6,514 matches
-
reamintește că expresia lui Ioan „Și Cuvîntul S-a făcut trup” (Ioan 1,14) nu înseamnă că Logosul a pătruns într-un om perfect (teză antiohiană), dar nici că s-a transformat în carne, lucru care ar echivala cu o alterare a imuabilității naturii divine; pentru a sublinia acest punct, Scriptura spune că a luat chip de rob (Filip. 2,7) (5-6). Prin urmare, ipostasul lui Dumnezeu întrupat este unul singur (9; cf. infra). Celebru este și singurul fragment rămas (în
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
să mănânce același aliment În fiecare zi; nu este interesat de o mașinuță, ci doar de roțile acesteia; dorește să se joace cu aceeași jucărie). Toate acestea servesc nevoii de predictibilitate a copilului, oferindu-i un sentiment de siguranță. În ceea ce privește alterarea calitativă a imaginației, observațiile cu privire la copiii autiști arată că aceștia nu se angajează spontan În jocul simbolic, cu excepția celor cu autism Înalt-funcțional (de exemplu, nu se joacă „de-a....”, nu simulează acțiuni familiare). Am propus părinților copilului următoarele tehnici de
PROGRAM DE INTERVENȚIE PERSONALIZAT PENTRU UN ELEV CU AUTISM. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Margareta BĂRCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2174]
-
fi al acesteia, al modului de a gândi, de a comunica, al conduitelor și acțiunilor sale. Imaginea persoanei este, În relațiile interumane, condiția acordului, a recunoașterii și acceptării reciproce. Orice schimbare, cum vom vedea mai departe, a acestei imagini, orice alterare a ei, determină o Înstrăinare a individului respectiv În relațiile cu ceilalți. Eu te recunosc pe Tine și noi Îl recunoaștem și Îl acceptăm pe El, dacă ne seamănă. În caz contrar, este refuzat. Mă asociez și comunic cu cel
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
un criteriu de referință. Din punct de vedere practic, distingem două mari grupe de tipuri imagologice ale Eului: tipurile pozitive, În care se remarcă o supraevaluare a semnificațiilor psiho-morale ale imaginii individului, și tipurile negative, În care se observă o alterare a acestor semnificații. 1. Tipurile imagologice pozitive Această categorie cuprinde tipurile imagologice ale Eului care sunt rezultatul efectului formativ al valorilor morale, spiritual-religioase și culturale ale supraeului asupra eului personal. Ele nu sunt identice, fiecare dintre acestea dezvoltându-se Într-
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
ale Eului, admirate, respectate și urmate de ceilalți. 2. Tipurile imagologice negative În această grupă sunt clasificate persoanele caracterizate printr-o stare de alterabilitate a imaginii Eului personal, de forme și manifestări sau semnificații diferite. Ele sunt fie rezultatul unor alterări psihopatologice ale persoanei respective, datorită unor afecțiuni psihice diferite ca formă și gravitate, fie sunt rezultatul unor deficiențe sau insuficiențe legate de formarea Supra-Eului moral, datorate unor defecte de educație, influenței unor antimodele, carențe de educație sau afective, frustrări, conflicte
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
fie sunt rezultatul unor deficiențe sau insuficiențe legate de formarea Supra-Eului moral, datorate unor defecte de educație, influenței unor antimodele, carențe de educație sau afective, frustrări, conflicte, traume emoționale etc. Rezultatul acestor acțiuni duce, În ambele situații, la o gravă alterare imagologică a Eului, cu consecințe negative pentru persoană, fapt remarcat de ceilalți, care-i izolează sau Îi refuză. Vom prezenta În continuare cele două grupe principale ale acestor tipuri. a. Tipurile psihopatologice Imagologia tipurilor psihopatologice se caracterizează printr-o alterare
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
alterare imagologică a Eului, cu consecințe negative pentru persoană, fapt remarcat de ceilalți, care-i izolează sau Îi refuză. Vom prezenta În continuare cele două grupe principale ale acestor tipuri. a. Tipurile psihopatologice Imagologia tipurilor psihopatologice se caracterizează printr-o alterare a sistemului personalității acestora, având ca efect o transformare, mai mult sau mai puțin profundă, a Eului lor personal. Boala psihică, indiferent de forma și gravitatea ei, transformă individul, Înfățișarea acestuia, modul de a se prezenta și de a comunica
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
conduitele și acțiunile sale. Fiecare dintre aceste tulburări vor avea o anumită imagine a Eului specifică bolii respective. Examenul clinico-psihiatric, În special observarea bolnavilor psihici, notează În primul rând figura, aspectul prezentării, ținuta, conduita și tipul de comunicare al acestora. Alterările imaginii Eului au, În psihiatria clinică, semnificație semiologică, În procesul de diagnosticare a bolii. În mod egal Însă, imaginile psihopatologice ale Eului alienaților sunt și un important indiciu al transformării psiho-morale a acestora, al tulburării aparatului psihic, a sistemului personalității
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
