1,031 matches
-
atlet care, la fel ca majoritatea oamenilor din Noua Zeelandă, nu s-a antrenat cu vreun scop anume pentru că aveam impresia că eram destul de în formă că să particip la o competiție sportivă. Într-o zi, un prieten care era un alergător de distanță experimentat m-a convins să alerg șase mile cu el și mi-a arătat cât de departe eram de adevărata condiție fizică. Pulsul meu mi-a crescut foarte repede. Am început să respir greu, tânjind după aer. Îmi
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
cu mersul vioi și exercițiile tip stretching în vedere creșterii tonusului, a îmbunătățirii activității aparatului locomotor; joggingul acvatic (aquajogging) - formă de practicare a joggingului în mediu acvatic, cu scop de refacere, recuperare, tonifiere, dezvoltare; joggingul cu intervale - formă utilizată de alergătorii consacrați atunci când: între două repetări (alergări) susținute pe o distanță delimitată, pauza trebuie efectuată activ. Se trece de la un tempo ridicat de cursă la unul foarte ușor, destinat revenirii active înaintea începerii unui alt tempo de intensitate; în timpul alergării constante
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
mai scurt sau mai lung în funcție de nivelul de pregătire fizică a practicantului, de obiectivul alergării); joggingul pe timp (alergare pe o anumită durată de timp și revenire la punctul de plecare, după ce jumătate din timpul propus a expirat). Este specific alergătorilor care își iau ca reper durata de timp și indiferent de locația unde au ajuns după ce a expirat jumătate din timpul propus pentru alergare, ei se întorc. Practic, în funcție de nivelul de adaptare la care se ajunge în timp sau de
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
se desfășoară pe uscat, fie în apă (aquajogging), indiferent de lungimea distanței, alergarea, ca principal mijloc al practicantului de jogging trebuie să se efectueze în conformitate cu legile biomecanicii și cu particularitățile practicantului, lucru util pentru a beneficia pozitiv de efectele sale. Alergătorii („joggeri” sau „recreational runners”), în dorința lor de a alerga constant, pe anumite distanțe, trebuie să acționeze prin forța indusă de segmentele aparatului lor locomotor împotriva forțelor interne și externe care se opun alergării. Astfel, în timpul alergării, joggerul trebuie să
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
că alergarea ca mijloc al joggerului, pentru atingerea eficienței scontate, impune efectuarea mișcărilor cu o anumită tehnică de execuție. O tehnică incorectă de alergare determină asumarea unor riscuri inutile de către practicant, iar dacă tehnica nu este corectată la timp și alergătorul persistă în efectuarea mișcărilor greșite, rezultatul așteptat prin practicarea joggingului nu numai că întârzie să apară, dar va avea mai multe efecte negative decât pozitive (creșterea inutilă și negativă a tensiunilor musculare și articulare cu apariția anumitor dureri, stări neplăcute
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
la parcurgerea distanței propuse.”11 În momentul în care se discută de tehnica alergării specifice joggingului, obligatoriu se va face referire la tehnica pasului 11 Puică, I., (2008), Antrenamentul de semifond și fond la fete, Editura Palestra , București, p.24; alergător (ciclul pasului simplu de alergare fiind unitatea ciclică de exprimare în practică a alergării). După majoritatea specialiștilor din domeniul științei sportului analiza biomecanică a pasului alergător implică în special determinarea unui minim de informații despre: poziționarea unor puncte anatomice, repere
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
I., (2008), Antrenamentul de semifond și fond la fete, Editura Palestra , București, p.24; alergător (ciclul pasului simplu de alergare fiind unitatea ciclică de exprimare în practică a alergării). După majoritatea specialiștilor din domeniul științei sportului analiza biomecanică a pasului alergător implică în special determinarea unui minim de informații despre: poziționarea unor puncte anatomice, repere esențiale pentru mișcare (articulațiile, repere asupra cărora acționează forțe și de la nivelul cărora se orientează și inițiază alte forțe), poziționarea segmentelor osoase (ca brațe ale diferitelor
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
atunci când analizează tehnica unui anumit tip de alergare, cum este și cea supusă subiectului nostru, facem referire la: deplasarea masei corpului în întregime sau numai a segmentelor acestuia în timp și spațiu; relația care se stabilește între aptitudinile psihomotrice ale alergătorului (viteză, forță, rezistență) și timp; contactul cu solul în timpul alergării (diferă în funcție de suprafața solului, de înclinația acestuia, de viteza de alergare); poziția capului, brațelor și a trunchiului în timpul alergării; direcția și forma mișcării etc. Astfel, tehnica alergării practicată în timpul joggingului
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
