2,337 matches
-
priori preferințele cheie ale grupurilor de interese în ceea ce privește globalizarea fi nanciară. În funcție de natura acestor opțiuni, as tfel de grupuri vor avea mo tive temeinice să facă lobby pe lângă politicie ni. Politicienii interesați, la rândul lor, cântăresc costurile și beneficiile elector ale ale diverselor politici adoptate și iau decizii pe baza acestora. Cum explică atunci această abordare tendința către globalizarea din anii ̕70? Susținătorii acestei abordări acceptă faptu l că progresul tehnologic reprezintă motorul globalizării financiare, însă ei se concentrează asupra
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
capacitățile discreționar e a le băncilor lor centrale au limitat însă costurile instabilităț ii financiare la nivel național. iară depind și de alte decizii politice, cum ar fi cele legate de regimul ratelor de schimb sau cele de politică industri ală . O altă problemă de complexitate în abordarea ra țio nalistă a interesului de grup ține de ambiguitatea sau multiplicitate a c onflictelor de interese ale grupurilor respective. Este cunoscut, de asemen ea, faptul că interesele se pot scinda la nivel
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
se crede că astfel de concepții gre șit e au avut loc numai în țările în dezvoltare, amintim că o eroare as emă nătoare a fost comisă și de guvernul conservator britanic din anii 1990, câ nd Marea Britanie s-a ală turat Sistemului European Monetar, menținând ra ta lirei la același nivel cu cea a mărcii germane, până în septembrie 1992. Aproape de momentul în care Banca Angliei a fost nevoită să renunțe la bă tălia pentru liră, guvernul a continuat să creadă
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
a p ieț ei este văzută ca un fenomen pozitiv atât pentru efectele sale economice, câ t ș i pentru cele politice. Imperativul competitiv cu privire la fluxurile int ernaționale de capital a fost și el justificat, în această tradiție li ber ală, prin faptul că aceste fluxuri ar urmări obținerea unor rate de rentabilitate mai ma ri care să poată fi gene rate, prin maximizarea eficienței lor. Resursel e f inanciare s-ar ,,revărsa“ din acele părți ale globului unde în care
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
domeniul global - corporații multinaționale, agenții internaționale, mișcări transnaționale -, ce obligă statul națiune să fie mult mai dinamic în relațiile sale cu lumea exterioară, să cedeze, cum apreciază transformativistul J. Rosenau, unele dintre atributele sale de centru sau formă prin cip ală de guvernare și auto ritate din lume. În acest sens, globalizarea re pre zintă procesul de surmon tare a granițelor apărute, de-a lungul istoriei, sinonim cu eroziunea (însă nu cu dispariția) suveranității statelor naționale, care se înfățișează ca o
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
financiare care încearcă să opereze pe plan global. (Cetățenilor le este ma i u șor să facă afaceri în interiorul granițelor statului ale cărui legi și regulamente le sunt bine cunoscute.) Un al patrulea element ce ține de perspectiva s tat ală rezultă chiar din ideea, deja prezentată, referitoare la importan ța prevederilor legale. Contrar tendinței liberale care susține importanța realizării tra nza cțiilor financiare, independent de stat sau chiar în opoziție cu ac est a, teoriile din perspectiva statală atrag atenția
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
au scopul de a îndepărta obstacolele concret e c e separă piețele, la dife ritele tipuri de relații ce pot exista între di fer ite țări sau instituții comune ce pot fi înființate de acestea sau la o stare fin ală de integrare care trebuie obținută. O definiție a integrării economice ce apare, frecvent, în litera tura de specialitate, identifică scopul integrării ca fiind eliminarea disfunc ționalităților dintre două sau mai multe econom ii. Prima și cea mai importantă consecință a
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
cu privire la eficiența și structura piețelor regionale. Ca urmare a cercetării realizate, putem aprecia fa ptul că investițiile străin e directe realizate de firmele multinaționale sun t, probabil, cea mai controversată formă de globalizare. Intensitatea și extensiunea fluxurilor internaționale de capital, ală turi de tendința către liberalizare a piețelor fin anciare naționale, precum și absența controalelor naționale asupra capitalului sugerează o schim bare în ceea ce privește direcția de orientare a f luxurilor de capital în mediul global. De a lungul timpului, capitalul a circulat pretuti
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
