțe. e un termen generic pentru unele limbaje ludice și/sau argotice, folosite probabil (cel puțin în vremurile mai noi) mai ales de copii. Și mai general e sensul, uzual azi, de "limbaj greu de înțeles", "jargon" (comun
Păsăreasca by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14435_a_15760]
-
schoone mei "frumosul mai" poate deveni depé schoopónepé meipéi. în germană există un sistem identic, cu consoana "b", care transformă cuvîntul Vater în Vabateber. Dintr-o carte despre limbi artificiale sau secrete (Alessandro Bausani, Le lingue inventate, Roma, 1970), putem afla și că în Etiopia există o limbă a păsărilor, în care consoana intrusă e "z" (säbbärä devine säzäbbäzäräzä). Autorul observă universalitatea fenomenului și în parte chiar a denumirii - care se regăsește, pentru procedee asemănătoare, în Persia, Afganistan etc. (despre sensurile
Păsăreasca by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14435_a_15760]
-
au calități și defecte feminine În egală măsură cu cele bărbătești. Precum există femei care au calități și defecte bărbătești În egală măsură cu cele femeiești. Acești indivizi, bărbați ori femei, sunt În genere de caracter foarte tare. Deoarece se află la mijlocul scării valorilor personale. Spre stânga și spre dreapta se desfășoară un număr incomensurabil de caractere omenești care sunt caracteristice fiecărei persoane În parte. Deosebirile dintre femei și bărbați sunt vizibile cu privire la interesele de care se preocupă, la situațiile prin
Prefață. In: Editura Destine Literare by Eugen de Panciu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_336]
-
o poezie intelectualizată la maximum, sau degradantă la maximum, o poezie În proză, fără fraze bine definite, fără puncte și virgule, fără litere majuscule, ba uneori absolut ininteligibilă sub pretext că e superioară... Nu spun că În poeziile-proză nu se află și capodopere. Dar le numărăm pe degete. Chiar marele poet Nichita Stănescu a Încercat să se impună printr-o scriere deosebită din punctul de vedere clasic al valorilor. Va rămâne această poezie pe linia de plutire? Cred că o proză
Prefață. In: Editura Destine Literare by Eugen de Panciu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_336]
-
imprevizibilă a eternului feminin, discursul acestor proze scurte împrumută ceva din incoerența benignă, revelatoare de profunzimi iraționale, a fiicelor Evei. Însă, după cum sugera E. Lovinescu, în Critica, "opera scriitoarei e o scufundare violentă a principiului solar în colțuri de umbră". Aflăm o primă ilustrare a tendinței scripturale enunțate în Sephora, text aparținînd primului tom de proză scurtă, simbolic intitulat Ape adînci și apărut în 1919. În atmosfera tainicelor prevestiri ale amurgului, ne este evocată figura aureolată mitic a unei frumuseți iudaice
Sephora, Bianca și Sofia by Gabriel Onțeluș () [Corola-journal/Journalistic/14429_a_15754]