20,975 matches
-
fost obligat, de asemenea, să renunțe la construirea Palatului Scriitorilor, fondul fiind subscris la împrumutul intern „pentru înzestrarea armatei”. Dar „bonurile” își vor pierde valabilitatea în urma naționalizării băncilor din 11 iunie 1948. Diminuarea subvențiilor și a celorlalte venituri, creșterea cuantumului ajutoarelor și împrumuturilor au făcut să se reducă numărul premiilor acordate. Astfel au fost distinși doar Nicolae Ottescu, Ruxanda Levente, George Lesnea, Pompiliu Constantinescu, Virgil Gheorghiu, George Ionescu și Șerban Bascovici (1940), Henriette Yvonne Stahl, V. Demetrius, Al. Busuioceanu, Eugen Bălan
SOCIETATEA SCRIITORILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289772_a_291101]
-
intelectuale, ci printr-o mare varietate de imagini și simboluri sensibile. întîi sînt explicate simbolurile privitoare la riturile inițierii creștine (iluminarea, adică botezul), la sinaxă (slujba și euharistia), la miruirea cu ulei sfințit, la hirotonirea episcopilor, a preoților și a ajutoarelor lor. în acest context este expusă ierarhia ecleziastică, repartizată în șase ordine și două grade. Primul grad este acela al inițiatorilor și se compune, în ordine descendentă, din episcopi (hierarchai), care desăvîrșesc, iluminează și purifică; din preoți (hiereis), care iluminează
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
și gândul mai înalt, elementele (ctitorii, danii, ajutoare) ce putem asigura dăinuirea „numelui bun” și „pomeana” erau semănate pe un spațiu mai întins, echivalent cu zonele esențiale ale Ortodoxiei. Este lung șirul domnilor români dăruitori la Locurile Sfinte. Donațiile generoase, ajutoarele, înzestrările trimise la Athos sau în țara Sfântă de un Alexandru Lăpușneanu, de Matei Basarab, ori Vasile Lupu (voievodul cu „hire mai mult împărătească” - Miron Costin), de Constantin Brâncoveanu au consolidat în Ortodoxie autoritatea micilor monarhi români (putem înțelege astfel
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
militare, ale deportărilor, figurează printre cele mai expuse îmbolnăvirii psihice. Psihotraumatismul este o experiență sufletească subită și intensă a unui pericol trăit într-un context de insuficiență a mijloacelor de apărare, incapabile a face față agresivității psihice, și în absența ajutoarelor venite din afară. Surpriza, frica, revelația vulnerabilității și sentimentul de neputință, de incapacitate de a reacționa, de a se apăra față de amenințare sunt corelate traumatismului psihic. De regulă, traumatismul psihic nu este reprezentat de un eveniment unic, ci de conjuncția
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
pentru Europa, text comentat și adnotat, HYPERLINK "http://www.mae.ro/"www.mae.ro. Jorens, Yves, 2004, „Enlargement: A common European social model?”, lucrare prezentată în cadrul conferinței Social Europe after Enlargement, Ghent, 13-14 mai. Jorens, Yves, 2005, Reglementările UE și ajutoarele și alocatiile pentru familie, sesiune de pregătire privind reglementarea 1408/1971 (9 septembrie 2005), Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei, proiectul „Construcție instituțională a serviciilor sociale”. Palier, Bruno, 2004, „The Europeanisation of Welfare Reforms”, lucrare prezentată în cadrul RC19 Annual Conference Welfare
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
relativ uniform, excepție făcând familiile monoparentale și copiii neîngrijiți de familie. De altfel, se consideră că familiile monoparentale și tinerii căsătoriți merită cel mai puțin ajutor din partea statului (figura 2). Se confirmă, astfel, ipoteza lansată, cea a suportului redus pentru ajutoarele acordate familiilor formate dintr-un singur părinte. În fapt, atitudinea populației României este orientată într-o direcție similară cu cea semnalată în studiile realizate în țările vest-europene. Este vorba despre un suport crescut pentru ajutarea vârstnicilor și un refuz al
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
