KorAP: Find »[drukola/base=alexandrin & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...35 36 37 ...104 >

2,594 matches

Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261

propunerilor repetate făcute de organizațiile de femei privind înfăptuirea unei reforme constituționale, care să permită lărgirea dreptului de vot universal, incluzându-le și pe femei și reducerea numărului parlamentarilor, miniștrilor, subsecretarilor de stat și a onorariilor înalților demnitari etc.2 Alexandrina Cantacuzino a cerut oamenilor politici prezenți la întrunire să susțină sloganul mișcării feministe: „Totul pentru unirea și egalitatea între femei și bărbați, pentru înălțarea patriei române”3. Prof. Gh. Tașcă, în numele P.N.Ț., Titel Petrescu, din partea P.S.D.R. și Dem. Dobrescu

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
acum încolo și femeile vor putea să exercite, alături de bărbați, drepturile politice integrale. La ședința festivă ținută în „Casa femeii” din București, pe 6 martie 1938, cu participarea reprezentantelor Consiliului Național al Femeilor Române și ale Grupării Naționale a Femeilor, Alexandrina Cantacuzino aprecia că lupta pentru drepturi egale, subestimată și de multe ori ironizată de sceptici și de conservatori, a dat până la urmă roade: Credeți că noi am contribuit puțin la transformarea structurii noastre politice și sociale când zilnic ne ridicam

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
la altul al țării am cerut o nouă așezare a României și mari reforme constituționale nu a fost o mică pietricică pusă la temelia noului stat constituțional?1. La Congresul Gr.N.F.R., ținut la Brașov în zilele de 12-14 noiembrie 1938, Alexandrina Cantacuzino a atras atenția asupra responsabilității de care vor trebui să dea dovadă femeile în urma obținerii dreptului de vot pentru parlament într-un moment când un nou război bătea la ușă. Ea opunea naționalismului xenofob al legionarilor un naționalism democratic

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
ai înaltului for, a fost privită cu vie satisfacție de opinia publică. Maria Baiulescu, președinta Federației U.F.R. saluta acest eveniment, socotit ca dovadă certă a schimbării mentalităților învechite privitoare la rostul femeii în societate 2. Într-o scrisoare adresată Alexandrinei Cantacuzino, Ashby Corbett, președinta Alianței Internaționale pentru Sufragiul și Acțiunea Civică și Politică a Femeilor, a ținut să felicite femeile din România pentru obținerea votului parlamentar, ca un binemeritat act de justiție 3. Încrederea organizațiilor de femei în regimul carlist

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
de Miniștri 2. Documentele atestă că mai multe organizații prestigioase de femei și-au modificat programul și statutul potrivit cerințelor Consiliului de Patronaj și au răspuns solicitărilor mari și grele ale frontului. Realeasă președintă a S.O.N.F.R. (10 septembrie 1940), Alexandrina Cantacuzino a asigurat noua conducere a țării de sprijinul acestei organizații cu o veche și bogată experiență, mai ales în domeniul asistenței sociale 3. „Casa femeii” din București a găzduit, în anii 1940-1944, o seamă de activități de importanță națională

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
Asociația „Solidaritatea”, la care au luat parte, potrivit ziarului Universul, „un număr imens de doamne”, membre ale acestor organizații, reprezentante ale filialelor din toată țara, dar și personalități politice și înalți prelați 4. În calitatea sa de președintă a C.N.F.R., Alexandrina Cantacuzino a evidențiat în fața adunării rolul major al acestei organizații, întemeiată cu mai bine de 30 de ani în urmă, în înfăptuirea unei ample și prețioase opere sociale, situându-se printre primele dintre cele 44 de organizații de femei din

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
de femei din lume, afiliate la Consiliul Internațional al Femeilor. Consecventa luptătoare pentru drepturile femeii a atras atenția asupra contribuției organizației la îmbunătățirea legislației privind statutul femeii, reglementarea muncii în mine, fabrici și ateliere, protecția maternității, a copiilor delincvenți etc. Alexandrina Cantacuzino a cerut sprijinul forurilor guvernamentale pentru perfecționarea acestei legislații și pentru reforme care „să facă din femeie un hotărâtor factor în viața socială și politică a țării”. Aducând un omagiu soldaților români care au pierit sau au fost răniți

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
mari nevoi adăposturi și mii de mese gratuite, a împărțit îmbrăcăminte, încălțăminte, pachete cu alimente și alte ajutoare. Valoarea obiectelor distribuite numai grădinițelor din Odessa, București și Chișinău, în decembrie 1941, s-a ridicat la peste un milion de lei1. Alexandrina Cantacuzino a înființat la Odessa o filială a S.O.N.F.R. și a deschis, cu ajutorul autorităților române, primul Institut de fete române (209 eleve) la Odessa (cu patru clase primare și șase de liceu), unde optzeci și cinci de profesori români