personalității, datorită procesului psihic morbid. Fiecare boală psihică are o anumită imagine, care din punct de vedere medical corespunde cu forma clinică pe care o ia tulburarea psihică respectivă. Dincolo Însă de aceste transformări medico-psihiatrice, trebuie să vedem și o alterare a semnificației psiho-morale a persoanei bolnavului psihic. b. Imaginile devianței În cadrul tipurilor imagologice negative ale Eului, În afara imaginilor nebuniei, trebuie semnalate și studiate imaginile devianței. Imaginile psihopatologice ale Eului sunt consecința alterărilor psihice dintre cele mai diferite ale sistemului personalității
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
aceste transformări medico-psihiatrice, trebuie să vedem și o alterare a semnificației psiho-morale a persoanei bolnavului psihic. b. Imaginile devianței În cadrul tipurilor imagologice negative ale Eului, În afara imaginilor nebuniei, trebuie semnalate și studiate imaginile devianței. Imaginile psihopatologice ale Eului sunt consecința alterărilor psihice dintre cele mai diferite ale sistemului personalității, ale Eului personal al individului. În ceea ce privește imaginile devianței, acestea nu recunosc drept cauză o alterare a personalității, ci o formă de Eu de tip deviant, ale cărei cauze sunt În primul rând
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
ale Eului, În afara imaginilor nebuniei, trebuie semnalate și studiate imaginile devianței. Imaginile psihopatologice ale Eului sunt consecința alterărilor psihice dintre cele mai diferite ale sistemului personalității, ale Eului personal al individului. În ceea ce privește imaginile devianței, acestea nu recunosc drept cauză o alterare a personalității, ci o formă de Eu de tip deviant, ale cărei cauze sunt În primul rând de ordin psihologic și moral, prin insuficiențe sau deficiențe În formarea și maturizarea Supra-Eului moral al persoanei respective. Carențele educaționale și afective, frustrările
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
de a-l fi ajutat pe celălalt, acțiune care mă valorizează moral; gă meritul celui care se angajează, temporar sau permanent, de a ajuta și de a scoate din suferință o altă persoană, fapt care-l Învestește cu autoritate morală. Alterarea sentimentelor morale Arătam mai Înainte că sentimentele morale pot fi pozitive sau negative. În mod egal, se poate vorbi despre o alterare sau o deviere a sensului sentimentelor morale cu implicații imediate asupra actelor de conduită psiho-morală ale individului. Acestea
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
a ajuta și de a scoate din suferință o altă persoană, fapt care-l Învestește cu autoritate morală. Alterarea sentimentelor morale Arătam mai Înainte că sentimentele morale pot fi pozitive sau negative. În mod egal, se poate vorbi despre o alterare sau o deviere a sensului sentimentelor morale cu implicații imediate asupra actelor de conduită psiho-morală ale individului. Acestea nu sunt În mod obligatoriu strict patologice. Ele sunt mult mai nuanțate decât simpla și exclusiva lor etichetare medico-psihiatrică. Tulburările sentimentelor morale
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Diferențele dintre ele sunt numai de nuanță și de predominanță a dezordinilor morale sau psihice, dar În esența lor ele se Însoțesc, fiind În multe situații inseparabile. Vom dezvolta problema patologiei morale propriu-zise. În continuare, vom analiza numai aberațiile sau alterările sentimentelor morale. În ceea ce privește tulburările sentimentelor morale există mai multe teorii care Încearcă să le dea o explicație. Toate sunt de acord În a recunoaște faptul că la baza acestor tulburări stau factori individuali și factori exteriori individului, care din punct
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
În mod egal, se poate spune că persoanele normale care vin În contact cu bolnavii psihici, poate chiar mai mult decât În cazul bolnavilor somatici, sunt În primul rând impresionate de schimbarea naturii acestora, pe care o resimt ca o alterare morală. Impresia pe care o face un bolnav psihic este aceea de alt fel de persoană. Din aceste considerente, dincolo de aspectele formale ale tablourilor clinico-psihiatrice, Psihologia Morală Încearcă să pătrundă și să descifreze semnificația morală a bolilor psihice. Ne vom
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
sistemului de valori, care stă la baza lor, de capacitatea acestuia de a modela sufletul colectiv. Garanția stabilității unei cetăți stă În forța caracterului oamenilor acesteia, În cinstea și devotamentul lor. Cauza dezorganizării cetății este dată de slăbiciunea morală, de alterarea moravurilor și de deteriorarea caracterului cetățenilor săi. Orice criză nu este numai formală. Ea are la origine un conținut sufletesc și moral alterat. Slăbiciunea caracterului cetățenilor se manifestă În sfera psihologiei morale prin minciună și trădare. Aceste două vicii morale
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
