915 matches
-
ecuații. El le numea „rădăcini false“, acesta fiind motivul pentru care nu și-a extins niciodată sistemul de coordonate și în domeniul numerelor negative. Descartes a fost un vestigiu târziu, o victimă a succesului pe care-l obținuse prin căsătoria algebrei cu geometria. Numerele negative erau de mult timp utile în algebră - chiar și în cea europeană. Ele apăreau mereu în rezolvarea ecuațiilor, cum ar fi a celor pătratice. O ecuație liniară, precum 4x - 12 = 0, este extrem de ușor de rezolvat
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
nu și-a extins niciodată sistemul de coordonate și în domeniul numerelor negative. Descartes a fost un vestigiu târziu, o victimă a succesului pe care-l obținuse prin căsătoria algebrei cu geometria. Numerele negative erau de mult timp utile în algebră - chiar și în cea europeană. Ele apăreau mereu în rezolvarea ecuațiilor, cum ar fi a celor pătratice. O ecuație liniară, precum 4x - 12 = 0, este extrem de ușor de rezolvat, așa că astfel de probleme nu i-au amuzat prea mult timp
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
este zero. Deși ecuațiile pătratice sunt mai complicate decât cele liniare, există un mod simplu de a afla care sunt rădăcinile unei astfel de ecuații. Este vorba despre renumita formulă a rădăcinilor ecuațiilor de gradul al doilea, extrem de importantă în algebra de liceu. Formula pentru aflarea rădăcinilor unei ecuații pătratice, ax2 + bx + c = 0 este: Semnul + ne dă o rădăcină, în timp ce semnul - ne o dă pe cealaltă. Formula rădăcinilor ecuațiilor de gradul al doilea era cunoscută de secole; matematicianul al-Khowarizmi, din
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
mai rele decât numerele negative; a dat și o denumire ironică rădăcinilor pătrate ale numerelor negative: numere imaginare. Denumirea aceasta a dăinuit și, în cele din urmă, simbolul pentru rădăcina pătrată a lui -1 a devenit i. Matematicienii specializați în algebră îl iubeau pe i. Aproape toți ceilalți îl urau, însă. El făcea minuni în rezolvarea polinoamelor - expresii de genul x3+ 3x + 1, care îl conțin pe x ridicat la diverse puteri. De fapt, odată ce îi permiți lui i să pătrundă
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
întotdeauna în patru termeni, iar expresiile de gradul al cincilea - cele care încep cu x5 - se scindează în cinci. Toate polinoamele de grad n - cele ce încep cu xn - se scindează în n termeni diferiți. Aceasta este teorema fundamentală a algebrei. Încă din secolul al XVI-lea, matematicienii foloseau numere care îl includeau pe i - așa numitele numere complexe - pentru a rezolva polinoame de gradul trei și patru. Și, în timp ce mulți matematicieni considerau numerele complexe drept o ficțiune convenabilă, alții îl
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
a puzzle-ului, trebuie să ne întoarcem în Germania. Carl Friedrich Gauss, născut în 1777, a fost un miracol al Germaniei. El și-a început cariera matematică cercetând numerele imaginare. Prin teza sa de doctorat a demonstrat teorema fundamentală a algebrei - arătând că o ecuație algebrică de grad n (continuând un polinom de grad 2, de grad 3, de grad 4 și așa mai departe) are n rădăcini. Acest lucru este adevărat numai dacă acceptăm ideea ca rădăcina să fie ori
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
veacului nou" (6 luni), în care se cuprindea și istoria românilor (Urechia, 1892, p. 280, Regulamentul șcólelor din 1832, §68). • Învățăturile complementare, cu o durată de trei ani, organizate numai la București. Printre disciplinele predate se numărau retorica, geometria și algebra, fizica, chimia, logica, morala, arheologia, precum și limbile elină și latină. • Cursurile speciale, cu durata de trei ani, erau alcătuită din trei discipline: cursul legilor, cursul de matematică aplicată și cursul de agricultură. • Cursurile slobode, se organizau doar la București, în afara
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
învățături despre măsuri Din istoria cronologică: istoria de la urzeala lumii până la Hristos Din religie: istoria sfântă Umanioară (clasa a I-a) Anul VII Retorica Sintaxul ornat al limbii latine și analiza autorilor retori Arheologia egiptenilor, grecilor și a romanilor Principiile algebrei practice Geografia Franței, Belgiei, Olandei, Spaniei, Portugaliei, Angliei; după aceea a Americii și Australiei Din istoria cronologică de la Hristos până la Carlos Din religie, învățătura moralei creștinești Limba elenă, începuturi și partea etimologică Umanioară (clasa a II-a) Anul VIII Poezia
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Litere literaturi orientale, literaturi clasice (greacă, latină), istoria literaturilor moderne, antichitatea română, arheologie, istorie veche, istoria evului mediu, istoria Belgiei, filosofie (logică, antropologie, metafizica, estetică, filosofie morală), economie politică, statistică, geografie fizică și etnografica 57. Se mai adăugau elemente de algebra și de fizica 58. Legea din 1849 completă lista cu antichitatea elina și istoria literaturilor vechi, eliminând istoria literaturilor moderne, statistică și geografia 59. Prin 1857 responsabilii politici ai Belgiei au considerat că programele, cu deosebire cele de istorie, erau