rol și în reglarea vitezei de deplasare. Este cunoscut astăzi că pentru distanțe medii și lungi, o lungime mai mică a pasului este mai eficientă decât una mai mare, argumentul fiind de ordin energetic (lungimea mai mică a pasului, caracteristică alergătorilor experimentați, este asociată unui consum redus de energie și unei mai bune protecții a piciorului, la contactul cu solul prin diminuarea forței de impact și a celei de frânare). Foarte mulți practicanți ai joggingului, din dorința de a schimba mediul
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
restul corpului tău nu va simți efectele deloc”12. Apoi, aceeași autorii recomandă practicanților de activități sportive să alerge atât timp cât a durat execuția flotărilor (aproximativ 800 m, cca. 3 minute) și să încerce să conștientizeze ceea ce simt. Senzațiile pe care alergătorul le simte sunt mult mai complexe, diferite și multiple. „Nu ți-a luat mai mult să alergi decât ți-a luat să faci flotările, dar compară reacțiile corpului. Flotările ți-au obosit în mod excesiv mușchii umerilor și ai brațelor
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
a adulților și vârstnicilor, ea fiind mereu actuală în orice etapă a dezvoltării individului, datorită efectelor pe care le determină. 4.2. Cum practicăm joggingul? La această întrebare, numeroasele surse bibliografice, numeroasele articole mai mult au mai puțin specializate, numeroși alergători și sportivi, cu mai mult sau mai puțină experiență, propun începătorului / avansatului în jogging acceptarea unor reguli minime care sa-l ajute pe acesta să alerge cât mai eficient și să se bucure de efectele benefice ale acestui tip de
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
nas și pe gură). Bineînțeles, amplitudinea actului respirator (și a inspirației Fig. nr.30 Expirație dublă în jogging și a expirației) depinde de tempoul de alergare ales de practicantul de jogging. Practic, recomandăm ca mișcările respiratorii să fie adaptate astfel încât alergătorul să atingă o stare de confort care să-i permită finalizarea duratei sau a distanței propuse pentru ședința de jogging. Ritmul cardiac - reper esențial în practicarea joggingului Pentru a beneficia de efectele pozitive pe care le oferă joggingul, fiecare practicant
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
maxime formula: 220 - vârsta subiectului = pulsul maxim Pentru calculul valorii optime ce ar trebui să apară în timpul practicării joggingului (ca reper al dozării intensității tempoului de alergare), un specialist francez (Jacqes Turblin, apud S.Dumitrescu, 2003) recomandă formula: 180 - vârsta alergătorului = pulsul ce trebuie atins în efort de către jogger Sinteza literaturii de specialitate cu trimitere directă spre studiile despre jogging, indică practicanților de jogging ca, în timpul acestui tip de activitate de întreținere/ de dezvoltare, frecvența cardiacă maximă să se încadreze între
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
și stări pozitive fără a induce oboseală excesivă. Exemplu: Pentru un practicant de jogging cu vârsta de 35 ani, valoarea maximă a frecvenței cardiace ar fi 185 bătăi / minut (220 - 35), iar practicarea joggingului ar trebui să-l facă pe alergător să și regleze tempoul astfel încât frecvența cardiacă să fie cuprinsă între 92,5129,5 bătăi / minut (220 - 35). Hidratarea și remineralizarea în timpul joggingului Analiza diverselor studii și cercetări având ca subiect central „joggingul” și modalitățile de practicare ale acestuia, ne-
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
hidratarea organismului, în vederea compensării pierderii de fluide. Acest băuturi hipotonice (apă minerală plată, ceai, unele sucuri de fructe) nu trebuie să conțină substanțe stimulente și diuretice (alcool, cafeină, zahăr); în cazul ședințelor de jogging, care durează până peste 40 minute, alergătorii trebuie să apeleze la băuturile izotonice speciale, deoarece hidratarea cu apă nu mai este una optimă (apă rămâne mai mult timp în intestine, creează senzația de abdomen plin în alergare, determină presiune pe vezica urinară și nu compensează pierderile de
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
alergare propuse. Datorită situațiilor neprevăzute care pot apărea în efectuarea joggingului montan sau a celui în zone deluroase (de regulă, aflate în afara localității), literatura de specialitate recomandă practicarea alergărilor în grup, a joggingului colectiv. Dacă totuși se practică jogging individual, alergătorilor li se indică luarea anumitor măsuri: alegerea traseului se va face în funcție de nivelul propriu de pregătire (chiar dacă în același timp alți practicanți aleargă pe trasee mai complicate și există tendința de a atrage și începătorul pe acele trasee); alegerea traseului
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
dinaintea orei fixate pentru somn. Argumentul: creșterea temperaturii corpului în urma practicării efortului aerob specific joggingului poate influența capacitatea organismului de a se relaxa, prin întârzierea producerii de melatonină și inițierea somnului). A5. Joggingul noaptea Practicarea joggingului noaptea reprezintă, pentru unii alergători, un moment optim de distracție, recreere și întreținere corporală. Bineînțeles, ora târzie din noapte nu poate fi un moment optim decât în condițiile în care activitatea de a doua zi nu începe la prima oră a dimineții, iar efectuarea alergării
