1,307 matches
-
Aceste insule iraniene fuseseră ocupate de britanici și administrate în folosul lor de șeici locali, Abu Musă de șeicul din Sharjah, iar celelalte două de șeicul Raʾs al-Khaymah, ambele foste protectorate britanice dorind să se alăture Emiratelor Arabe Unite. Insulele au fost alipite la Iran în 30 noiembrie 1971, câteva zile înainte de înființarea Emiratelor Arabe Unite. În septembrie 1980, Irakul a formulat o cerere absurdă și provocatoare privind suveranitatea asupra celor trei insule, cerând recunoașterea „drepturilor legitime” ale Irakului asupra celor trei insule. De asemenea
Războiul Iran-Irak () [Corola-website/Science/307737_a_309066]
-
dezmembrat-o în trei părți. Astfel, la 2 august 1940, a fost înființată RSS Moldovenească, iar părțile de sud (județele românești Cetatea Albă și Ismail) și de nord (județul Hotin) ale Basarabiei, precum și nordul Bucovinei și Ținutul Herța au fost alipite RSS Ucrainene. La 7 august 1940, a fost creată regiunea Cernăuți, prin alipirea părții de nord a Bucovinei cu Ținutul Herța și cu cea mai mare parte a județului Hotin din Basarabia . În perioada 1941-1944, toate teritoriile anexate anterior de
Romancăuți, Secureni () [Corola-website/Science/308380_a_309709]
-
la oricare atac survenit din partea altor țări, de fiecare dată cu succes. În 1864, Podgorica a devenit centrul vilayetului Scutari numit Böğürtlen (din turcă: afină). A fost cunoscut sub numele de Burguriçe în Albaneză. Congresul de la Berlin din 1878, a alipit Podgorica lui Muntenegru, marcând sfârșitul celor 4 secole de stăpânire otomană, începând astfel o nouă eră în prosperarea orașului, a locuitorilor săi și a lui Montenegru în ansamblu. Orașul s-a dezvoltat rapid și a devenit un loc de comerț
Podgorica () [Corola-website/Science/303034_a_304363]
-
Pe latura de vest a incintei, în exterior, se localizează ruinele stăreției. Forma construcției este trapezoidală, având, pe fațada estică, ce da înspre curtea interioară a mănăstirii un volum care adăpostea gârliciul pivniței și posibil un foișor căruia îi era alipită scara de acces la nivelul de locuit. Pivnița era compartimentată în două nave lungi de stâlpii de susținere. În zona de sud a acesteia se se pare că ar fi existat și o a treia compartimentare cu ziduri pline. Chiliile
Mănăstirea Plăviceni () [Corola-website/Science/303075_a_304404]
-
al III-lea încheie pacea de la Villafranca în iulie 1859. Austria câștigă astfel dreptul la o prezență în Italia, spre oroarea italienilor, frustrați că nu au putut nici acum împlini unirea. Conform acordului de la Plombières, Franța primește Nisa și Savoia, alipindu-le după un plebiscit în aprilie 1860. Politica colonială napoleoniană nu a urmat un plan bine considerat dinainte, colonizarea franceză aflându-se de-abia la începuturi. Văzând însă în obținerea de teritorii suplimentare un mod de a spori gloria și
Al Doilea Imperiu Francez () [Corola-website/Science/303149_a_304478]
-
plebiscit, și Orașul Liber Danzig (în prezent Gdańsk, Polonia) de la 15 noiembrie 1920 la 1 septembrie 1939. Urmările Primului Război Mondial înregistrează și multe dispute lăsate să fie rezolvate între națiuni, inclusiv poziția exactă a granițelor naționale și care regiuni se vor alipi țării. Majoritatea acestor probleme erau tratate de Puterile Aliate victorioase în instituții precum Consiliul Suprem Aliat. Aliații obișnuiau să se ocupe numai de aspectele deosebit de dificile. Asta însemna că, în primii trei ani din 1920, Societatea a jucat un rol