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
probabilităților, astronomia, fizică, chimia, mecanică analitică, mecanică celesta, fizică, chimia și mecanică aplicate artelor, zoologia, anatomia și fiziologia comparată, botanica și fiziologia naturală, anatomia vegetală 74. Legea din 1849 trecea în revistă o serie de domenii / ramuri ale matematicilor superioare (algebra, geometria analitică, geometria descriptiva, calculul diferențial și integral, teoria probabilităților și aritmetică socială), precizând totodată că fizica se studia în trei dintre dimensiunile sale (experimentală, industrială, matematica), ca și chimia (organică, anorganica, aplicată), iar botanicii i se adaugă și disciplină
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
se critice singuri nu pentru incompetența profesională, ci pentru lipsa de talent la scris (Abrahams 1987:15). Leach (1987:1, 9, 12) spune că "întreaga etnografie este ficțională" (sublinierea îi aparține), că "majoritatea monografiilor etnografice sînt ficțiuni", că pînă și "algebra transformării structurale" este substituită "pasajelor necunoscute din istorie", iar "trecutul devine o invenție a etnografului" (Leach 1987:11). Asocierea etnografiei cu minciuna a ajuns chiar să fie la modă, după cum arată și afirmația "Toți antropologii sînt mincinoși", din titlul unui
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
1981). Asupra unor măsuri entropice ale distanței în teoria sistemelor. Studii și cercetări matematice, 2, 193-198 [101] Purcaru, I. (1981). An entropic measure of the unilateral dependence between random vectors. Analele Universității București, 65-69 [102] Purcaru, I. (1982). Elemente de algebră și programare liniară. Editura Științifică și Encicloedică, București [103] Purcaru, I. (1983). Asupra unor măsuri ale organizării unui joc strategic. Studii și cercetări matematice, 6, 503-517 [104] Purcaru, I. (1984). On the measuring of the unilateral dependence. Bulletin Mathématique, 2
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
să studiem, caz cu caz, terminologia rudeniei, regulile de descendență, de căsătorie, de rezidență. Dar putem privi aceste structuri în moduri diferite. Polemici foarte aprinse au opus pe partizanii analizei formale a sistemelor de rudenie (Bronislaw Malinowski vorbea ironic despre algebră) celor care privilegiază practicile efective. Anumiți autori apreciază chiar că rudenia este un domeniu artificial și că nu putem separa referințele la rudenie de celelalte sfere ale vieții sociale, în special economice și juridice. Dezbateri vii au opus pe teoreticienii
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
ROMÂNĂ, PAG. 3). PARTEA a II-a A ALMA MATER IASSIENSIS. PAGINI DE ISTORIE ÎN IMAGINI MEDALISTICE Așa cum se cunoaște, în toamna anului 1834 „învățământul academic (ieșean n.n.) a fost inaugurat în localul vechii Școli vasiliene, cu cursurile de logică, algebră și istorie universală a anului I filosofie...Inaugurarea Academiei, care avea să poarte numele întemeietorului ei (domnitorul Mihail Grigore Sturdza n.n.), s-a făcut în ziua de 16 iunie 1835”. Conform regulamentului aprobat de domnitor în ziua de 14 iunie
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
B, constituie întreaga dificultate a problemei. În locul lui A, puneți fier; în locul lui B, puneți vin, mătase, articole din Paris; în locul lui C, puneți avuție absentă, veți găsi întotdeauna că Restricția restrânge bunăstarea națională 61. Vreți să ieșim din această algebră apăsătoare? Și eu vreau acest lucru. Nu veți nega că, dacă regimul prohibitiv a reușit să facă vreun bine industriei huilei acesta nu a fost făcut decât prin creșterea prețului huilei. Nu veți nega, de asemenea, că acest excedent de
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
ROMÂNĂ, PAG. 3). PARTEA a II-a A - ALMA MATER IASSIENSIS. PAGINI DE ISTORIE ÎN IMAGINI MEDALISTICE Așa cum se cunoaște, în toamna anului 1834 „învățământul academic (ieșean n.n.) a fost inaugurat în localul vechii Școli vasiliene, cu cursurile de logică, algebra și istorie universală a anului I- filosofie...Inaugurarea Academiei, care avea să poarte numele întemeietorului ei (domnitorul Mihail Grigore Sturdza n.n.), s-a făcut în ziua de 16 iunie 1835”. Conform regulamentului aprobat de domnitor în ziua de 14 iunie
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
multe metode de proiectare unei baze de date relaționale. În lucrarea de față autorii nu își propun tratarea in extenso a teoriei proiectării bazelor de date relaționale, ci doar o prezentare succintă a părților esențiale din metoda normalizării. 2.2. Algebra relațională Algebra relațională este definită ca fiind o parte a algebrei ce conține un set de operatori, care prelucrează relații în scopul obținerii altor relații. Rezultatul obținut prin utilizarea operatorilor algebrei relaționale este un tabel virtual. Având în vedere fundamentele
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