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
evidențiat faptul că această activitate sportivă, desfășurată noaptea, oferă senzații subiective diferite, percepții diferite referitoare la ambianță, la contactul cu solul, la trecerea timpului și la suportabilitatea efortului. Liniștea nopții și lipsa aglomerației sunt și ele printre motivele invocate de alergătorii nocturni. Respectând condițiile impuse de echipamentul specific și de adaptarea tehnicii în funcție de suprafața de alergare, practicarea joggingului noaptea presupune și obligativitatea respectării unor cerințe speciale: alegerea traseelor în zone (străzi, parcuri) bine iluminate și cu suprafețe fără denivelări care nu
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
Joggingul într-o anumită zi din săptămână Practicarea joggingului într-o anumită zi din săptămână, depinde, în special, de bugetul de timp avut la dispoziție, buget dependent de profesie, familie, timp liber și alte sarcini ce pot apărea în viața alergătorului. B1. Știind că activitățile profesionale și familiale ocupă o mare parte din zilele din timpul săptămânii, practicarea joggingului, la diferite ore, de luni până vineri poate fi uneori, o dorință greu realizabilă. Totuși, atunci când voința, motivația și conștientizarea efectelor joggingului
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
suprasolicita organismul din punct de vedere fizic, evitând astfel instalarea unei nivel ridicat de oboseală. În situația în care, joggingul devine o activitate constantă (practicată zilnic pe toată durata săptămânii) ca urmare a unei bune adaptări la efort, a perseverenței alergătorului, dar și a „obișnuinței” (a dependenței de mișcare), alegerea unei zile din săptămână nu mai reprezintă o problemă. B2. Sfârșitul de săptămână (așa numitul „weekend”) este de regulă, una dintre perioadele cele mai des alese de către populație pentru practicarea joggingului
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
week-end nu sunt dintre cele mai benefice pentru practicanți, dată fiind perioada mare de inactivitate ce va urma (5 zile în care nu se practică). Dacă, totuși, se alege doar sfârșitul de săptămână pentru a alerga, specialiștii recomandă ca atitudinea alergătorilor să nu fie una de compensare, caracterizată de dorința crescută de a recupera volumul sau efectele pierdute în timpul săptămânii, deoarece un astfel de jogging va avea mai mult efecte negative asupra tonusului fizic și psihic al alergătorului, mergând până la afectarea
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
recomandă ca atitudinea alergătorilor să nu fie una de compensare, caracterizată de dorința crescută de a recupera volumul sau efectele pierdute în timpul săptămânii, deoarece un astfel de jogging va avea mai mult efecte negative asupra tonusului fizic și psihic al alergătorului, mergând până la afectarea stării generale de sănătate. Studiul literaturii de specialitate, cu referire la problematica joggingului, ne permite să evidențiem aici două aspecte, în ceea ce privește alegerea volumului de alergare în practicarea joggingului numai la sfârșit de săptămână (sâmbăta și duminica): dacă
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
stabilitate și echilibru, umiditate ridicată sau foarte scăzută etc.) nu poate fi mai bine observată decât primăvara. Observăm fără să vrem cum, prin anumite zone din localitate, oamenii încep să facă mișcare mai multă și ne referim aici la apariția alergătorilor prin parcuri, la apariția practicanților de plimbare pe jos sau cu bicicleta, la ocuparea tot mai evidentă a diferitelor terenuri de sport cu copii, tineri și adulți. Practicarea joggingului primăvara nu numai că este una dintre cele mai practice și
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
ca un anotimp în care temperaturile sunt mai ridicate, iar radiațiile solare ating maximul de peste an, practicarea joggingului impune respectarea unor sarcini simple, ușoare și cunoscute, dar atât de importante (am putea spune, esențiale), pentru integritatea biologică și psihică a alergătorului: utilizarea unor creme cu factor de protecție ridicat pentru evitarea arsurilor la nivelul pielii; utilizarea unor șepci pe cap pentru a preveni insolația și a ochelarilor de soare pentru protecția ochilor; alegerea traseelor astfel încât să permită o rehidratare optimă și
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
creme cu factor de protecție ridicat pentru evitarea arsurilor la nivelul pielii; utilizarea unor șepci pe cap pentru a preveni insolația și a ochelarilor de soare pentru protecția ochilor; alegerea traseelor astfel încât să permită o rehidratare optimă și constantă a alergătorului sau utilizarea unui recipient pentru apă sau băuturi speciale; - Echipamentul în jogging, pe timpul verii evitarea efectuării joggingului în intervalul în care radiațiile solare sunt foarte ridicate (11.00-16.00); adaptarea intensității și volumului de alergare la nivelul condiției fizice din
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]