2,420 matches
-
îi separă de Piatra Mare, cu care se aseamănă totuși atât de mult în unele particularități ale peisajului. Spre sud sînt despărțiți de Masivul Bucegi prin cursul superior al Pârâului Mare (Valea Ghimbavului), iar în sud-est valea largă a Râșnoavei (afluent al Prahovei) îi separă de culmea prelungă a Clăbucetului Baiului. Între aceste limite Munții Postăvaru au o suprafață de aproximativ 173 km. Denumirea lor provine de la numele unui proprietar de oi - Stoica Postăvarul din Schei (vechi cartier românesc al Brașovului
Masivul Postăvarul () [Corola-website/Science/306311_a_307640]
-
Munții Postăvarul sunt drenați de o rețea hidrografică densă ale cărei particularități reflectă condițiile fizico-geografice în care s-a format. Cea mai mare parte a pâraielor aparține bazinului hidrografic al Oltului. Numai în sud-est valea Râșnoavei și o serie de afluenți mai scurți aparțin bazinului Prahovei. Pâraiele de pe latura estică - Valea Lunga, Vama, Valea Dragă, Vlădețul sunt tributare Timișului. Cele care se scurg spre vest — Valea Joaderului, Valea Hotarului, Valea Cetății, Valea Cărbunari, Valea Poienii și Valea Cheii se varsă în Ghimbășel
Masivul Postăvarul () [Corola-website/Science/306311_a_307640]
-
latura estică - Valea Lunga, Vama, Valea Dragă, Vlădețul sunt tributare Timișului. Cele care se scurg spre vest — Valea Joaderului, Valea Hotarului, Valea Cetății, Valea Cărbunari, Valea Poienii și Valea Cheii se varsă în Ghimbășel. Poiana Brașov este drenată de mănunchiul de afluenți ai Văii Poienii. Pe această vale este situat un lac de baraj artificial folosit pentru agrement. Pâraiele din nordul Munților Postăvarul se varsă în canalul Timiș - Ghimbășel care traversează orașul Brașov. Pâraiele afluente Timișului și cele care coboară din Masivul
Masivul Postăvarul () [Corola-website/Science/306311_a_307640]
-
(în ) este un curs de apă din Ucraina, afluent de stânga al râului Prut. Acest râu izvorăște de pe versantul vestic al Dealurilor Hotinului și curge pe teritoriile raionului Zastavna din regiunea Cernăuți. Pe măsură ce coboară spre lunca Prutului, valea sa se lărgește la 1,7 km. Apele sale sunt folosite
Râul Șubraneț () [Corola-website/Science/319168_a_320497]
-
Hidrografia comunei este săracă fiind compusă din râuri și pârâuri ce vara, de cele mai multe ori seacă, fiind alimentate de izvoare sărace, de precipitații și, primăvara, de torentele cauzate de topirea zăpezii. Principala apă curgătoare este Râul Vedea ce are ca afluenți mai multe astfel de văi și pârâuri (Ciorâca, Alunișul, Teiușul, Corbul etc.). Pe firul apei acestor râuri s-au format adâncituri și iazuri ce vara rămân pline de apă fiind utilizate la adăpatul vitelor și pescuit. Structura geologică, precum și relieful
Comuna Spineni, Olt () [Corola-website/Science/298965_a_300294]
-
înainte de a cădea pe pământ 9. Platon crede că proprietatea naturală a unei aripi este de a purta ceea ce este greu spre înalturi, ridicându-l sus spre regiunea unde locuiește rasa zeilor 10. Astfel, în Phaedrus se notează „... cu curentul afluent de hrană, penele se umflă și încep să crească din rădăcini dedesubutul formei complete a sufletului; pentru că anterior, întregul său fusese înaripat. Între timp, tot ansamblul tremură și palpită, iar experiența este ca atunci când dinții îți taie gingiile, mâncărimea și
Nr. 8/2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/140_a_94]
-
