1,626 matches
-
elevii. Iară, îndată ce ar câștiga C<instita> Epitropie o moșie a ei proprietate, după ce se vor face pe acea cuvenitele pregătiri, tot institutul, fără a perde vreme la paradosire, să va muta spre țânere și a sa îndeplinire. G. Asachi, agă 1839, mart., 31 Eși SJIAN, Ministerul Instrucției Publice. Moldova, dosar 21/ 1837, f. 31. 5 18 noiembrie 1839 [Epitropia Învățăturilor Publice către Domnitorul Mihail Sturdza] Preaînălțate Doamne, Neînchipuirea unui local potrivit împiedicând a se organiza astă vară shoala mecanică încuviințată
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
în locul lui Hodocin (op. cit., p. 189), în timp ce al doilea susține că, "spre sfârșitul anului 1844, Hodocin a fost înlocuit din funcție cu paharnicul Alecu (sic!) Costinescu", succedat, după numai doi ani, de comisul Gh. Căliman, pentru ca următorii directori să fie: aga Em. Hrisoverghi, Eugen Alcaz și, din 1856, Cristian Wist Pester (C. Turcu, Activitatea tehnico-economică..., pp. 63-65). 41 SJIAN, Ministerul Cultelor..., dosar 28/1858, f. 54. 42 Ibidem, f. 60 verso. 1 SJIAN, Ministerul Cultelor și Instrucțiunii Publice. Moldova, dosar 18
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
1992 40. Postelnicu Gh., Postelnicu C., Globalizarea economiei, Editura economică, București, 2000 41. Ricardo D., Despre principiile economiei politice, București, 1986 42. Romer P. M., Increasing Returns and Long-Run Growth, Journal of Political Economy, vol 94, 1086 43. Rueff J., L 'age de l'inflation, Editura Payot, Paris, 1964 342 44. Rugman Alan M., New Theories of the Multinational Entreprise: An Assesment of Internalization Theory, Bulletin of Economic Research, Vol. 38 No. 2, Hull, England 1986 45. Rugman Alan M., New Theories
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
a transformat rapid într-o criză financiară de proporții, fiind, poate, cea mai gravă criză cu care s a confruntat vreodată omenirea. Astfel, mediul financiar global, din cauza interconectării pie țel or financiare naționale, a potențat transmiterea crizei în în tre aga lume. În acest moment, se pare că S.U.A. își revine din criză, în cond iți ile în care țările europene se confruntă cu grave dificultăți privind posibilitățile de finanțare, având în vedere și adoptarea unor măsuri pentru ieșirea din criză
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
apt, în ultimele decenii, lu mea a devenit tot mai interconectată, ca urmare a întrepătrunderii forțelor economice, tehnologice, politice, sociologice ș i c ulturale. Globalizarea nu este un fenomen exclusiv econom ic, ci unul general, complex, multifuncțional. Acesta cuprinde între aga gamă de activități social umane: de la piața internă la piața globală, de la dimensiunea politică și economică la cea socială, de la suveranitate a n ațional-statală la globalitate, la societatea planetară. Globalizarea se caract eri zează prin interdependența economiilor naționale și crearea
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
integrare pentru piața bunurilor și piața valutară, precum și o coordo nar e a politicilor economice atât de ridicată, încât prima de risc politic s ă fie nulă. Dacă integrarea to tală și perfectă ar fi globală, atunci lumea în tre agă ar consta dintr-o singu ră piață financiară compusă din piețe de capita l n aționale, perfect legate de o strictă paritate a puterii de cumpărare. U nii cercetători susțin că simplul fa pt după care banca centrală poate influența
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
ționale. Stocul total al finanțării transfronta lie re din 2006, incluzând îm prumuturile bancare internaționale și cele lega te de datorii, a fost de mai mult de 30 trilioane de dolari. Privind doar la titlurile de valoare, avem o im agi ne chiar mai clară a evoluției piețelor financiare. Cu un sfert de s eco l în urmă, tranzacțiile cu titluri de valoare au reprezentat doar o mică p art e din capacitatea econo mică a majorității statelor. Astăzi, tranzacții le
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
cum și despre costurile aferente suportate de e con omiile acestor țări. Prima criză financiară globală majoră, rezultat al globalizării financiare de la începutul anilor ̕70, a fost criza datoriilor țărilor mai puțin dezvoltate (TMPD), care a cuprins aproape între aga Americă Latină. Criza a început în august 1982, când Mexicul a anunța t c ă nu mai este capabil să onoreze plățile imediate și nici pe cele vii toa re ale datoriei de stat. Până în octombrie 1983, 27 de țări
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
Turcia, Rusia sau țările din America Latină. Acest lucru este susținut de indicatorii cu privire l a s chimburile comerciale, de ponderea exporturilor/importurilor în PIB, precum și de fluxurile mult mai mari de capital pe care au reușit să le atr agă . Această integrare a fost echivalentă cu o sensibilitate mai mare la schimbările din mediul eco nomic extern, fapt demonstrat de criza din Asia de Sud-Est care a avut cea mai m l an uare amplitudine de a marea depresiune din ii ̕
