2,495 matches
-
a înscris în această bancă, în luna ianuarie a anului 19711379. În mai 1970, România a căzut pradă ploilor torențiale care au cauzat inundații cumplite, ce au distrus milioane de hectare de pămînt agricol. Statele Unite au trimis imediat fonduri de ajutorare în valoare de 11,5 milioane de dolari. Participarea altor națiuni la eforturile de întrajutorare, la care s-a adăugat reacția energică și promptă a guvernului român au ușurat considerabil suferința. Oricum, economia românească a avut nevoie de cîțiva ani
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Evreilor Sovietici s-au raliat imediat de partea lui Ribicoff și Jackson. Numărul scrisorilor primite de la alegătorii care deplîngeau situația evreilor din Uniunea Sovietică a crescut de 10 ori1520. Charles Vanik, din Ohio, a propus un amendament la Legea privind ajutorarea țărilor străine care să-i interzică Băncii Export-Import să mai acorde credite și împrumuturi oricărei națiuni care pretinde mai mult de 50 de dolari pentru o viză de ieșire din țară. Deși proiectul de amendament avea să fie aprobat de
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
pentru Afaceri Externe al Camerei Reprezentanților arăta că "politica noastră externă nu acordă drepturilor omului atenția pe care o merită acest subiect"1602. Pentru a ameliora această situație, Congresul a adoptat prima prevedere privind drepturile omului, Paragraful 32 al Legii ajutorării țărilor străine din 1973. În decembrie, ambele camere au aprobat legea, ceea ce reflecta convingerea Congresului că președintele trebuie să refuze orice fel de ajutor economic sau militar oricărei țări străine care recurge la suprimarea sau încarcerarea cetățenilor săi din motive
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
includea reprezentanți ai AFL-CIO, lideri din industriile pietrei, sticlei și argilei, care se temeau de concurența produselor românești mai ieftine și membri ai unor organizații etnice. În acest din urmă grup era și preotul Florian Galdău, din Comitetul Româno-American pentru Ajutorarea Refugiaților, care se folosea de aceste audieri pentru a înlesni emigrarea evreilor din România. Galdău avea să-și facă apariția la aproape toate audierile pentru România din următorii 12 ani. La această audiere au venit și reprezentanți ai unor organizații
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Americană a Muncii și Organizația Sindicatelor Industriale) au venit în sprijinul lui Richardson, exprimîndu-și opoziția față de menținerea Clauzei, în numele membrilor lor1816. Principalul purtător de cuvînt al celui de-al doilea grup era pastorul Florian M. Galdău, președintele Comitetului Româno-American de Ajutorare a Refugiaților. El a înaintat o listă cu 109 români care încercau să obțină vize de ieșire din România, pentru a-și întregi familiile din Statele Unite 1817. În plus, Comitetul Senatului a primit declarații scrise de la cîteva zeci de persoane
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
denumită Comisia pentru Drepturile Omului și Organizații Internaționale, el a adus în atenția acesteia drepturile omului și politica externă americană. După susținerea a 15 audieri în 1973, comisia a reușit să cîștige sprijinul Congresului în privința includerii Paragrafului 32 în Legea ajutorării țărilor străine din 1973, ceea ce reflecta "curentul de opinie din Congres" conform căruia președintele trebuia să refuze orice ajutor economic sau militar guvernelor care își condamnau cetățenii la închisoare din motive politice 1840. Comisia lui Fraser a redactat un raport
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
drepturile omului. Securitatea națională era forța motrice a politicii externe. Dacă o anumită țară era considerată strategică pentru securitatea americană, nu mai avea importanță dacă respecta sau nu drepturile omului 1844. Ca urmare, Fraser a introdus un amendament la Legea ajutorării țărilor străine din 1974. Capitolul 502B îi impunea președintelui să suspende acordarea de ajutor militar guvernelor ce practicau "încălcări grosolane ale drepturilor omului, drepturi recunoscute pe plan internațional", dacă nu existau "circumstanțe extraordinare" care să necesite un asemenea ajutor. Congresul
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Congresul a aprobat amendamentul de neangajare în decembrie 19741845. Un an mai tîrziu, congresmanul Tom Harkin, din Iowa, a îmbogățit capitolul 502B, condiționînd ajutorul economic și cel militar de drepturile omului. Amendamentul său a devenit Capitolul 114 din Legea de ajutorare a țărilor străine, din 19611846. Audierile lui Fraser, la care se adăugau Capitolul 502B și Capitolul 116, care a devenit cunoscut sub numele de "amendamentul Harkin" au supus Departamentul de Stat unor presiuni și mai mari. În 1975, acesta din
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
