10,591 matches
-
Comunelor din România” (AcoR) pune În discuție propunerea; 2005 - Ediția din anul respectiv a Consfătuirii Naționale a Intelectualilor de la Sate discută și face programe pentru unele manifestări pe plan local ale acestei sărbătoriri În baza unor materiale documentare publicate În „Albina românească”; 2006 - Revista „Albina românească” publică o suită de articole privind sărbătorirea limbii române și un apel către participanții la viitoarea ediție a Consfătuirii Intelectualilor de a lua o hotărâre În acest sens; 2006 - Consfătuirea Națională a Intelectualilor de la Sate
ISTORICUL PROPUNERII UNEI SĂRBĂTORI NAŢIONALE A ZILEI LIMBII ROMÂNE. In: Editura Destine Literare by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/99_a_384]
-
pune În discuție propunerea; 2005 - Ediția din anul respectiv a Consfătuirii Naționale a Intelectualilor de la Sate discută și face programe pentru unele manifestări pe plan local ale acestei sărbătoriri În baza unor materiale documentare publicate În „Albina românească”; 2006 - Revista „Albina românească” publică o suită de articole privind sărbătorirea limbii române și un apel către participanții la viitoarea ediție a Consfătuirii Intelectualilor de a lua o hotărâre În acest sens; 2006 - Consfătuirea Națională a Intelectualilor de la Sate Întrunită la Ploiești, Împreună cu
ISTORICUL PROPUNERII UNEI SĂRBĂTORI NAŢIONALE A ZILEI LIMBII ROMÂNE. In: Editura Destine Literare by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/99_a_384]
-
de senatorul Viorel Duca și deputatul Valentin Bosneac este susținută și de semnăturile senatorilor Adrian Cioroianu, Sorin Cutaș, Gheorghe David, Adrian Păunescu, Alexandru Pereș; 2008 - Consiliul legislativ Își dă acordul asupra Proiectului de Lege la 5.12.2008; 2009 - Revistele „Albina Românească” și „Port@leu” Încep să publice număr de număr materiale informative, studii și programe artistice care să poată fi folosite la orice manifestare dedicată limbii române și se Înființează pe internet o universitate populară virtuală care prezintă extrase de
ISTORICUL PROPUNERII UNEI SĂRBĂTORI NAŢIONALE A ZILEI LIMBII ROMÂNE. In: Editura Destine Literare by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/99_a_384]
-
cînd lumina aurie (Claude) sus pe cer. Vizitele părinților, retragerea promptă în cochilie, banalitățile, pozele, indiferența, vinovăția lipsei de recunoștință. Fuga de viață, de realitate, de responsabilitate, ca o broască în ghiveciul ei de lîngă un trotuar circulat. Ca o albină încremenită în celula ei din fagure. Învelit în ceară, tăcut, indiferent, prăbușit în disperare, în sine, croindu-mi pe bîjbîite drumul înapoi în peșteră, astfel încît la gura ei să nu fie nimeni care să aibă de-a face cu
John Fowles – Jurnale by Radu Pavel Gheo () [Corola-journal/Journalistic/2908_a_4233]
-
și această inițiativă printre scopurile Consfătuirii. Domnul Emil Constantinescu În mesajul transmis Consfătuirii prin consilieri prezidențiali subliniază și această idee. 2004, aprilie Are loc la Palatul Parlamentului sărbătorirea a 175 de ani de la apariția primelor publicații În limba română. Revista „Albina românească” primește Ordinul Meri tul Cultural În grad de Mare Ofițer În cadrul unei ample manifestări În care se reia problema unei zile naționale a limbii noastre, Împreună cu a Zilei Presei Românești; 2004, septembrie La Consfătuirea Națională a Intelectualilor de la Sate
Ziua limbii române sub privegherea Sfinxului. In: Editura Destine Literare by Elena Trifan () [Corola-journal/Journalistic/99_a_398]
-