Societatea Națiunilor () [Corola-website/Science/302049_a_303378]
-
s-au opus oricărei prezențe de forțe internaționale în Lituania. În martie 1921, Societatea și-a abandonat planurile pentru plebiscit și forța internațională revenind la încercarea de a oferi un acord între cele două părți. Vilnius și zona dimprejur erau alipite oficial de Polonia în martie 1922, iar pe 14 martie, Conferința Aliaților au trasat frontiera între Lituania și Polonia, lăsând Vilnius în cadrul Poloniei. Autoritățile lituaniene au refuzat să accepte decizia și au rămas într-o stare război cu Polonia până în
Societatea Națiunilor () [Corola-website/Science/302049_a_303378]
-
o provincie înființată și plasată sub controlul Societății prin Tratatul de la Versailles. A fost formată din părți ale Prusiei și Palatinatei. După cincisprezece ani de administrație sub Societate, s-a desfășurat un plebiscit pentru a stabili cărei părți se va alipi, Germania sau Franța. Când referendumul a avut loc în 1935, 90,3% din votanți doreau să facă parte din Germania. Pe 17 ianuarie 1935, Societatea Națiunilor a aprobat reintegrarea teritoriului către Germania. Pe lângă disputa pe teritorii, Societatea încerca să aplaneze
Societatea Națiunilor () [Corola-website/Science/302049_a_303378]
-
articolele de specialitate, nu fără câteva polemici de altfel, dat fiind caracterul său multinațional care permite atât Bulgarilor, cât și Românilor, să revendice această istorie a Dobrogei ca parte integrantă a istoriei naționale a fiecărei țări. Mircea cel Bătrân a alipit Țării Românești Dobrogea în 1388/9. În 1393, Baiazid I cucerește sudul Dobrogei și îl atacă pe Mircea în Țara Românească, dar fără succes, iar în 1395 Mircea recucerește teritoriile pierdute cu ajutorul aliaților săi, Regatul Ungariei. A treia ocupație otomană
Istoria Dobrogei () [Corola-website/Science/302149_a_303478]
-
clădirile sale autentice și decorative, cu atât mai des se întâlnesc construcții postbelice, de multe ori anoste, ca de exemplu blocuri mari de locuit cu arhitectură simplistă sau chiar „inexistentă”. Cu timpul multe orășele și comune din apropiere au fost alipite la teritoriul Wiesbadenului. Unele, mai apropiate, s-au integrat repede în oraș (de exemplu cartierele Dotzheim, Schierstein, Rambach). Și cartierele Biebrich și Bierstadt au acum aspect orășenesc. Însă alte comune, integrate administrativ și ele, și-au păstrat în bună măsură
Wiesbaden () [Corola-website/Science/302563_a_303892]
-
trimisă pe frontul sovietic. Această armată a fost învinsă definitiv în Bătălia de la cotul Donului, din 1942-1943, înregistrând pierderi imense. În urma ocupării Voivodinei de către armatele germane, în 1941, regiunile Bačka și Baranja au fost cedate Ungariei, în timp ce Syrmia a fost alipită la Croația independentă. Regiunile din Voivodina (Banat, Šumadija și Braničevo) au rămas sub ocupație germană, având capitala la Šmederevo. La presiunile Mareșalului Ion Antonescu asupra lui Hitler, care voia să cedeze regiunea ungurilor, Banatul (sârbesc) a fost organizat ca regiune
Miklós Horthy () [Corola-website/Science/302681_a_304010]
-
sau Rus care aveau domiciliu administrativ în Transilvania, Banat, Crișana și Maramureș la 1 decembrie 1918, în Bucovina la 28 noiembrie 1918 și în Basarabia la 9 aprilie 1918 . În România interbelică comunitatea evreiască nu era uniformă. Comunitățile din regiunile alipite după război fuseseră influențate de împrejurările diverse din Imperiul Rus, Imperiul Austro-Ungar și din Bulgaria. În fața cerințelor de organizare formulate de autoritățile statului, comunitățile evreiești neologe din Banat și din Ardeal s-au unit cu o parte din comunitățile statu