supraveghea respectarea drepturilor omului atît în estul, cît și în vestul Europei. Legea îi cerea, de asemenea, președintelui să înainteze Congresului un raport bianual privind respectarea Acordului de la Helsinki în fiecare din țările blocului estic. Printre alte amendamente la "Legea ajutorării țărilor străine din 1961" era desemnat un coordonator al drepturilor omului și problemelor umanitare în cadrul Departamentului de Stat, împlinindu-se astfel promisiunea făcută de Ingersoll lui Fraser, cu doi ani în urmă1848. Sosirea lui Carter la Casa Albă li s-
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
fără succes împotriva delegației la ședința Partidului Democrat din 1968, delegație alcătuită numai din albi1854. În cele din urmă, Carter l-a desemnat pe delegatul secretarului de stat, Warren Christopher, la conducerea unui comitet ce urma să aplice programe de ajutorare în funcție de respectarea drepturilor omului în țara respectivă. În scurt timp, "Comitetul Christopher" i-a determinat pe mulți reprezentanți ai Administrației să fie mai conștienți de relația dintre încălcarea drepturilor omului și politica externă americană 1855. Entuziasmul noii administrații pentru drepturile
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
proiect de lege pentru acordarea de ajutoare umanitare României, în valoare de 20 de milioane de dolari. Un proiect similar a apărut și la Camera Reprezentanților. Dezbaterile au fost limitate, dar în ambele proiecte se specifica faptul că fondurile de ajutorare nu sînt în nici un caz menite să "sprijine vreo măsură luată de guvernul din România, care să încalce drepturile omului". Pe 18 aprilie, Jimmy Carter a aprobat legea 1868. Această prevedere privind drepturile omului se datora faptului că o serie
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
îmbunătățea în următorul an, organizația sa nu mai era dispusă să susțină încă o derogare prezidențială 1901. În opoziție se găseau figuri familiare. Laszlo Hamos, de la Comitetul pentru Drepturile Omului din România și preotul Florian Goldău, de la Comitetul Româno-American pentru Ajutorarea Refugiaților au descris amănunțit practicile de hărțuire a emigranților și de discriminare a minorităților din România. Acestora li s-a alăturat un membru al Camerei Reprezentanților, Larry McDonald, autorul Moțiunii 653, care urmărea respingerea cererii președintelui. Opoziția s-a concentrat
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
voia să acționeze la scară globală, pentru a reduce încălcările drepturilor cetățenești, politice, economice și sociale pe care le comiteau diferite guverne. Și, în sfîrșit, America avea să recompenseze țările care făceau progrese în privința respectării drepturilor omului, prin programe de ajutorare mai generoase 1929. Punctul slab al acestei politici era inconsecvența. Vance arătase acest lucru încă de a doua zi după învestirea președintelui. El îi trimisese un bilet în care susținea dăruirea președintelui față de cauza drepturilor omului, dar îl întreba pe
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
emigreze aproximativ o mie. El a cerut insistent Congresului să anuleze derogarea și Clauza pînă cînd România le va permite mai multor evrei să emigreze în Israel 1953. Deși susținea poziția lui Birnbaum, preotul Florian Goldău, din Comitetul Româno-American de Ajutorare a Refugiaților, nu voia să meargă pînă într-acolo încît să se suspende derogarea. El dorea ca membrii Congresului să o reînnoiască doar în cazul în care Bucureștiul ar fi acceptat să permită mai multor persoane să emigreze pentru a
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
și despre criticii practicilor românești privind drepturile omului. În iulie, membrii Comisiei Camerei Reprezentanților au audiat reprezentanți ai numeroase organizații, printre care Fondul pentru Apărare Legală Creștină și Educație, East Watch International, Serviciul de știri Est/Vest, Comitetul Româno-American pentru Ajutorarea Refugiaților și Creștinii pentru Eliberarea Disidenților. Ernest Gordon, reprezentant al ultimei organizații, a vorbit despre hărțuielile și chiar întemnițarea neoprotestanților și a disidenților religioși. Mulți dintre cei care au depus mărturie au ilustrat prin exemple concrete brutalitatea poliției și discriminările
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
prin șederea de lungă durată și întemeierea de mănăstiri sau prin lucrările lor scrise, trei continente: Europa, Asia și Africa, depășind influențele regiunilor, ale administrației civile sau ale culturii greco-romane. Ei au semănat buna sămânță a înțelegerii și a într-ajutorării frățești între toți oamanii. Prin operele lor practice și teologice, ei au creat conștiința unității europene așa de grav primejduită și continuu amenințată de invaziile barbare. Ceea ce face deosebit de prețioasă lucrarea misionar ecumenică a teologilor daco-romani este spiritul lor ecumenic
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