deficit de competență în ceea ce privește politica socială. Acest element al lipsei unei culturi organizaționale este principala cauză a neglijării severe a domeniului asistenței sociale care a caracterizat sistemul pe întreaga perioadă a anilor ’90; 4. Mix confuz de centralizare/descentralizare - descentralizarea ajutoarelor financiare și a serviciilor de asistență la nivel local a fost și este un obiectiv central al reformei sistemului de asistență socială. Este semnificativ fapul că în documentul de evaluare formulat de Comisia Europeană privind asumarea obligațiilor României ca viitor
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
includ, în general, toate tipurile de intervenții care acționează în mod direct asupra mediului fizic și indirect asupra mediului social, avându‑se în vedere reabilitarea și integrarea persoanei cu dizabilități. Prin integrare profesională / integrare în activități de muncă înțelegem suma ajutoarelor de tip tehnic și a celor financiare acordate de angajatori persoanelor cu dizabilități, având ca finalitate identificarea, adaptarea, menținerea și îmbunătățirea unui loc de muncă. De asemenea, întâlnim și termeni ca sprijin, consiliere sau facilitate, acestea desemnând relațiile pe care
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
un număr mic de persoane, În special de gen feminin. După părerea lui Attias-Donfut, „solidaritățile familiale au putut să se mențină grație sistemului public de protecție socială, plățile prestațiilor sociale stimulând Întrajutorarea privată” (Revue Française de Sociologie, oct.-dec., 663). Ajutoarele primite de către tineri - rezultatele anchetei trigeneraționale demonstrează existența unor schimburi reciproce Între cele trei generații În materie de servicii - personale, domestice, sociale - În cadrul cărora generația-pivot este cea mai activă și furnizează, În general, ajutoare atât către generația tânără - propriii copii
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
pensie la bătrânețe. După părerea noastră, Între transferurile publice și cele private există o circularitate determinată de complementaritatea lor: cu cât transferurile publice sunt mai mici, cu atât cele private sunt mai mari și invers. Solidaritatea privată Întărește solidaritatea publică. Ajutoarele financiare - În 1998, Arrondel și Wolff evidențiau faptul că studenții sunt primii care beneficiază de ajutoare financiare. Pe locul următor se situează ajutoarele pe care părinții le oferă copiilor licențiați, deși veniturile acestora sunt mari (Arrondell și Wolff, 1998). După
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
sunt mai mici, cu atât cele private sunt mai mari și invers. Solidaritatea privată Întărește solidaritatea publică. Ajutoarele financiare - În 1998, Arrondel și Wolff evidențiau faptul că studenții sunt primii care beneficiază de ajutoare financiare. Pe locul următor se situează ajutoarele pe care părinții le oferă copiilor licențiați, deși veniturile acestora sunt mari (Arrondell și Wolff, 1998). După părerea lui Jean Kellerhals și Marianne Modak (1988), părinții cu mai mulți copii Îi dau bani și bunuri fiecăruia, dar Îi privilegiază pe
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
1998). După părerea lui Jean Kellerhals și Marianne Modak (1988), părinții cu mai mulți copii Îi dau bani și bunuri fiecăruia, dar Îi privilegiază pe cei care au nevoie mai multă și, În special, pe fete În raport cu băieții. Părinții Împart ajutoarele pentru copii fiind călăuziți de trei principii: cel de egalitate, cel de merit și cel de nevoie (apud Attias-Donfut, 2000, 665). Deși toate cele trei principii sunt funcționale și coexistă - uneori În mod contradictoriu -, unul singur este dominant, și anume
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
și coexistă - uneori În mod contradictoriu -, unul singur este dominant, și anume cel al nevoii: tinerii cu venituri mai scăzute primesc, adesea, daruri În bani de la părinții lor. Modelul statistic arată că mobilitatea socială a tinerilor influențează, În mod semnificativ, ajutoarele părintești. Tinerii a căror reușită probabilă este estimată a fi inferioară celei a părinților primesc adesea mai mulți bani decât cei care se află la un nivel comparabil cu/sau superior celui al părinților lor. În acest sens, Attias-Donfut subliniază
