12,606 matches
-
și nu putea fi oprită. Eu am sărit în mașină, de undeva de sus, și mă chinuiam să ajung la pedale, ca să o opresc. Până să reușesc, mașina s-a oprit. Mama a coborât, mia dat troacarul ei pepit cu alb /maro și a plecat în drumul ei. Eu am rămas singură și, când m-am întors, l-am văzut pe părintele Solcan pe deal. Când am ajuns lângă el, bea apă dintr-o căldare. Mi-a oferit și mie un
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
Nu s-a putut sub nici o formă. Iată de ce. Întâmplarea face să-l cunosc de peste 20 de ani pe medicul cu care lucrează. Îi dau într-o zi telefon și plec spre cabinet. Când ajung acolo, două femei îmbrăcate în alb stăteau de vorbă: una dintre ele mi se pare foarte cunoscută, dar nu știu, pe moment, de unde s-o iau. Bineînțeles, era Valentina, care a intrat după puțin timp în cabinet. Îl aștept pe medic, îi ofer prima mea carte
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
pentru tine, tot ceea ce ne leagă, nu are egal. Prin tine, m-am regăsit pe mine însămi. Am coborât pe pământ. Lângă tine. Sau m-am înălțat. În cerul iubirii perfecte, unice. Pentru mine, dragostea a rămas o fotografie în alb - negru. Undeva, în munți. Tu, cu privirea pierdută în zări. Maria VI. 20 octombrie Toamna și-a așternut auriul minunat, și aici, în orașul celor șapte coline. Liniștea de peste vară se spulberă și străzile se animă odată cu redeschiderea anului universitar
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
spunându-ne că nu ar fi momentul potrivit? Ei da, momentul. Cei mai mulți, în speță cei ancorați bine în realitatea înconjurătoare, ar spune că nu te poți îndrăgosti fără să ții seamă și de circumstanțele în care te afli. Negru pe alb, unele momente... sunt nepotrivite. Oare? Poți dicta inimii ce să simtă și ce nu? Poți să o convingi că nu și-a ales momentul potrivit să bată într-un anume fel, pentru cineva anume? Personal nu cred că există cineva
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
de meri, care în fiecare primăvară devenea o frântură de rai, lăsată de Dumnezeu pe pământ. Și au mai fost și doi tineri frumoși, cu ochii de mătase azurie, doi tineri care se plimbau de mână, pe sub ramurile încărcate de alb și roz. Mă uitam la ei ca la o icoană. Sufletul mi se umplea de fericire, ori de câte ori privirea lor blândă se revărsa asupră-mi, într-o binecuvântare. O pereche de mâini iubitoare era gata oricând să mă ridice din iarba
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
Va fi doar o scurtă pauză, o nanosecundă, între două bătăi de inimă. Lasă-mi un răgaz, mi-ai spus. Răgaz de gândurile tale, așternute pe hârtie, răgaz de tumult al sentimentelor ce se revarsă cu puterea unui torent pe albul imaculat al filelor și de acolo în sufletele celorlalți. Bine. De cât timp ai nevoie? De o eternitate, a venit, cumva firesc, răspunsul tău. O eternitate, zici? Nu știu... nu cred că îmi permit atât de mult. Timpul meu nu
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
au de partea lor nebunia râsului tăcut, deci ei sunt protagoniștii teatrului în negativ. Cei care trăiesc "cu totul și cu totul altfel" se află pe pozitivul peliculei, și atunci nebunia lumii nu poate fi aceeași, ci se divide în alb și negru ca limite ale văzului existențial. Tu râzi atunci când se cuvine să fii serios. S-ar zice că duci o campanie împotriva firii, că până și râsul acesta e o insurgență și un act de sabotaj. (Un timp mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
echilibrul care emană din firea tablourilor, din țesătura lor, nu sunt tulburate de „rupturile” care le însoțesc facerea; sciziunile pot ține de ritm sau de vopsea, cel mai frecvent fiind supusă unui asemenea tratament culoarea albă. În compoziția „Cosașul” bunăoară, albul bine conturat al cămășii personalizează subiectul, îmbogățindu-l cu sensuri ezoterice. În tabloul „Făt-Frumos” Ducipal strălucește muruit asemenea cu chipurile protagonistelor. El este doar vehiculul dintre lumi, simbolul „spațiu-timp” întrupat într-o ființă fantastică, vorbitoare, ce aparține și prin culoare
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