noastre, Împreună cu a Zilei Presei Românești; 2004, septembrie La Consfătuirea Națională a Intelectualilor de la Sate participă domnul Ion Iliescu pe atunci președintele României, căruia, În Adunarea de la Bușteni, i se prezintă propunerea de instituire a Sărbătorii Limbii Române; 2005 - Revista „Albina Românească” editată de Miș carea pentru Progresul Satului Românesc (MPSR) Împreună cu Asociația Comunelor din România (A.Co. R.) accentuează necesitatea ca această inițiativă să Îmbrace forma unei propuneri legislative; 2005, iunie - Ediția din acest an a Consfătuirii Naționale a Intelectualilor
Ziua limbii române sub privegherea Sfinxului. In: Editura Destine Literare by Elena Trifan () [Corola-journal/Journalistic/99_a_398]
-
inițiativă să Îmbrace forma unei propuneri legislative; 2005, iunie - Ediția din acest an a Consfătuirii Naționale a Intelectualilor de la Sate discută și face programe pentru unele manifestări pe plan local ale acestei sărbătoriri În baza unor materiale documentare publicate În „Albina românească.” 2006 - Revista „Albina Românească” publică o suită de articole privind sărbătorirea limbii române și un apel către participanții la viitoarea ediție a Consfătuirii Intelectualilor de a lua o hotărâre În acest sens; 2006, septembrie - Consfătuirea Națională a Intelectualilor de la
Ziua limbii române sub privegherea Sfinxului. In: Editura Destine Literare by Elena Trifan () [Corola-journal/Journalistic/99_a_398]
-
unei propuneri legislative; 2005, iunie - Ediția din acest an a Consfătuirii Naționale a Intelectualilor de la Sate discută și face programe pentru unele manifestări pe plan local ale acestei sărbătoriri În baza unor materiale documentare publicate În „Albina românească.” 2006 - Revista „Albina Românească” publică o suită de articole privind sărbătorirea limbii române și un apel către participanții la viitoarea ediție a Consfătuirii Intelectualilor de a lua o hotărâre În acest sens; 2006, septembrie - Consfătuirea Națională a Intelectualilor de la Sate Întrunită la Ploiești
Ziua limbii române sub privegherea Sfinxului. In: Editura Destine Literare by Elena Trifan () [Corola-journal/Journalistic/99_a_398]
-
Duca și deputatul Valentin Bosneac este susținută și de semnăturile senatorilor Adrian Cioroianu, Sorin Cutaș, Gheorghe David, Adrian Păunescu, Alexandru Pereș; 2008, 5 decembrie - Consiliul legislativ Își dă acordul asupra proiectului de Lege privind instituirea Zilei Limbii Române; 2009 - Revistele “Albina românească” și “PORT@LEU” Încep să publice număr de număr materiale informative, studii și programe artistice care să poată fi folosite la orice manifestare dedicată limbii române și se Înființează pe Internet o Universitate Populară Virtuală care prezintă extrase de
Ziua limbii române sub privegherea Sfinxului. In: Editura Destine Literare by Elena Trifan () [Corola-journal/Journalistic/99_a_398]
-
albastră pe mine băiatul i-a atins brusc reverele și a fugit nici nu-l cunoșteam pe băiat din acea zi mă simt ca un ostatic 4. scurta albastră plutea în curte la comana era plină de versuri de bîzîitul albinelor pescari veneau și-o salutau cizme de cauciuc undițe pe pămînt și în aer acum stă în odaia mea între computer și grilajul de fier al ferestrei cînd și cînd un abur de ceai îi învăluie reverele în neștire 5
Scurta albastră by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Imaginative/14999_a_16324]
-
violoncel fugăreau broboane de sînge prin clepsidre sfărîmicioase prin clipe vîscoase prin rîpe de acorduri atingînd astfel grația magnetică pămînt văzut prin telescop prin nord treceau drezine prin sud alămuri cu veninul distilat mari corbi arzînd planeta și ceasul cu albine năvoadele pe seva singulară fuzionînd dendrite ce urcă-n auroră și se-ascundea prin piele arhanghelul cu flori era întîia zi ne mîngîia mătasea pe ochii bulbucați și fermecați de magmă și undele treceau prin vamă lăsîndu-și mierea disonantă abateri
dincolo de porii hârtiei by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/15536_a_16861]
-