de proiectare unei baze de date relaționale. În lucrarea de față autorii nu își propun tratarea in extenso a teoriei proiectării bazelor de date relaționale, ci doar o prezentare succintă a părților esențiale din metoda normalizării. 2.2. Algebra relațională Algebra relațională este definită ca fiind o parte a algebrei ce conține un set de operatori, care prelucrează relații în scopul obținerii altor relații. Rezultatul obținut prin utilizarea operatorilor algebrei relaționale este un tabel virtual. Având în vedere fundamentele matematice ale
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
de față autorii nu își propun tratarea in extenso a teoriei proiectării bazelor de date relaționale, ci doar o prezentare succintă a părților esențiale din metoda normalizării. 2.2. Algebra relațională Algebra relațională este definită ca fiind o parte a algebrei ce conține un set de operatori, care prelucrează relații în scopul obținerii altor relații. Rezultatul obținut prin utilizarea operatorilor algebrei relaționale este un tabel virtual. Având în vedere fundamentele matematice ale modelului relațional, algebra relațională utilizează operatori clasici de manipulare
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
succintă a părților esențiale din metoda normalizării. 2.2. Algebra relațională Algebra relațională este definită ca fiind o parte a algebrei ce conține un set de operatori, care prelucrează relații în scopul obținerii altor relații. Rezultatul obținut prin utilizarea operatorilor algebrei relaționale este un tabel virtual. Având în vedere fundamentele matematice ale modelului relațional, algebra relațională utilizează operatori clasici de manipulare a ansamblurilor de date (reuniune, intersecție, diferență, produs cartezian) și introduce operatori proprii bazelor de date (selecție, proiecție, compunere, diviziune
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
definită ca fiind o parte a algebrei ce conține un set de operatori, care prelucrează relații în scopul obținerii altor relații. Rezultatul obținut prin utilizarea operatorilor algebrei relaționale este un tabel virtual. Având în vedere fundamentele matematice ale modelului relațional, algebra relațională utilizează operatori clasici de manipulare a ansamblurilor de date (reuniune, intersecție, diferență, produs cartezian) și introduce operatori proprii bazelor de date (selecție, proiecție, compunere, diviziune). În literatura de specialitate operatorii algebrei relaționale se clasifică în: a) operatori de asamblare
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
Având în vedere fundamentele matematice ale modelului relațional, algebra relațională utilizează operatori clasici de manipulare a ansamblurilor de date (reuniune, intersecție, diferență, produs cartezian) și introduce operatori proprii bazelor de date (selecție, proiecție, compunere, diviziune). În literatura de specialitate operatorii algebrei relaționale se clasifică în: a) operatori de asamblare (reuniunea, intersecția, diferența, produsul cartezian); b) operatori unari (proiecția, selecția); c) operatori de extensie (compunerea, diviziunea). În cele ce urmează se definesc operatorii respectivi și se prezintă exemple practice de utilizare, astfel
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
BD utilizând limbajul SQL SQL (Structured Query Language) este unul dintre cele mai vechi limbaje de programare fiind implementat pentru prima dată la începutul anilor ’70 de firma IBM în scopul procesării datelor memorate în structuri relaționale. Având la bază algebra relațională, obiectivele SQL vizează definirea structurilor de date și manipularea datelor (operații de adăugare, ștergere, actualizare și consultare), precum și asigurarea unui set de instrucțiuni complet pentru controlul accesului la date. Deși prezentat în multe lucrări de specialitate ca un limbaj
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
semne gravate prin procedeul xilogravurii cu cel puțin 900 de ani înaintea germanului Gütenberg. Contactul lumii vestice cu tehnica origami a fost înfăptuit în sec. al VIII-lea d.H., când maurii au invadat Spania. Tot atunci ei au adus și algebra, astronomia, cifrele indiene ─ numite astăzi în mod denaturat arabe. Cum religia islamică interzice cu desăvârșire orice reprezentare zoomorfă sau antropomorfă în artă, maurii au folosit hârtia pentru a crea, prin pliere multiplă, forme și corpuri geometrice din ce în ce mai complexe. Spaniolii i-
?ABILIT??ILE PRACTICE by LOREDANA ?AR? () [Corola-publishinghouse/Science/83165_a_84490]
-
cataliză, catalizatori și tehnici de depoluare 7. Detecția și identificarea materialelor periculoase; senzori cu rezoluție ridicată 8. Tehnologii de reducere și eliminare a contaminării cu agenți CBRN, mijloace explozive și metale grele ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1.3 Matematica 1. Logica combinatorică, informatică teoretică, algebra comutativă și necomutativă, categorii, teoria numerelor, reprezentări de grupuri și algebre 2. Geometrie și topologie algebrică și diferențială, geometrie complexă 3. Funcții reale și complexe, măsură și integrale, potențial, analiză funcțională și operatori, analiză numerică 4. Ecuații diferențiale cu derivate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/188126_a_189455]