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
pe termen scurt, conco mitent cu asumarea de riscuri foarte mari. Nu a u e xistat stimulente care să lege remunerația și premiile de obținerea de pr ofituri pe termen me diu lung. Acesta a fost un stimulent pentru man age ri să își asume riscuri pe ca ăre fie nu le au înțeles, fie le-au neglijat, pentru a m ri, astfel, profita bilitatea de care erau legate premiile. Astăzi, s-a înțeles mai bine faptul că politicile de remunerare
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
Mondial e). Totuși, au fost voci care au atenționat încă di n a nii ̕90 că modificările structural instituționale ale capitalismului (în primul rând, amplitudinea și particularitățile piețelor financiare) sporesc riscurile sistemice, că globalizarea financiară face mai facilă prop aga rea crizelor de la o eco nomie la alta, odată cu importul mecanismelor ș i p roduselor financiare și cu deschiderea piețelor naționale față de inves tit orii străini. Unii chiar au încercat să identifice vulnerabilitățile acesto r e conomii financiarizate ale țărilor
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
că ritmul proc esului de liberalizare a contului de capital trebuie să fie echilibrat, să corespundă infrastructurii financiare din țara respectivă și să se raporteze la puterea de control și acțiune a instituțiilor financiare. După cum reiese din cercetarea efectuată, între aga istorie a finanțelor lumii a fost marcată de crize economice sau financiare. To tuși, criza finan ciară și economică internațională din 2008 a pr eci pitat o neîncredere gravă în funcționalitatea instituțiilor financiare ale capitalismului contemporan. Așa cum au demonstrat atât
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
cassa (casieria, n.n.) noastră nu a intrat nici un ban din cauză că s’a observat o delăsare în muncă din partea unor organizații de tineret (subl.ns.)”. Păi, după ce am câștigat alegerile cu milioanele trimise de „Centru”, ce sens mai avea munca, „d’agi tova’ăși și p’etini” ai revoluției proletare mondiale, cu punct de plecare din târgul Vasluiului?! f. „Tineretul alternează: când la reacțiune, când la noi” Raportul lui Petru Bighiu terminându-se, am crezut de cuviință să cităm și din cel
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
de emoțiune, că va face totul! Tov. Tomescu cere noului secretar și noului birou „... să fie vigilent”. Împotriva cui, n-am înțeles, dar, vorba ceea (parafrazată): „ședințele lungi și dese/ cheia marilor succese!”. f. Haideți și pe la „întovărășirea” Miclești, „d’agi tova’ăși și p’etini!” Ce și-au zis ștabii de partid veniți de la Vaslui: „Dacă tot am venit la Miclești , haideți s-o punem de-o ședință și la întovărășirea din sat!”. Bănuim că s-a întâmplat așa deoarece
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
fie în casele mele ce le am în Bacău, lângă școla publică, fiind locul acel mai îndămănatic cu tote înzestrările unui spital”. Ocârmuirea spitalului și a moșiei Chetriș (1.220 hectare) a fost trecută în sarcina unei Epitropii - formată din aga Dimitrie Strat, serdarul Iancu Vasiliu și protoiereul ținutului Bacău, iconomul Enache Petrovici. La rândul lor, după 1859, cei trei epitropi au cedat Primăriei Bacău toate drepturile de administrare ale spitalului. Finanțarea activităților medicale a fost asigurată prin intermediul banilor obținuți din
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
interne ce se va distila în frumusețea stilului matein: Nimic mai cutremurător, mai izbăvitor pentru Mateiu Caragiale, decît conștiința superiorului și inferiorului, concomitente în el, exprimată uneori cu accente de o sfîșietoare frumusețe". Sunt aici dezvoltate sugestiile emblemei mateine "Cave, age, tace" pe care le adîncește Ovidiu Papadima care îl percepe pe Mateiu ca "blînd și sfios singuratic, pe care viața îl lovise dur și își găsise supremul refugiu și suprema consolare în arta sa"; un refugiu consolator îl reprezenta și
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
Semiotica limbajului nonverbal The Semiotics of Nonverbal Language, the theory of the nonverbal component of communication is embodied în the manner on which the system of nonverbal manifestations of the adolescent is projected on the psychological transformations specific to this age, combined under the generic name of self identity. "One of the best ways of preserving the communication with the adolescent is by giving attention to the nonverbal messages he/she sends. Despite their refuse to willingly share what they really
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