factură pulsional-agresivă de descărcare, orientată precis, țintită Într-o anumită direcție, cu un scop din care rezultă intențiile primare negative. Cele mai frecvente forme de prejudiciu sunt: furtul, orientat către obiecte materiale; calomnia, orientată către reputația unei persoane, În scopul alterării imaginii acesteia; terorismul, centrat asupra unor instituții, formații sociale, personalități etc. În scopul dezorganizării unui sistem social-politic sau economic. Desigur că exemplele pot continua, dar cele menționate sunt, În același timp, și cele mai semnificative și mai frecvente. Trebuie să
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
duce la pierderea libertății, la izolarea dată de Însingurare fiind cauza disperării, a pierderii sensului de a fi propriei sale persoane și al vieții. Durerea și suferința morală pe care le produc regretul vor altera persoana În interiorul său. Dar această alterare nu reprezintă o stare patologică, nu este o boală, ci o suferință morală, datorită pierderii valorii propriului său Eu, o alterare care vine din planul conștiinței ce sancționează Eul pentru faptele comise În trecut. Viața va deveni o tortură. Izolată
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
și al vieții. Durerea și suferința morală pe care le produc regretul vor altera persoana În interiorul său. Dar această alterare nu reprezintă o stare patologică, nu este o boală, ci o suferință morală, datorită pierderii valorii propriului său Eu, o alterare care vine din planul conștiinței ce sancționează Eul pentru faptele comise În trecut. Viața va deveni o tortură. Izolată, persoana se Închide În sine, trăindu-și propria culpabilitate. Care poate fi soluția În acest caz? Regretul nu este Însă numai
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
da o altă atribuire, pe care nu le poate raporta nici la trup, nici la suflet, deși ele sunt adesea resimțite ca experiențe ale persoanei umane. Aceste experiențe vor afecta, În final, și sfera somatică, și pe cea sufletească, Întrucât alterarea conștiinței morale schimbă persoana respectivă. Facem aceste observații tocmai cu intenția de a sublinia faptul că formele suferinței sunt foarte greu de separat Între ele. Suferința este una singură, dar nuanțele, formele sale, sunt multiple. Ea este o experiență individuală
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Vom da două exemple, unul raportat la durată, iar celălalt la Întindere, În raport cu persoana. Suferințele psihomorale care sunt În raport cu Întinderea, considerată ca spațiu vital-corporal al persoanei, pot fi cel mai bine exemplificate prin două afecțiuni, În cursul cărora surprindem o alterare a trăirii spațiului propriului corp de către persoană. Prima situație este reprezentată, de „membrul fantomă”, În cazul amputaților, care este trăit În planul conștiinței ca un „spațiu corporal pierdut”, de care persoana nu se poate detașa. A doua situație este cea
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
În interiorul meu, descoperindu-mă, În același timp, atât ca obiect al gândirii mele, cât și ca subiect cugetător care gândește obiectul. Dar aceasta se petrece numai În câmpul conștiinței lucide, clare. Ce se petrece cu mine, ca eu, În cazul alterării stării mele de conștiință, când aceasta Își pierde luciditatea, deci capacitatea de a mă reflecta ca dedublat? Încetez oare de a mai fi eu? Nu. Dar, În cazul acesta, lucrurile se schimbă. Răspunsul Îl vom găsi În analiza stărilor paradoxale
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
spațiu întotdeuna încatenat, cu sugestii trimițând spre cel concentraționar. În piesa Căderea (1993) personajele, înscrise într-o mișcare grotescă, cu o suită de „întâmplări” bizare ce însoțesc un accident și starea de agonie ce îi succedă, își contemplă din exterior alterarea identității. Ele par să fi acceptat resemnate acest proces de disoluție, dar nu din pricina vreunei fatalități, ci dintr-o repulsie funciară față de impostură. Eliberate de prejudecăți ori conformisme, încearcă debarasarea de complexele și frustrările care obstrucționează libertatea de gândire și
SAVIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289521_a_290850]
-
Baltazar; Cioculescu se mai ocupa, foarte critic, de ediția Eminescu, Poezii filosofice. Poezii lirice, realizată de Lucian Blaga și Sextil Pușcariu, pe care o contesta integral, ca nejustificată, chiar „vătămătoare” (prin „lipsă de discernământ, de gust, ignoranță”, chiar „tembelism” în alterările de text etc.), apoi comenta amiabil romanul Moartea unei republici roșii al lui F. Aderca și Drumul cu plopi al lui Cezar Petrescu. Se mai recenzează (semnat T.M., inițialele fiind ale lui Tudor Mușatescu): Restriști de Ilarie Voronca și „Buletinul
SAPTAMANA MUNCII INTELECTUALE SI ARTISTICE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289482_a_290811]
-
cu traducerea romanului Marchizul de Saffras de Jules de la Madelène în 1969. A mai semnat Rodica Aznavorian și Rodica Gheorghiu. Scris cu o anumită dezinvoltură, primul roman publicat de S., Joc viclean (1972), prezintă un caz de bovarism împins până la alterarea personalității. Actul de creație - artistică ori științifică - se dovedește a fi pentru protagonist, un modest inginer de provincie, doar o capcană, un „joc viclean” care îi stimulează veleitarismul. Pentru a se sustrage unui mediu meschin și agresiv, personajul pretextează că
SFINŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289659_a_290988]