e și după opinia lui Savfet Pașa: parte integrantă a Imperiului Otoman."74 Aceeași presă ostilă insinuează că România va trece de sub vasalitatea Turciei în aceea a Austro-Ungariei. Eminescu consemnează fidel desfășurarea evenimentelor de pe front și din țară, acțiunile pentru ajutorarea răniților etc., în Curierul de Iași, apoi în Timpul, de îndată ce a ajuns la București. Pe 27 mai, consemnează primirea, la Iași, a țarului, în acordurile muzicii dirijate de Gavril Musicescu, oaspetele fiind primit, la coborârea din tren, de către I.C. Brătianu și
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
este rigid sau autoritar. La baza conflictelor stau cauze de natură diferită; de la elevii care nu-și așteaptă rândul pentru a răspunde, până la cei care monopolizează discuția. Odată apărută o asemenea situație, educatorul trebuie să recurgă la redefinirea normelor și ajutorarea elevilor În a rezolva constructiv situația creată. Pozitia educatorului Într-un conflict este esențială. El trebuie să vorbească despre situația nouă În mod constructiv, fără a lansa predicții de eșec,a admonesta elevii că au Încălcat normele. 4Productivitatea reprezintă faza
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
ce-i brăzdează obrazul stâng a povestit într-o emisiune specială ce, când și cum a pățit-o el la punctul de frontieră Blow pe Deal. După toate astea, în Republica Vandana de Sud au luat ființă Comitetele Cetățenești pentru Ajutorarea Victimelor Repetatelor și tot mai Gravelor Conflicte de Graniță între Republica Vandana de Nord și Bulgaria, așa numitele C.C.p.A.V.R.ș.t.m.G.C.d.G.î.R.V.d.N.ș.B. sau, mai pe scurt C.C.V.d.N.B.. Dincolo de frumosul gard de sârmă electrificată, în Vandana de
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
ce-i brăzdează obrazul stâng a povestit într-o emisiune specială ce, când și cum a pățit-o el la punctul de frontieră Blow pe Deal. După toate astea, în Republica Vandana de Sud au luat ființă Comitetele Cetățenești pentru Ajutorarea Victimelor Repetatelor și tot mai Gravelor Conflicte de Graniță între Republica Vandana de Nord și Bulgaria, așa numitele C.C.p.A.V.R.ș.t.m.G.C.d.G.î.R.V.d.N.ș.B. sau, mai pe scurt C.C.V.d.N.B.. Dincolo de frumosul gard de sârmă electrificată, în Vandana de
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
a început să fie căutat și de veteranul și mult distinsul Dr. Isac"281. În aceeași zi de 14 iunie 1887, la sesiunea extraordinară a Consiliului general județean, s-a pus în discuție și petiția celor 68 de botoșăneni cu privire la ajutorarea lui Eminescu. Din discuțiile purtate în contradictoriu, se vede bine că Eminescu nu era prețuit întru totul de către conducătorii județului: "D-l (Casian) Leca (președintele comitetului permanent): D-lor, e destul să se pronunțe numele lui Eminescu, ca fiecare român
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
niște friguri teribile, s-a liniștit cu totul, la nouă oare sara, Azi este deplin cuminte și e curat la față"284. În aceeași vreme, Radu Mihai, ministrul de Interne, a tăiat din bugetul județului Botoșani su ma prevăzută pentru ajutorarea lui Eminescu 285. Scipione Bădescu considera aceasta "o regretabilă nebăgare de seamă. Ar fi și dureros și rușinos, ca istoria contimporană să fie silită a transmite viitorului trista pomenire, că țara românească a fost osîndită să străbată o epocă de-atîta
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
facă avere, dar nu acum, de pe spetele lor, să aibă pensie. Așa încît Prefectul s-a înfuriat, zicîndu-i că are să pună pe toți belferii la respect, dacă nu înțeleg ce însemnează Eminescu, pentru cultura română"285. În comitetul ieșean de ajutorare a lui Eminescu, s-a produs o schimbare. Domnișoara Cornelia Emilian, casiera comitetului, urmînd a-și continua studiile în străinătate, s-a convocat comitetul, în seara de 9 septembrie, acasă la tatăl său, pentru verificarea și predarea gestiunii, cu proces-verbal
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
lui V. G. Morțun: "Dacă vă este cu putință de a-mi veni în ajutor, vă rog a o face cît de curînd, căci cea mai neagră mizerie mă amenință"293. Poetul avea și impresia că din banii trimiși pentru ajutorarea sa Henrieta mai punea deoparte și pentru trebuințele sale. De aceea, în a doua scrisoare, trimisă tot lui V. G. Morțun și care a rămas tot fără răspuns, poetul a menționat: Deși s-au făcut pentru mine oarecare colecte, rezultatul
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
La 16 ianuarie Eminescu a mai primit 400 de franci, rezultați din concertul de la Iași dat de pianista Mania Harhas în folosul poetului 298, iar la 10 februarie, 200 franci, de la d-ra Weitzecker 299. Încă din ianuarie 1888, Comitetul de ajutorare din Iași voia să-i cumpere poetului o căsuță, în Botoșani, ca să fie aproape de dr. Iszac 300. A fost găsită o casă, vizavi de casa lui Ion Franck. Proprietara se călugărise, la mănăstirea Agafton, unde și decedase, iar casa urma
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]