Istoria evreilor în România () [Corola-website/Science/302660_a_303989]
-
a devenit cunoscută sub numele actual Muntenegru. Pentru o perioadă scurtă de timp, Muntenegru a existat ca "sangeac" otoman separat între 1514-1528, o altă versiune a acestei structuri existând din nou între 1597 și 1614. De asemenea, regiunea a fost alipită . În secolul al XVI-lea, Muntenegru a dezvoltat o formă unică de autonomie în cadrul Imperiului Otoman, boierimea muntenegreană fiind liberă de anumite restricții. Cu toate acestea, muntenegrenii au refuzat să accepte dominația otomană și în secolul al XVII-lea au
Muntenegru () [Corola-website/Science/302736_a_304065]
-
cu același nume precum și ținuturile secuiești. Un număr de 8 județe din totalul de 23 câte număra Transilvania în perioada interbelică au fost înstrăinate în întregime, iar alte 3 au fost spintecate în două. Astfel, județul Sălaj este și el alipit Ungariei, iar la data de 8 septembrie 1940 Armata a II-a intră în orașul Zalău. Imediat după ocuparea teritoriul transilvănean, a început seria masacrelor împotriva populației civile românești. Cel mai afectat de teroarea horthystă a fost Sălajul, unde au
Masacrul din Ip () [Corola-website/Science/302824_a_304153]
-
I. (ca. 500 e.n.) care învinge în Galia de Nord pe alemani (popor germanic) și pe goții de vest, ajungând până la Munții Pirinei, Clovis și o parte a francilor trec la crestinism. Fiii lui Clovis I continuă politica de expansiune alipind regatului franc Burgundia, Turingia și regiuni ce azi aparțin Germaniei de vest, statelor Benelux și Franței de azi.Clotaire I (498-561) fiul cel mai tânăr a lui Clovis unește regatul franc, care va fi împărțit mai târziu între fii săi
Franci () [Corola-website/Science/302424_a_303753]
-
și-a luat numele de conte de Habsburg transmițându-l urmașului său. În 1271 Rudolf de Habsburg devine împărat romano-german și intră în conflict cu regele Boemiei. Rudolf iese victorios și ia în stăpânire Austria și Tirolul. Urmașii săi vor alipi alte teritorii, ca în 1526 când Ferdinand I cucerește Boemia. Mai mult de 400 de ani vor fi Habsburgii Împărații Sfântului Imperiu Roman - până la desființarea lui în 1806. Schönbrunner.jpg|290px|thumb|Part of the imperial coat, 1857]] În 1804
Sfântul Imperiu Roman () [Corola-website/Science/298921_a_300250]
-
Drept urmare, Carol al II-lea cel Pleșuv, rege al Franței cucerește regatul Aquitaniei, iar în 855 îl depune pe Pépin al II-lea atribuind regatul fiului său Carol. După moartea acestuia prematură, titlul este moștenit de fratele său Ludovic care alipește teritoriul Aquitaniei la domeniile regatului franc la urcarea sa pe tron ca Ludovic al II-lea. În 879, regatul este iarăși obiectul partajării între succesori, revenindu-i lui Carloman. După suirea acestuia pe tronul francilor în 882, regatul revine la
Regatul Aquitaniei () [Corola-website/Science/299026_a_300355]
-
state să fie primite în rândul statelor membre ale ONU. Cele două state germane au intrat într-o uniune monetară și vamală în iulie 1990, iar la 3 octombrie 1990 Germania Răsăriteană a încetat să mai existe, fostul ei teritoriu alipindu-se la Republica Federală Germania, ceea ce a pus astfel capăt divizării politice a țării.