au creat, astfel, un mediu financiar volatil, determinând vânzări masive a le activelor riscante pe piețele dezvoltate, dar și pe cele emergente. În același timp, instituțiile financiare importante, care au înregistrat deprecieri majore, au limitat împrumuturile pentru a reechilibra b ala nța economică. Pe lângă fluxurile reduse de capital către țări le în dezvoltare, acest haos a dus la creșterea costurilor îndatorării, în să mai puțin decât în alte cazuri anterioare, când piețele nou apărute era u e le însele principala cauză
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
fost echivalentă cu o sensibilitate mai mare la schimbările din mediul eco nomic extern, fapt demonstrat de criza din Asia de Sud-Est care a avut cea mai m l an uare amplitudine de a marea depresiune din ii ̕30 până la act ala criza financiară. În ceea ce privește cadrul macroeconomic, dezechilibrele au fost mai puțin vizibile în țările Asiei de Sud Est, în comparație cu celelalte țări în curs de dezvoltare. Aceste țări prezentau ra te acceptabile de inflație și excedente bugetare, iar dacă existau deficite, ace stea erau
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
și să se genereze o explozie a credit elo r. Consecința securitizării frenetice a fost că, o dat ă ce criza a fost declanșată de apariția eșecurilor la plata ratelor la creditele pentru case, piața financiară a devenit netransparentă. Inst ala rea neîncrederii investitorilor a plasat rapid titlurile emise de vehiculele de investiții speciale (VSP) în categoria riscante (calitatea activelo r p e care le finanțau nu mai era clară), refinanțările devenind imposibile. Din cauza discrepanței din tre maturitățile pe active și
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
vizat, în principal, salvarea de la faliment a unor mari bănci, fie prin injecții monetare, fie pri n p reluarea acestora de către alte societăți bancare puternice. În lumina celor prezentate, putem constata că proce b usul de revenire din criza glo ală va fi nul îndelungat și supus unor riscuri considerabile. Un factor-cheie în evaluarea activelor l a constituit efectul produs de revenirea încrederii în piețe, prin cererile fă cut e de marile bănci centrale de extindere a gamei de active pe
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
însă, adese ori, criticate de experți, deoarece au un caracter recesionist și nu răspund condițiilor existente în țările lovite de crize. Pe măsură ce sistemul financiar mondial a deven it din ce mai inter conectat, FMI a efectuat o monitorizare multila ter ală, pe baza rapoartelor bianuale pe care le produce. Aceste eforturi de monitorizare mul til aterală au fost criticate, totuși, ca fiind puțin eficiente, concentrate pe probleme senatul american a adoptat un proiect prin care St atele Unite se vor opu
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
Când piețele au început să se îndoiască de bonitatea datoriei suverane, de fapt, s a pus la îndoială solvența sistemului bancar, deoarece băncile erau pline de obligațiuni ale țărilor mai sărace, care se vând, acum, sub valoarea lor no min ală. Băncile întâmpină dificultăți în obținerea de finanțare pe termen sc urt. Piața interbancară și piața de cambii comerciale a dispărut, iar bănc ile s-au îndreptat către BCE, atât pentru finanțare pe termen scurt, cât și p ent ru depozitarea
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
reprezintă clasa cea mai abundentă de compuși organici din organism. Enzimele și unii hormoni sunt de asemeni proteine. Proteinele conțin peste 20 de aminoacizi diferiți legați prin legături peptidice și au mase molare până la sute de kDa. Aminoacizii sunt esențiali (Ala, Arg, Asp, Cit, Glu, Gly, Pro, Ser, Tyr, etc.) și neesențiali. Se numesc proteine complete cele alimentare care aduc cantități suficiente din toți aminoacizii esențiali pentru creștere și dezvoltare normală (ouă, pește etc.). Aportul alimentar zilnic minim necesar este de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
reprezintă clasa cea mai abundentă de compuși organici din organism. Enzimele și unii hormoni sunt de asemeni proteine. Proteinele conțin peste 20 de aminoacizi diferiți legați prin legături peptidice și au mase molare până la sute de kDa. Aminoacizii sunt esențiali (Ala, Arg, Asp, Cit, Glu, Gly, Pro, Ser, Tyr, etc.) și neesențiali. Se numesc proteine complete cele alimentare care aduc cantități suficiente din toți aminoacizii esențiali pentru creștere și dezvoltare normală (ouă, pește etc.). Aportul alimentar zilnic minim necesar este de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
să joace paparuda pentru ploaie. Paparudele dansau cântând și țineau tactul cu bătăi din palme: „Paparuda ruda/ ogoarele udă/ ploile să curgă/ fără de măsură/ cu găleata, leata/ peste toată gloata/ de joi până joi/ să dea nouă ploi/ploi de ale mari/ pentru mari plugari/ unde-or da cu plugul/ să taie ca untul/ unde-or da cu sapa/ să țâșnească apa/ să crească spicul/ nalt cât plopul/ bobul de grână/ cât un fus de lână/ și s-aveți parte/ numai