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Tinerii a căror reușită probabilă este estimată a fi inferioară celei a părinților primesc adesea mai mulți bani decât cei care se află la un nivel comparabil cu/sau superior celui al părinților lor. În acest sens, Attias-Donfut subliniază că „ajutoarele financiare participă la strategia părintească de luptă contra riscului de decădere socială a fiilor sau a fiicelor lor” (2000, 665). Mai mult, ajutoarele părintești se Înscriu Într-o anumită continuitate familială, frecvența acestora crescând pe măsură ce Înșiși părinții primesc ajutoare financiare
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
la un nivel comparabil cu/sau superior celui al părinților lor. În acest sens, Attias-Donfut subliniază că „ajutoarele financiare participă la strategia părintească de luptă contra riscului de decădere socială a fiilor sau a fiicelor lor” (2000, 665). Mai mult, ajutoarele părintești se Înscriu Într-o anumită continuitate familială, frecvența acestora crescând pe măsură ce Înșiși părinții primesc ajutoare financiare de la părinții lor (de la generația vârstnică). Ajutoarele materiale - În ceea ce privește darurile materiale părintești, acestea se concretizează atât În bunuri private, directe, Între părinți și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
luptă contra riscului de decădere socială a fiilor sau a fiicelor lor” (2000, 665). Mai mult, ajutoarele părintești se Înscriu Într-o anumită continuitate familială, frecvența acestora crescând pe măsură ce Înșiși părinții primesc ajutoare financiare de la părinții lor (de la generația vârstnică). Ajutoarele materiale - În ceea ce privește darurile materiale părintești, acestea se concretizează atât În bunuri private, directe, Între părinți și copii, cât și În prestații sociale oferite tinerilor (burse de studiu, indemnizații de șomaj etc.). În mod paradoxal, cercetările empirice arată că, oricare ar
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
mod paradoxal, cercetările empirice arată că, oricare ar fi veniturile lor, părinții tind să le acorde mai mulți bani, În special, copiilor care sunt beneficiarii unor ajutoare sociale, În defavoarea celorlalți copii, ce nu primesc astfel de ajutoare. În acest fel, ajutoarele sociale au un efect pozitiv asupra comportamentului părintesc: aceștia Își măresc eforturile pentru a putea participa mai activ din punct de vedere financiar la studiile tinerilor, la cazarea acestora Într-un apartament În locul unei camere la cămin etc. În opinia
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
comportamentului părintesc: aceștia Își măresc eforturile pentru a putea participa mai activ din punct de vedere financiar la studiile tinerilor, la cazarea acestora Într-un apartament În locul unei camere la cămin etc. În opinia noastră, putem presupune că, În absența ajutoarelor sociale, unii părinți nu ar putea să-și asume În totalitate costurile Întreținerii copiilor și, În consecință, aceștia din urmă ar trebui să opteze fie pentru rămânerea la domiciliul părinților, fie pentru intrarea timpurie pe piața muncii. Aceste mecanisme sociale
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
totalitate costurile Întreținerii copiilor și, În consecință, aceștia din urmă ar trebui să opteze fie pentru rămânerea la domiciliul părinților, fie pentru intrarea timpurie pe piața muncii. Aceste mecanisme sociale subliniază, Încă o dată, impactul protecției sociale asupra destinelor individuale. În ceea ce privește ajutoarele financiare părintești, după cum susține Jean-Hugues Déchaux (1994), acestea reprezintă un factor determinant În creșterea inegalităților sociale. Attias-Donfut Îl contrazice pe Déchaux, spunând că, În realitate, orientarea sistemică a darurilor - financiare și materiale - de la cei vârstnici către cei tineri corespunde darurilor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