Germania de Vest () [Corola-website/Science/304536_a_305865]
-
voluntarii ajunseseră în iunie, în număr de , iar la 8 iulie 1859, Napoleon al III-lea a cerut un armistițiu, care s-a semnat în ziua de 20, punând capăt celui de al Doilea Război pentru Independența Italiei. Lombardia era alipită la Regatul Sardiniei, deși Veneția rămânea austriacă, iar micile ducate (Florența, Parma, Bologna, Modena) erau reînființate, ceea ce spulbera speranțele liberalilor și a provocat demisia lui Cavour. Micile ducate s-au unit însă prin voința poporului lor cu Regatul Sardiniei și
Giuseppe Garibaldi () [Corola-website/Science/303473_a_304802]
-
conduce lupta pentru democrație în rândul instituțiilor. Abia după înfrângerea Imperiului Francez și capitularea lui Napoleon al III-lea din 2 septembrie 1870, Roma a fost cucerită de trupele italiene 20 septembrie 1870. La 2 octombrie 1870, Roma a fost alipită la Italia în urma unui referendum. Visul italian al lui Garibaldi s-a împlinit, dar de către armata regulată italiană. La două zile după înfrângerea de la Sedan din timpul Războiului Franco-Prusac din 1870, în cursul căreia Napoleon al III-lea a căzut
Giuseppe Garibaldi () [Corola-website/Science/303473_a_304802]
-
dezmembrat-o în trei părți. Astfel, la 2 august 1940, a fost înființată RSS Moldovenească, iar părțile de sud (județele românești Cetatea Albă și Ismail) și de nord (județul Hotin) ale Basarabiei, precum și nordul Bucovinei și Ținutul Herța au fost alipite RSS Ucrainene. La 7 august 1940, a fost creată regiunea Cernăuți, prin alipirea părții de nord a Bucovinei cu Ținutul Herța și cu cea mai mare parte a județului Hotin din Basarabia . În perioada 1941-1944, toate teritoriile anexate anterior de
Editura Bucovina de Nord () [Corola-website/Science/303808_a_305137]
-
lor este deasupra legii iar terenul lor de manevră este "zemșcina". Violența lor este încurajată de țar care îi răsplătește cu bunurile luate de la trădători. Curând aceștia devin de temut și detestați. Nemulțumirea crește în rândul populațiilor din două orașe alipite de curând Rusiei: Novgorod și Pskov. Novgorodul a fost cucerit în 1471 de marele cneaz Ivan al III-lea, bunicul lui Ivan cel Groaznic iar Pskovul în 1510 de marele cneaz Vasili al III-lea, tatăl lui Ivan. Sub pretextul
Ivan al IV-lea al Rusiei () [Corola-website/Science/303818_a_305147]
-
sau Nouă este un cartier din Timișoara, amplasat în partea de est a orașului, la nord de Canalul Bega. Numită inițial Colonia Crișan, zona a fost populată în jurul anului 1750, când aici era o orezărie. Zona a fost alipită Timișoarei în 1949, și formeză împreună cu cartierul Plopi, circumscripția a IX-a a orașului. Satul Ghiroda a fost atestat documentar pentru prima dată în 1389, sub numele "Györeg". La conscripția din 1717, avea 24 de case și se numea "Gironda
Ghiroda () [Corola-website/Science/303999_a_305328]
-
devine și cea mai mare putere navală și colonială, o adevărată regină a mărilor. În anul 1834, a fost abolită sclavia din Imperiul colonial britanic, ceea ce a reprezentat un act de progres. Noi colonii și sfere de influență au fost alipite pe parcursul secolului al XIX-lea Imperiului englez din Asia, Africa, Oceania, Australia. Regina Victoria a imprimat o epocă de dezvoltare intensă în toate domeniile. Diplomația engleză era implicată în toate probleme-le cheie europene și mondiale. Coroana britanică atinsese apogeul
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
întâmpinat nici o rezistență din partea Marilor Puteri, întrunite în Congresul de Pace de la Berlin, satisfăcute și ele de modificările intervenite în „Problema Orientală”. În urma unor războaie de uzură (1859-1895), Imperiul Țarist anexează întreaga Asie Centrală. Fluviul Amur și Insula Sahalin sunt alipite de la chinezi (1858), dar bogata insulă auriferă este apoi cedată japonezilor alături de Port Arthur ca urmare a înfrângerii suferite în războiul din 1904-1905. În 1867, țarul Alexandru al II-lea (1855-1881) vinde Statelor Unite Alaska și Aleutele în schimbul a 7,2
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]