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
formal, fiind în realitate înregimentate în noua alianță politică, inițiată de P.C.R., în Blocul Partidelor Democratice (B.P.D.), constituit pe 17 mai 1946, în vederea câștigării alegerilor parlamentare. Un exemplu edificator îl reprezintă Societatea Ortodoxă Națională a Femeilor Române, care după moartea Alexandrinei Cantacuzino (septembrie 1944) a fost supusă unei „epurări politice severe” de „elementele fasciste încuibărite în rândurile sale”. Noua conducere, „aleasă” sub presiunea resortului feminin al C.C. al P.C.R. a aderat la F.D.F.R.1 S-a lansat o chemare către toate

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
a statutului femeii și în atingerea obiectivelor mișcării de femei. Așadar, Congresul a decis ca rezoluțiile votate să fie trimise Societății Națiunilor, care la rândul său să solicite statelor membre sprijinul efectiv în înfăptuirea acestora.1 În urma discursului rostit de Alexandrina Cantacuzino, în numele filialei din România a C.I.F., această rezoluție a fost întregită cu o seamă de prevederi menite să întărească rolul organizațiilor de femei în intensificarea cooperării internaționale. Realeasă printre vicepreședintele C.I.F., Alexandrina Cantacuzino argumenta că pacea va rămâne un

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
înfăptuirea acestora.1 În urma discursului rostit de Alexandrina Cantacuzino, în numele filialei din România a C.I.F., această rezoluție a fost întregită cu o seamă de prevederi menite să întărească rolul organizațiilor de femei în intensificarea cooperării internaționale. Realeasă printre vicepreședintele C.I.F., Alexandrina Cantacuzino argumenta că pacea va rămâne un cuvânt zadarnic, dacă nu se va ajunge la făurirea unei noi conștiințe sociale și unei noi mentalități, aceea a solidarității umane. De aceea, ea pleda pentru construirea unui sistem educațional, începând de la grădinițe

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
care să se dezvăluie dezastrele cauzate de războaie, să se proiecteze filme despre crimele de război, în paralel cu evidențierea importanței pactelor de securitate și de arbitraj și a rolului Curții Internaționale de Justiție în reglementarea diferendelor între națiuni. Tot Alexandrina Cantacuzino a sugerat și inițierea unor cursuri de vară anuale pentru elevii proveniți din cele 45 de țări afiliate, pe tema păcii și colaborării internaționale 1. La Congres au fost prezente și fruntașe ale Alianței Internaționale pentru Sufragiu și pentru

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
că cele două organizații aveau obiective asemănătoare, s-a hotărât constituirea unei comisii care urma să elaboreze modalitățile de colaborare permanentă între ele2. Contribuția feministelor române a fost apreciată de opinia publică și de cercurile diplomatice. Elena Văcărescu, Elena Romniceanu, Alexandrina Cantacuzino, Elena Meissner au fost primite, împreună cu alte personalități ale feminismului internațional, de cancelarul Austriei, Schober, căruia i-au înfățișat realizările și proiectele mișcării de femei. O seamă de delegate au făcut o vizită de 3 zile în România, remarcând

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
Casa femeii” din București, considerate un model demn de a fi urmat 3. Luând cuvântul în numele C.I.F. și al feministelor din România, la cea de a XV-a Adunare a „Asociațiilor pentru Societatea Națiunilor”, (întrunită la Budapesta, în mai 1931), Alexandrina Cantacuzino a atras atenția asupra necesității transformării caracterului relativ pestriț etnic al zonei Europei Centrale și de Sud-Est într-un puternic factor de colaborare și de stabilitate. De aceea, a fost primită cu interes propunerea sa de constituire pe lângă Societatea

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
unor comisii economice și financiare regionale, având drept menire să elaboreze căile și modalitățile de cooperare, ceea ce ar fi servit ca „bază tehnică a unei păci reale”. O altă cale de destindere a relațiilor dintre națiuni ar fi fost - după Alexandrina Cantacuzino - înființarea unui „Oficiu Intereuropean de raționalizare a culturilor agricole și a produselor manufacturiere”, asigurându-le astfel o piață de desfacere sigură. Iar prin renunțare la monede naționale și prin crearea monedei unice s-ar fi eliminat poziția de inferioritate

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
de inferioritate europeană, în raport cu alte continente și s-ar fi ajuns la intensificarea schimburilor economice. Procedând în acest fel - releva ea - fluviul Dunărea s-ar transforma într-un adevărat fluviu al păcii și al apropierii națiunilor. În finalul discursului său, Alexandrina Cantacuzino s-a adresat femeilor din Ungaria, cerându-le ca, împreună cu femeile din România, să contribuie la crearea atmosferei de încredere reciprocă, atât de necesară în condițiile în care forțele revanșarde ațâțau ura între etnii și propagau recurgerea la violență

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
secretari ai legațiilor iugoslavă și cehoslovacă, referitoare la modalitățile de colaborare economică, militară și culturală între statele din această parte a Europei 1. În condițiile în care devenea din ce în ce mai evident că un conflict armat generalizat nu se mai putea evita, Alexandrina Cantacuzino, împreună cu delegatele femeilor franceze și spaniole la Sesiunea Societății Națiunilor din aprilie 1938 de la Geneva, a propus ca guvernele statelor membre să creeze - pe baza unei convenții internaționale - zone neutre, unde urmau să fie adunați, îngrijiți și protejați de