mai dădea câte ceva de pomană pentru a-și mai astâmpăra gurile de foame. Colbul era gros pe drum, fetele mai scăpau mâncarea în colb și așa cu colbul gros o mâncau de foame. Dar nu au apucat fetele să vadă albul zăpezii, că au văzut toate trei întunericul pământului. Rarița, pentru că așa o chema pe cea de a doua soție a lui Chimircan, nu le-a mai dat de mâncare la fetele lui, dar nici el nu le-a dat, cu
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
s-a întors acasă și a găsit-o pe Pinuța lui afară mai mult moartă, că ea a auzit strigând în noapte și a ieșit afară din casă și a văzut o arătare înaltă cât casa și era îmbrăcată în alb, ea de frică a căzut jos și acolo a rămas până a venit el. Multe săptămâni a suferit Agripina până când și-a revenit. De atunci Dumitru nu s-a mai dus la Frumoasa noaptea, dacă se ducea o făcea doar
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
niciodată. Ce-i cu asta? când ai facut-o? o Întrebase nedumerită pe mama. Este un dar de vacanță și pentru media generală, adăugase zâmbind Teia. Mama adolescentei Își privea fiica extaziată de rochița mini, În tonuri de la albastru până la alb și cu bretele subțiri. Ești o comoară, faci niște surprize, păcat că eu nu ți-am luat ție nimic. Cum? O medie generală de 9,33 ți se pare nimic? Vei avea destul timp și de surprize, apoi știi că
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
spune Scarlat Demetrescu, îngerul păzitor este de același nivel vibratoriu, deci de aceeași culoare cu cel pe care-l îndrumă și ocrotește. Și vorbind de curățire spirituală după culoarea hainei spirituale vreau să mai spun că m-am visat în alb încă de tânără: Prima oară am conștientizat culoarea cu care eram îmbrăcată în jurul vârstei de 40 de ani. Era un troacar alb pufos pe care îl și avusesem cadou de la mama și-l purtasem mulți ani și nu mă puteam
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
ani și nu mă puteam dezlipi de el de drag ce-mi era. M-am visat îmbrăcată în el la câțiva ani buni după ce-l dădusem mai departe. Apoi m-am visat într-o rochie de mireasă fără voal - lungă, alb strălucitor, elegantă, dantelată. Până la aceasta pe care mi-a dat-o bunica, m-am mai visat, împreună cu soțul meu, în curtea de la Frasin, chiar pe locul unde o visasem pe Măicuța, dar eram amândoi îmbrăcați în gri destul de deschis, dar
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
cap neregulat dar grațios, cu nasul mic în vânt; un ten de porțelan alb, pătat cu roz, fardat cu discreție ca papușile de piatră; o gura cam mare, neregulată și puțin prognatică; păr castaniu pal, aproape blond... O învăluire de alb, de roz, de pui - una din acele figuri fără nici o trăsătură frumoasă, dar atrăgatoare.” Ochii deschiși ai Manuelei se pare că nu fac altceva decât să reflecte ca o oglindă cu ape în învăluiri de cenușiu, la fel ca și
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
nucleară. Peste căteva miliarde de ani se reiau condițiile de viață și reluăm un alt experiment pe Pămănt. Aurora: Deci viața oamenilor de pe Pămănt a fost doar un experiment?! și cum va fi următorul experiment? Tot cu sămănță de om: alb, negru, galben? Evelin: Acum totul depinde de Ceruri; făcusem pentru Pămănt un alt experiment fără oameni, numai cu plante, animale, insecte, rozătoare, toate de dimensiuni mari și chiar foarte mari. Voiam să lăsăm evoluția și selecția naturală să se desfășoare
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
și asistența așteaptă următoarea conferință. Aurora: Pauză! Evelin apartamentul îți stă la dispoziție să te schimbi. în laborator: Robo și Cosmos în fața unei table de șah cu piesele aranjate. Robo arătănd tabla de șah: Azi revanșa! Cosmos: Sunt campion! Ai albele, mută. Robo: Eu nu pot face prima mutare pot doar răspunde, ți-am spus. Joacă tu cu albele. Cosmos întoarce tabla de șah și face prima mutare. Cosmos: Deschiderea siciliană... Robo: La voi cu cine joci șah? Cosmos: Cu roboții
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
Robo și Cosmos în fața unei table de șah cu piesele aranjate. Robo arătănd tabla de șah: Azi revanșa! Cosmos: Sunt campion! Ai albele, mută. Robo: Eu nu pot face prima mutare pot doar răspunde, ți-am spus. Joacă tu cu albele. Cosmos întoarce tabla de șah și face prima mutare. Cosmos: Deschiderea siciliană... Robo: La voi cu cine joci șah? Cosmos: Cu roboții, avem chiar un campionat ca la voi. Primul titlu de campion l-am căștigat acum o sută de