bogați către cei săraci, ceea ce are drept consecință diminuarea inegalităților Între generații (2000, 667). Acest aspect apare și În cercetarea efectuată de C. Barry (1996), care susține ideea că diferențele de venituri, În funcție de vârstă, se resimt mai puțin după distribuirea ajutoarelor, transferurile diminuând veniturile celor mai În vârstă și crescându-le pe cele ale tinerilor (Barry, Eneau și Hourriey, 1996, 441). În acest context, ne simțim datori să facem precizarea că, În opinia noastră, În problema inegalității sociale, avem de-a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
contrarii: pe de o parte, avem ca rezultat pozitiv o „egalizare socială” a veniturilor ca rezultat al transferurilor familiale de la părinții și bunicii bogați către copiii (respectiv nepoții) lor; pe de altă parte Însă, În cazul familiilor cu venituri mici, ajutoarele date copiilor riscă să-i sărăcească și mai mult, ceea ce are drept efect o adâncire a inegalităților dintre generația intermediară și generația tânără. Îngrijirea nepoților - Ancheta trigenerațională coordonată de Attias-Donfut a pus În evidență faptul că, ocazional și În timpul vacanțelor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
actuală a traiectoriilor școlare și/sau profesionale ale tinerilor. „Intrarea În carieră este delimitată de diferențierea sexelor. Ajutorul bunicilor În acest moment al ciclului vieții, În care copii sunt mici, contribuie deci la promovarea traiectoriilor profesionale feminine.” (Blöss, 1997, 206). Ajutoarele date părinților - generația intermediară le acordă ajutoare părinților (generației vârstnice) În special sub formă de Îngrijire și ajutoare materiale și mai puțin sub formă financiară. Ancheta trigenerațională coordonată de către Attias-Donfut arată că acest tip de ajutor vine ca o formă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
la pierderea autonomiei părinților bătrâni și că femeile generației vârstnice sunt principalele beneficiare ale atențiilor/Îngrijirilor copiilor lor, În special atunci când trăiesc singure (văduve sau divorțate). Rezultatele cercetării mai arată că Întrajutorarea familială crește În mod semnificativ atunci când intervin și ajutoarele profesionale, subvenționate de către puterea publică (Attias-Donfut, 2000, 668). Analizând situația Între Întrajutorarea familială și ajutoarele publice, atât J. Twigg (1993, 115-131), cât și F. Lesemann și C. Martin (1993) subliniază, În primul rând, miza politică: prin politica educațională și prin
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Îngrijirilor copiilor lor, În special atunci când trăiesc singure (văduve sau divorțate). Rezultatele cercetării mai arată că Întrajutorarea familială crește În mod semnificativ atunci când intervin și ajutoarele profesionale, subvenționate de către puterea publică (Attias-Donfut, 2000, 668). Analizând situația Între Întrajutorarea familială și ajutoarele publice, atât J. Twigg (1993, 115-131), cât și F. Lesemann și C. Martin (1993) subliniază, În primul rând, miza politică: prin politica educațională și prin pârghiile social-economice specifice, statul Încearcă să-și reducă cheltuielile proprii ce Îmbracă forma ajutoarelor politice
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
și ajutoarele publice, atât J. Twigg (1993, 115-131), cât și F. Lesemann și C. Martin (1993) subliniază, În primul rând, miza politică: prin politica educațională și prin pârghiile social-economice specifice, statul Încearcă să-și reducă cheltuielile proprii ce Îmbracă forma ajutoarelor politice, incitând familiile să se substituie programelor guvernamentale. Recurgerea la Întrajutorarea familială, ca și la serviciile profesionale, variază În funcție de mediile sociale În care trăiesc familiile. Aceste medii favorizează fie recurgerea familiilor, În caz de nevoie, la piața forței de muncă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]