whose items refer to behaviors that are desirable from a social point of view. Researches that prove correlations between extrovert and introvert personalities and nonverbal behaviors require the investigation of other related dimensions. Therefore, according to the variables of (a) age (b) mono and bi-parental families, it is interesting to discover if and how the parent-adolescent relationship is influenced, passing the information through the analytical filter of personality traits, combined with nonverbal facial behavior. One of the problems that emerge during
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
claims, that is, that the personality traits of the human individual remain relatively stable during the lifetime. Therefore, the task of raising a child aș a single parent, for instance (the single parent criterion) or being older or younger (the age criterion) should not be reflected în modifications în the adults' personality traits. Equally, the lack of statistically important differences should not be surprising since, aș psychologists clăim, the personality traits of the adult come from adolescence, a stage that lasts
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
al omului este deosebit de complex, fiind depășită sfera neuroendocrină prin factori psihici și sociali, activitatea sexuală putând continua la omul bătrân în condițiile unui organism sănătos. Bibliografie 1. Bălăceanu-Stolnici Constantin, Rada Cornelia, Coordinates of the sexual behaviour at the third age, International conference in gerontology, în Gerontology Today, coord. Francisc Schneider, Delia Podea, Pavel Nanu, The International conference in gerontology, 15-16 septembrie 2006, Universitatea de Vest ,,Vasile Goldiș" Arad, România, București, Editura Viața Medicală Românească, 2007, pp. 119-126. 2. Bălăceanu-Stolnici Constantin
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
1996. 7. Bădescu Ilie, Dungaciu Dan, Sociologia și geopolitica frontierei, București, Editura Floare albastră, vol. 1, 1995. 8. Bădescu Ilie, Teoria latentelor difuze, București, Editura ISOGEP-EUXIN, 1997. 9. Bălăceanu-Stolnici Constantin, Rada Cornelia, Coordinates of the sexual behaviour at the third age, International conference in gerontology, în Gerontology Today, coord. Francisc Schneider, Delia Podea, Pavel Nanu, The International conference in gerontology, 15-16 septembrie 2006, ,,Vasile Goldiș" Western University Arad, România, București, Editura Viața Medicală Românescă, 2007, pp. 119-126. 10. Bălăceanu-Stolnici Constantin, Șerbănescu
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
din bruma de bani ai lui vodă, o biserică, Biserica Doamnei. În fiecare duminică, vodă cu frații și cu maică-sa și cu tot alaiul merg la Mitropolia din deal, iar doamna cu domnițele și cu bărbații lor, Maria cu aga Bălăceanu, Smaranda cu Băleanu și Ilinca și Bălașa și frumoasa Casandra, nepoatele mele, merg cu toate jupânesele și jupânițele la Biserica Doamnei. Când se aude clopotul de la Mitropolie că iese mitropolitul, popa de la Biserica Doamnei zice amin la predică și
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
cioplit în piatră cam așa: „Această sfântă dumnezeiască biserică, care se vede zidită, este făcută de Doamna Elina, fata răposatului bătrân Io Șerban Basarab Voievod, împreună cu ai săi feciori, cu Constantin Vel Stolnicul, cu Mihai Vel Spătarul, cu Matei Vel Agă, cu Iordache Vel Cămărașul, pentru că biserica cea veche care era lângă asta și era făcută de cel mai de sus zis Io Șerban Basarab Voievod, moșul acestor coconi ai ei, avea zidurile rău crăpate. Atunci s-a început ceastălaltă și
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
a păstrat sfinția sa, pecetluit și neumblat. Vodă luă din mâna mitropolitului sulul șnuruit și sigilat, îl ridică sus ca să-l vadă toți din adunare. Apoi, așezându-se în jilțul impunător, începu să desfacă sigiliile cu mâna lui. De la locul lui, aga Constantin Bălăceanu, ginerele lui vodă și cel mai de încredere om al acestuia, îi supraveghea din priviri furișe pe ceilalți doi Constantini, pe Brâncoveanu și pe marele stolnic. Agitația stolnicului atât de evidentă îl liniștea, pe când calmul Brâncoveanului îl punea
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
după cum te-au învățat dumnealor și arătă cu un gest larg spre frații săi. Constantin Brâncoveanu se ridică în picioare ceremonios, se înclină spre înaltele fețe bisericești, spre măria sa, apoi spre unchii săi, adresă un vag salut din cap către aga Bălăceanu. — Iertare, măria ta, dar nu am ce să recunosc. S-ar putea spune că am fost în măsură să schimb voința domniei sale doamnei Ilinca. Aș întreba atunci de câte ori este pomenit numele nostru, că ne lasă ceva avere maica mare
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]