Emil Brumaru Poetului îi șade bine Să fie trîndav, bleu și pur. Mînînce miere de albine, Beie din sticle borș de-azur. îmbuibă-se printre chiftele, Cu tîrtițe de fluturi moi. Poetul trebuie să-și spele Zilnic picioarele-n oloi. Și mîinile în lapte dulce, Și fața-n bulion de crin. Dînsul de-a pururi va
Să nu uit că sînt poet (1977) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/16032_a_17357]
-
lume și în urma mea rămâne numai umbra altui nume. Deschide graiul psaltire într-o limbă mai bătrână de adânca învățare nici o slovă nu rămână la vorbire cerșetoare. Pune sonda trandafire aburilor din țărână cât suspină în stupină o leoaică de albină filtre cu hemoglobină după rang a împărți la înalte-mpărății pe unde treceau profeții stihuiți în ceara ceții. Povestește-le fântână măștile caleștile ducând Doamna mea stăpână răni și taine surâzând tavernalilor de rând. Mă cheamă la cer părinții strânși
Duminica norilor by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/16158_a_17483]
-
damnată numai frunză să fie. Vulturii Ei vin ca o lovitură de armă a propriilor aripi urmăresc umbra zborului ceara aerului din penele ucise de zbor... Unde e umbra, ce se ascunde în firea și în trupul meu stol de albine care trec și cară aurul din mierea umbrei și întreb, unde este și unde se așază trup și suflet vulturii bombardați de plumbii de polen doar atât îmi răspunde ecoul doar truda sângelui și-a lacrimei acolo unde vulturii-n
Poezii by Dumitru Ion Dincă () [Corola-journal/Imaginative/2414_a_3739]
-
de piatră trecea (însoțit de un tânăr discipol) prin Piața Orașului „aici la primul colț întâlneam în drum domnișoarele ehei! pălărioarele lor pașii lor mărunți pe caldarâm urcați în teiul acela desigur acela din mijlocul curții bisericii ațâțam preoții și albinele cu polen din cartea lui Vuk Doamne se cutremura totul de râs pân’ la Tekelianum la colțul următor erau ticsite balcoanele zile în șir neveste de negustori ne-alăptau cu vin aici a fost școala noastră despre Olimp și fântâna
Poeme de Slavomir Gvozdenovici by Lucian Alexiu () [Corola-journal/Imaginative/2694_a_4019]
-
ea, singură, cu această poezie pe care o re/scriu, pe care o re/citesc? Sunetul Sunetul orașului... Nu aud sunetul orașului, clopotele toamnei, hurducăielile troleibuzelor, ambreiajul automobilelor! Îmi lipsește această natură artificială, cum uneori îmi lipsește natura cu zumzetul albinelor, fiorul frunzelor și tim-tamul ploilor! Și-mi lipsești, uneori, chiar Tu, iubita mea vorbă de vânt amoreic! Ești nervos Ești nervos, pășești apăsat, furtunos. Un porumbel ce-și mânca firimiturile de pâine de pe trotuar și-a luat zborul din fața ta
Poezii by Daniel Pișcu () [Corola-journal/Imaginative/3073_a_4398]
-
îmi spune preotul român din orașul Gyula. - Adevărat c-a înviat! îi răspund, în fața bisericii Sân-Nicoară, într-o zi de 2 iunie, puțin surprins. TEI Tei grei de floare. Mirosul lor puternic, din curtea aceluiași sfânt lăcaș. Doar ei și albinele-n ei și ploaia, lângă două busturi. Din care, unul Liviu Rebreanu ofițer. ACOLADĂ Pe malul Tisei, dinspre Apus, stau cu fața spre Răsărit; deci spre România. Și ascult cuvintele ghidului; într-un grup, în orașul, de statui, Szeged. Deci
Geografia by Aurel Rău () [Corola-journal/Imaginative/3394_a_4719]
-
că tu te-ai stins „ei na mare scofală a sfârșit și ăsta vor fi cu unul mai puțini” și uite așa suflet al meu devenit dintr-odată prea transparent tânjești după puțină opacitate sau roșeața unui ochi înțepat de albină ori poate aștepți să vină o oglindă să te arate ca și când ai fi o armonică imobilizată pe caninii vicioși ai speranței Pirați de plăceri Sângele seacă pe râurile imaginației nu forfotește și nu i se aud chiotele vedem în continuare
Poezie by Ion Cocora () [Corola-journal/Imaginative/3529_a_4854]
-