este situat Podișul Nistrului având aspect de lanțuri de dealuri cu versanții de este mia fragmentați, altitudinea maximă - 350 m (d. Vădeni). În partea de est, pe malul Nistrului, s-au format văi adânci în formă de canioane săpate de afluenții fluviului. În centrul țării se află Podișul Moldovei Centrale caracterizat prin dealuri înalte, înguste și alungite, care alternează cu văi adânci și hârtoape de 150-250 m. Interfluviile au aspect de lanțuri deluroase cu versanți priporoși și abrupți. În sudul țării
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
toponimia orașului Balș este enunțată de către Andrei Pandrea în lucrarea “Petre Pandrea martor de veac”, "„Târgul Balș se află în mijlocul Olteniei, la limita meridională a podișului getic, chiar între dealurile Chiliei și ale Surului, zise și ale Oltețului, după numele afluentului Oltului, care îl străbate. Așezat într-un ținut cu văi line umbrite de zăvoaie, adică pădurici pe malul apei, în lunca apătoasă și dealuri cu podgorii, nu departe de stejarii pădurii Șarului, are între vecini satele Româna și Oboga, vatră
Balș () [Corola-website/Science/297000_a_298329]
-
porțiunea sa inferioară și de vărsare în râul Olt. "”Direcția Oltețului este până la Balș nord-sud, de aici ea se schimbă în NV-SE”" (Coteț, 1957, p147), astfel Oltețul își schimbă direcția de curgere din zona orașului Balș, unde primește un afluent important, Geamărtăul. Râul Olteț traversează Câmpia Olteniei pe o distanță de 40 de kilometri, lățimea albiei sale variază între 75 și 100 de metri, patul albiei fiind constituit din nisip fin, instabil, ce atinge în unele zone grosimea de 8
Balș () [Corola-website/Science/297000_a_298329]
-
Bazga, Galeri, Horgești (reședința), Mărăscu, Răcătău de Jos, Răcătău-Răzeși, Recea și Sohodor. Comună este situată în zona central-estică a județului, la sud de municipiul Bacău, pe malul stâng al Șiretului (în dreptul lacului de acumulare Răcăciuni) și în bazinul hidrografic al afluentului acestuia, Răcătău. Este străbătuta de șoseaua județeană DJ252B, care o leagă spre sud de Pâncești și spre nord de Gioseni, Tamași și Buhoci. La Răcătău de Jos, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ252A, care duce spre nord la
Comuna Horgești, Bacău () [Corola-website/Science/300676_a_302005]
-
și se întinde pe o suprafață de 2.104 hectare. Situl reprezintă o zonă naturală (mlaștini, turbării, păduri de conifere, păduri în amestec, păduri în tranziție, pajiști naturale, pășuni, terenuri arabile cultivate) încadrată în bioregiunea continentală din lunca Râului Negru, afluent al Oltului. Acesta include rezervația naturală Mestecănișul de la Reci și Bălțile de la Ozun-Sântionlunca, pe suprafața teritorială a căreia se află o plantație de pin bancsian ("Pinus banksiana"). Aria protejată „Mestecănișul de la Reci” conservă șapte tipuri de habitate naturale de interes
Mestecănișul de la Reci () [Corola-website/Science/319549_a_320878]
-
Izei”, 100 hectare, este situată în partea estică a Munților Rodnei, pe versantul sudic al Muntelui Măgura. A fost declarată rezervație în anul 1977. Denumirea acestei arii geologice și peisagistice protejate vine de la nuanța verzui-albăstruie a izvorului carstic, unul din afluenții de obârșie al râului Iza. Peștera s-a format la zona de contact dintre șisturile cristaline ale Munților Rodnei și zona calcaroasă, având o lungime de 2.500 m, iar, după recartarea facută de Clubul de speologie montană din Baia Mare
Munții Rodnei () [Corola-website/Science/305658_a_306987]
-
Mureș în municipiul Albă Iulia. Râul Ampoi - este principalul curs de apă din teritoriu. El drenează toate apele din zonă. Izvorește de sub Dealul Mare (Dealul Petriceaua - 1220 m) și străbate localitatea pe o lungime de 26 km. Cei mai importanți afluenți ai Ampoiului sunt: Valea Morilor (Valea Viltori) - izvorește de sub Vârful Vilcoi (1348 m) și are o lungime de 12 km. Valea Fenesului - își are obirsia sub Vârful Negrileasa și curge pe o distanță de 16 km. Râul are potențial energetic