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
ani în urmă, am început un experiment pe Pămănt... Darwvin: Experiment, acum trei milioane de ani?! și ce-ai făcut? Evelin: Am adus semințe de om alb, negru și galben și am populat cele trei mari continente cu seminte diferite: alb, negru, galben. Darwvin: Semințe de om create de voi în laborator?! Iar acum te îngrijorează soarta speciei umane că se naște tot mai mult în laborator?! Evelin: Așa-i, dar există o mare deosebire: semințele mele de om au beneficiat
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
totuși gardianul face declarații detaliate publice dar nimeni nu l-a crezut și gardianul s-a izolat într-o căsuță dintr-o pădure. Profesorul: Iar o întrebare cu rasele umane. Evelin: Am să repet, sunt mai multe rase, cred eu: alb, negru, galben. și unii oameni de știință presupun că viața a căzut din cer adusă de meteoriți. și deci ipoteza: un meteorit a adus sămănța de om alb. Alt meteorit a adus sămănța de om negru și alt meteorit a
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
treizeci, mici de înălțime, brățări identice la mâna stângă. Nu sunt căsătoriți. Adolescent occidental, vârstă nedefinită, coșuri, certat cu părinții, în vacanță cu părinții, certat cu lumea. Mâinile în buzunare. Buzunare mari. Pantaloni cargo, tricou bleumarin cu dungi albe. Sau alb cu dungi bleumarin... — ...și atunci mi-a atras atenția un document de pe Desktop. „alx“. L-am deschis și... restul îl știi... Da, probabil. El a mai întârziat cel puțin douăzeci de minute. Ea a aștep tat până când nervii i-au
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
nostru! Îți place, Evgheni? 14. Eu. Mama. Eu A durat puțin. Șederea mea și a mamei în apartamentul boem, de după despărțirea părinților mei. Atâta cât a fost, însă, a avut ceva de film suprarealist, în care s-au perindat personaje alb negru, personaje color și personaje care deja nu mai au chipuri, ci sunt sudate într-un alai al figurației acelor ani. Era o casă mică, ticsită de cărți, de oglinzi mari și mai puțin mari, încadrate de rame rotunde, rectangulare
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
rubicond din care se căznește să iasă la aer o plantă-hi brid, cu frunze aproape violacee, stă tolănit ca un motan rotofei pe pervazul parcă prea îngust pentru el. Ușa băii, vag scorojită, întredeschisă cât să zărești faianța de un alb spitalicesc și halatul moale, un pic mare pentru Alexandre, bălăngănindu-se în bătaia șuierului subțire de vânt care se strecoară pe ferestruică, un atipic triunghi colorat, cu veleități de vitraliu. Alexandre și-a notat atent în memorie toate detaliile cămăruței
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
de lacrimi. Nu înțelege. — Când ați luat vaporul, prima oară, amândoi, unde mergeați? La Sevilla. La Sevilla mergeau. 20. aici Orașul lui Heracle. O fortăreață a plăcerii, un vis frumos și citric. Avea ziduri albe, în capul meu, nesfârșit de albe, ca paginile goale. Iatac al creștinătății. Nestemată omeiadă. Nu e oraș pe lumea asta din care să intri mai ușor în poveste, să te pierzi, unduios, în caligrafia arabă. La Sevilla e întotdeauna cald. O căldură stranie. Învăluitoare și subțire
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
ajut la despachetat. A plecat ca o fetiță care se duce în tabără, la munte. A plecat... A... plecat. 22. Povestea blocurilor de parafină A fost odată ca niciodată o poveste cu strome și markeri, cu benign și malign, cu albul ăla de boală din sălile de așteptare, cu nu, n-a venit, știți cum e, da, știu, am mai făcut, păi, da, poate săptămâna viitoare, am înțeles, cu format numărul din nou, luni dimineața și numai o clipă, vă fac
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
tipică apar tamentului de o eleganță lejeră al amicului în plină euforie aniversară, Alexandre o studia de la distanță. Rochia gri, de tafta, cu talie înaltă, bine marcată. Poate puțin bătrânicioasă pentru vârsta ei. Ochii felini, părul lucios, tenul de un alb imperial, privirea ascuțit-inteligentă, mereu la adăpostul unui păienjeniș de gene interminabile, brațele lungi, ușor marmorate de frig, acum, gâtul fin, mișcările precise, tempe rate de o politețe puțin rece și de un zâmbet amabil, care nu zbura niciodată în direcția
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]