mop, suspans, interesează mai puțin de ce-a tras omul de serviciu secret în mintea lui Bogdănel, întrebarea e de ce împușcă bursuci și alte animale tragice. Că toți sînt vînători. Mugur Isărescu e enigma Otiliei. Uneori trag cu pușca în albine. Lui Human Rights Watch îi e milă de insecte, mai ales de cele din familia apidelor cu aparatul bucal adaptat pentru supt (așa scrie-n Larousse), dar și de teroriști, despre care zice că-s human. Vedea-le-aș funcționarilor
Stejar, extremă urgență! by Răzvan Petrescu () [Corola-journal/Journalistic/11086_a_12411]
-
și, vai, imperios, imposibilul ce altceva demonstrează decât intenția de a ne amâna intrarea în U.E.? De a ne pune bețe în roate, de a ne trage preșul de sub picioare? Noi nu trăim în lumea basmelor în care eroul prinde albina rătăcită în lună sau tot de acolo coboară pe un vrej de fasole, nu putem captura ce aparține celei de-a patra dimensiuni. Nu putem pescui balene în Lacul Morii ori în Săbărel - dacă tot veni vorba de pești mari
Nimeni nu vă vrea răul by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11129_a_12454]
-
implantării unui sistem computerizat ,neuronal"), care ajută la diferențierea mișcării. Pe de altă parte, în astfel de situații, prezumtiva autonomizare robotică poate fi subminată de dificultățile racordării mișcării la greutate: de pildă, deși există și ele în formă micro-robotică, muștele, albinele, fluturii și libelulele electronice nu pot încă zbura, nici măcar semi-autonom (adică prin comandă la distanță), din cauza greutății prea mari a componentelor; ele funcționează doar printr-o ,suspendare" cablată, la fel ca mașinuțele de jucărie teleghidate prin fir. Alte exemple nanobotice
Literatura și inteligența artificială by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/11173_a_12498]
-
maghiarilor care zi și noapte n-ar face altceva decît să uneltească la destrămarea României. Critica poate avea, și se cuvine a avea, o latură contestatară, așa cum ne atrăgea atenția Titu Maiorescu, fără care ea face figura infirmă a unei albine fără ac. A monumentaliza propozițiile laudative ivite în lipsa unei selecții exigente, a unor dezbateri de nimic stînjenite, într-o agoră consecvent democratică, ni se pare a clădi pe nisip. Să vedem acum ce-l contrariază pe Laszlo Alexandru. înainte de 1989
Un spirit independent by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10618_a_11943]
-
rut, zgomotoasă ca întotdeauna, a nevinovatelor canine, e primăvară, cu vijelii, inundații și jale pe alocuri, dar și cu explozii amețitoare de clorofilă, cu miriadele rugilor mute de mulțumiri florale izbucnite din brațele vegetale întinse către soare, cu zumzăit de albine în corcodușii care-mi înconjoară balconul cu învăluiri înmiresmate de mirese și - cel puțin în cartierul meu - cu matinalele, neobositele, uimitoarele cîntece ale mierloilor, ale prigorilor, ale guguștiucilor și-ale vrăbiilor gata, cu toatele, de cuibărit...
Mame (și tați) de... cîini by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/10674_a_11999]
-
vrut s-ascund de tine Poesia: Aminte ia, mă-njunghie himere! Bătrân de-acum, mă paște depărtarea: Ce bun e vinul când îl bea uitarea și ce ferice-i Moartea! Nu-i sunt frate! Te du, femeie,-n crânguri pe albine, Căci nimeni nu muri-va-n loc de mine: Tu dragoste îmi vei aduce, poate... SONETUL XV Aștept în gară trenul de pe urmă: Surâsul tău a-nzăpezit privirea, Pe streașina uitării plânge firea și gheara depărtării iarăși scurmă... Sunt gata
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
ramuri ca să Încolțească la primăvară. Copilăria, neînvinsa copilărie! Care cu sabia ei de lemn scurtează de cap balaurii nopții. Care mă ia și-acum de mână prin crâng: sunt fluturele, sunt toate culorile care bat din aripi spre tine. Sunt albina care bate cu aripa ei la poarta narciselor. Copilăria! Care se ascunde seara În brațele mele. Care țipă În somn. Pesemne coroana de spini i se arată În vis, coroana de spini Începe să se vadă... Spin cu spin - să
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]