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
copiii, în caz de război 2. Delegația României a insistat și la sesiunea următoare a Societății Națiunilor (1939) pentru realizarea acestui proiect, susținut cu mare interes, îndeosebi de feministele din Anglia, care l-au și pus în aplicare cu succes. Alexandrina Cantacuzino va cere Congresului Internațional Feminin de la Washington (1944) să ia în discuție proiectul, cu atât mai mult cu cât, cu toate rezervele și obiecțiile, el a fost admis de majoritatea națiunilor 3. În numele Consiliului Național al Femeilor Române, Alexandrina

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
Alexandrina Cantacuzino va cere Congresului Internațional Feminin de la Washington (1944) să ia în discuție proiectul, cu atât mai mult cu cât, cu toate rezervele și obiecțiile, el a fost admis de majoritatea națiunilor 3. În numele Consiliului Național al Femeilor Române, Alexandrina Cantacuzino s-a adresat (1943), într-o scrisoare deschisă, marilor asociații de femei și de asistență socială internaționale, cerându-le să facă presiuni asupra guvernelor pentru ca zonele de protecție ale copiilor să se realizeze fără întârziere, întrucât „avem colectiv în fața

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
în fața lumii, a istoriei, în fața omenirii, a răspunde de atitudinea noastră”. Ea îndemna femeile de pe toate continentele să se mobilizeze „în serviciul misionar de salvare a umanității”, pentru a opri „cât se mai putea nebunia de distrugere și asasinate colective”. Alexandrina Cantacuzino nutrea speranța că organizațiile de femei, având peste 100.000.000 de membre, și acționând unite, vor fi în stare să pună capăt războiului 1. Pe de altă parte, numeroase documente istorice ilustrează participarea femeilor din România la efortul

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
recentei grupări feminine - Familia și politica Gruparea feminină constituită săptămânile trecute în Capitală a avut un larg răsunet și a dovedit că femeile române se pregătesc cu o rară seriozitate pentru munca publică de mâine. După ce am publicat lămuririle d-nelor Alexandrina Cantacuzino și Calypso Botez, privind atitudinea și rațiunea grupului feminin, facem loc astăzi următoarei expuneri a d-nei Elena C. Meissner: Fiindcă constituirea ultimei grupări feminine de la București a dat loc la atâtea interpretări, mă simt datoare, să dau câteva lămuriri

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
1929. 3TC "3" Marea întrunire publică ținută de Gruparea Femeilor Românetc "Marea întrunire publică ținută de Gruparea Femeilor Române" Vineri 6 decembrie ș1929ț la orele 10 jumătate dimineața a avut loc în aula Fundației Universitare Carol I, sub prezidenția d-nei Alexandrina Cantacuzino. Toate doamnele membre ale grupării au participat la acest meeting. Un foarte numeros public a ținut să asculte programul grupării, și activitatea pe care o va desfășura la comună, municipiu și județ. Au luat cuvântul: prezidenta grupării, d-na

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
la comună, municipiu și județ. Au luat cuvântul: prezidenta grupării, d-na Alex. Cantacuzino; viceprezidenta aceleași grupări, d-na șAlexandrinaț Floru; consiliera delegată a municipiului, d-ra Ec. Cerkez, precum și d-nele Maria g-ral Anastasiu, Ana Filitti și Elena Romniceanu. Cuvântarea d-nei Alexandrina Cantacuzino D-nelor și d-lor, În întrunirea de azi, vom aduce la această tribună nemulțumirile noastre și cauzele lor. Se pune o mare problemă: azi se cheamă femeile, soții și mamele să participe la administrația comunelor, municipiilor și județelor. Suntem

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
ce l-au săvârșit dorim să nu fie prea greu ispășit de obștea întreagă. Cu bărbăție, cu încredere deplină în cauza dreaptă ce-o apărăm, vă cerem să votați pe candidatele noastre din blocul cetățenesc. Sectorul I Galben: doamnele profesoare: Alexandrina Floru, vicepreședinta Grupării Femeilor Române și Ana Filitti, președinta sectorului 4 a Grupării Femeilor Române. Sectorul II Negru: d-ra Ecaterina Cerchez, profesoară; d-na El. g-ral Stângaciu, secretara Grupării Femeilor Române. Sectorul III Albastru: d-na Maria G-ral Anastasiu, secretară

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
na El. g-ral Stângaciu, secretara Grupării Femeilor Române. Sectorul III Albastru: d-na Maria G-ral Anastasiu, secretară generală a Grupării Femeilor Române și vicepreședintă a secției auxiliare feminine române „Fidac”, d-na Tereza Bally, profesoară. Sectorul IV Verde: d-na Alexandrina Gr. Cantacuzino, președinta Grupării Femeilor Române și fostă consilieră municipală. d-na Margareta Hera, vicepreședintă a Sectorului 4 al Grupării Femeilor Române și fostă consilieră comunală. Universul din 28 februarie 1930. 6TC "6" Să se înscrie femeile în partidele politice

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]