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
aducă câte o căruță de prundiș din gara Vaslui, acest preot nu numai că se opunea pentru sine dar instiga poporul zicând: <De ce să meargă lumea la cărat prundiș, că nu au cu ce hrăni vitele>. Rugăm luați măsuri”. ie ală, aruncă pe masa prefectului și o „bombiță” etnico-politică, punându-i pe cei de la Forțele de Muncă în postura, deloc comodă, de antisemiți. Nota informativă suna așa: „...suntem informați că numitul Bender Leibovici din Vaslui, strada Ștefan cel Mare, no. 116
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
iau tremurat o clipă apropiind chibritul. La lumina scurtă, Mavrodin îi văzu fruntea brăzdată, îi pierise seninătatea care îl impresionase atât de mult. Buzele parcă se striviseră, uscate.” (p.48). Al doilea motiv pentru care autorul renunță la aceste intervenții ala unei alte voci narative decât cea a lui Hasnaș vine, probabil, din intenția de a accentua simplitatea discursului în această a doua parte a romanului, simplitate care certifică, pe de o parte, diferența de gândire a celor două personaje, dar
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
au tremurat o clipă apropiind chibritul. La lumina scurtă, Mavrodin îi văzu fruntea brăzdată, îi pierise seninătatea care îl impresionase atât de mult. Buzele parcă se striviseră, uscate.” (p.48). Al doilea motiv pentru care autorul renunță la aceste intervenții ala unei alte voci narative decât cea a lui Hasnaș vine, probabil, din intenția de a accentua simplitatea discursului în această a doua parte a romanului, simplitate care certifică, pe de o parte, diferența de gândire a celor două personaje, dar
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
este nevoit să ,,inventeze” și alte modalități prin care să sugereze acele momente de respiro despre care vorbeam mai sus. Așa se justifică opțiunea pentru micile evaziuni lirice sau pentru reluarea în diferite momente ale textului a unor mici tabieturi ala personajelor. Un bun exemplu ar putea fi adevăratul ,,ritual” al preparării ceaiului de către Cătălina atunci când o vizitează Biriș. Timpul necesar pentru fierberea apei produce întotdeauna o întrerupere a conversației și îi dă posibilitatea lui Biriș de a-și aduna gândurile
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
Eugen Simion, ,,formează în roman o rețea de obsesii care urmăresc personajele lui Eliade și le determină, în cele din urmă, viața.” ,,Rețeaua” obsesiilor poate fi descifrată de către cititor și prin intermediul unor obiecte cu valoare simbolică prezente în diferite momente-cheie ala romanului, cum ar fi camera Sambô sau mașina Ilenei. Aceasta din urmă ,,înseamnă, pentru Ștefan, presimțirea unui timp și a unei existențe când ei vor fi împreună, fără sacrificarea Ioanei.” De fapt, ,,mașinile au o funcție arhetipală în roman, și
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
și a resurselor afacerilor, agențiilor, colegiilor, universităților și a altor grupuri din comunitate astfel încât să îmbunătățească programele școlare, practicile familiale și educația elevilor. Ca parte a unei comunități mari, școlile și alte programe împlinesc importante ținte ale comunității. Pe de ală parte, comunitatea oferă o larga varietate de resurse importante de care școlile și familiile se pot folosi mai ușor pentru binele copiilor. Pornind de la acest model și de la o vastă experiență practică, în Statele Unite a fost dezvoltat Programul Național de
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
en principe à perpétuité, était prononcé par le Senat ou par le tribunal; le bannissement, temporaire, l'était par le prince". Cfr. și TH. J. JONGE, op. cit., p. 5. 119 Tristia, II, 185-196. 120 Este dificil de spus dacă termenul alii face aluzie la cazuri concrete și la cine se referă. 121 Cfr. KLEINFELLER, art. Relegatio în RE, col. 564-565, din care obținem passim. 122 Cfr. WALTHER KRAUS, art. cit., în RE, col. 1916. Ovidiu insistă asupra caracterului de relegatio și
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
a permis poziționarea familiilor politice europene pe cele doă axe stabilite 468. Cu toate acestea, sursele utilizate ridică anumite probleme. Pe de o parte, sursa datelor folosite de G. Mavgordatos, J. Huber și R. Inglehart nu este precizată. Pe de ală parte, Hix și Lord au folosit Eurobarometrele. Totuși utilizarea surselor documentare interne din FEP și grupurile politice din Parlamentul European ar putea duce la concluzii diferite în analiza pozițiilor familiilor de partide. Tabelul pozițiilor familiilor de partide Simon Hix și
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]