Zlatna () [Corola-website/Science/297087_a_298416]
-
Valea Fenesului - își are obirsia sub Vârful Negrileasa și curge pe o distanță de 16 km. Râul are potențial energetic. Valea Trimpoiele - are o lungime de 7,5 km. Se varsă în Ampoi în dreptul satului Pirita Valea Mică - un alt afluent al Ampoiului, în lungime de 6 km. Alți afluenți de mai mică imporanță ai Ampoiului sunt Valea Mare, Valea Zlatnei, Valea Galați, Valea Petrei, Valea Slatinii. Pe teritoriul orașului Zlatna și al satelor aparținătoare se regăsește fauna specifică zonei central-europene
Zlatna () [Corola-website/Science/297087_a_298416]
-
curge pe o distanță de 16 km. Râul are potențial energetic. Valea Trimpoiele - are o lungime de 7,5 km. Se varsă în Ampoi în dreptul satului Pirita Valea Mică - un alt afluent al Ampoiului, în lungime de 6 km. Alți afluenți de mai mică imporanță ai Ampoiului sunt Valea Mare, Valea Zlatnei, Valea Galați, Valea Petrei, Valea Slatinii. Pe teritoriul orașului Zlatna și al satelor aparținătoare se regăsește fauna specifică zonei central-europene. Pe teritoriul localității Zlatna au fost descoperite urme de
Zlatna () [Corola-website/Science/297087_a_298416]
-
și „"Traistă goală"”. Dinspre vest și nord-vest vin vânturi umede numite „"Moroșanu"” și „"Sădeanu"” numit și „"Prejbeanu"”. Cu o frecvență scăzută, vara bate dinspre est un vânt local numit „"Făgărășanu"”. Întreaga rețea hidrografică(cca.1km/kmp) este tributară Oltului și afluenților săi: Oltul intră în hotar începând cu punctul de confluență cu râul Mârșa și îl părăsește la punctul de confluență cu Pârâul Hotărăl. Pe toată această porțiune, datorită pantei mici(0.88m/km), râul are un parcus leneș, cu meandre
Geografia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309472_a_310801]
-
sunt: „Fântânița Grancii”, „Fântânița Neamțului”, „Fântânița Boarului”, „Fântânița lu Breteșan”, „Fântânița Călugărului” și „Fântânița lu Pătru Micului”. În sat fântânile se găsesc în fiecare gospodărie, cea mai adâncă fiind în curtea lui Ioan Mihăila situată „În Deal”. Valea Lupului este afluent de dreapta al Râului Racovița (Valea). În lunca Oltului se întâlnesc soluri hidromorfe, lăcoviști și semilăcoviști iar peste Olt, în hotarul numit „Brătanu”, predomină podzolul. „Dealu Morii”, „Dealu Șăghișului”, „Humele” și „Arinii ăi Mari”, sunt formate din soluri argiloase, reci
Geografia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309472_a_310801]
-
Vrâncioaia este o comună în județul Vrancea, Moldova, România, formată din satele Bodești, Muncei, Ploștina, Poiana, Spinești și Vrâncioaia (reședința). Comuna se află în partea de vest a județului, într-o zonă montană, cuprinzând bazinul hidrografic al râului Văsui, un afluent al Putnei. Este deservită de șoseaua județeană DJ205L, care o leagă spre nord de Păulești și Tulnici (unde se termină în DN2D). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Vrâncioaia se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior
Comuna Vrâncioaia, Vrancea () [Corola-website/Science/310943_a_312272]
-
s. Nemțeni, ceea ce a provocat inundația luncii Leușeni cu suprafața de 3800 ha, unde sunt amplasate localitățile Cotul Morii, Obileni și Sărăteni. La 13 iulie a fost efectuată ruptura controlată a digului de protecție pe r. Prut la confluență cu afluentul Nîrnova, care a exclus o eventuală rupere a acestui dig de apele viiturii cu debitul 900-1050 m3/s, inudarea luncilor și localităților pînă la gura de vărsare a Prutului și a permis evacuarea controlată a apelor. Începînd cu 16 iulie
Inundațiile din Republica Moldova (2010) () [Corola-website/Science/333977_a_335306]
-
spre Tg. Mureș, sunt formațiuni naturale, create prin alunecări de teren și nu prezintă interes arheologic, fapt atestat de cercetările din 1950 ale colectivului de arheologi Cristești. Rețeaua hidrografică este bogată și e formată din râul Mureș și cei doi afluenți, râul Beica și Râul Habic. Pe râul Mureș se făcea o intensă activitate de plutărit între Lunca Bradului și Arad, începând din 1780, în zonă trecând câte trei plute pe zi. Din monografia localității Petelea reținem interesante date consemnate sub
Petelea, Mureș () [Corola-website/Science/300591_a_301920]
-
templele ei minunate, călătorii din Occident aveau impresia că au în fața ochilor cel mai frumos tablou pe care l-au zărit vreodată. Orașul Ayutthaya este situat la 85 km spre nord de Bangkok, între gurile de vărsare ale celor doi afluenți ai fluviului Chao Phraya (Menam): Pa Sak și Lopburi. Canalul care îi unește conferă orașului aspectul unei insule. Ayutthaya, deși în ruine, este unanim considerată unul dintre cele mai remarcabile și mai mari orașe vechi din Asia. În anul 1350
Ayutthaya () [Corola-website/Science/315152_a_316481]
-
film, destinat presei televizate, numit "Leș coulisses de l’exploit - Culisele reușitei". În 1970, Guy de Lavaur permite explorarea sitului de la Padirac de către cluburile de speologie din zona Lot. Jean Lesur și numeroși speologi urmăresc explorarea și înregistrarea topografica a afluenților râului principal. Un studiu geologic este realizat în 1979 de Daniel Larribe. În 1975, Robert Ascargota realizează o escaladare a cotei terminale din 1962, "Chaos Ascar (Haosul Ascar)", situat în amonte pe "Affluent de Joly (Afluentul râului Joly)". După aproape
Avenul din Padirac () [Corola-website/Science/328856_a_330185]
-
și înregistrarea topografica a afluenților râului principal. Un studiu geologic este realizat în 1979 de Daniel Larribe. În 1975, Robert Ascargota realizează o escaladare a cotei terminale din 1962, "Chaos Ascar (Haosul Ascar)", situat în amonte pe "Affluent de Joly (Afluentul râului Joly)". După aproape un kilometru ei se lovesc de un nou haos. În aprilie 1983, Jean-François Fabriol și Michel Durând reușesc să descopere un nou pasaj în acest haos, care va fi numit în continuare "Chaos Fabriol (Haosul Fabriol
Avenul din Padirac () [Corola-website/Science/328856_a_330185]
-
în ejectoare alimentare cu aer comprimat (4-8 atmosfere) sau cu abur supraîncălzit. În fosta localitate Rudăria (astăzi Eftimie Murgu), lângă localitatea Bozovici, în Banat, există cel mai mare complex munologic din sud-estul Europei. Localitatea este așezată pe pârâul Rudărica, un afluent al Nerei. Pe Valea Rudăriei, în anul 1772 au existat opt mori, iar din 1874 până în 1910 au existat 51 de mori. Inundațiile din acea primăvară au luat 28 dintre ele. Localnicii le-au refăcut pe unele, iar pe altele
Moară () [Corola-website/Science/311413_a_312742]
-
agricol, iar zona de locuit (intravilan) este de 400 ha. Teritoriul comunei Independența face parte din interfluviul Siret -Prut, ce corespunde din punct geo - morfologic extremității de sud a Podișului Moldovei. Teritoriul este situat pe malul stâng al pârâului Bârlădel, afluent pe stânga al Sirectului, între două vai consecvențe cu direcția NE -SV, dintre care Valea Cainei este cea mai reprezentativă; mai exact face parte din Câmpia Covurluiului - câmpul Lozovei 2. Zona comunei este mult afectată de condițiile speciale ce apar
Comuna Independența, Galați () [Corola-website/Science/301214_a_302543]