981 matches
-
refuz de a colabora, pesimism etc.), stări anxioase (deși lipsește obiectul amenințător, subiectul se afșă sub imperiul unei frici excesive), extrema labilitate emoșională (însoțită de o permanentă schimbare a felului de a privi și interpreta viața și, corespunzător cu aceasta, alternarea frecventă a sentimentelor de satisfacție și insatisfacție), diferitele stări abulice și parabulice (caracteristice unor psihopatii și care, dacă sunt bine conștientizate, pot, cu timpul, să ducă la un conflict interior, de tipul: „vreau - nu pot”, cu unele intenții suicidare), apariția
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
regimurile militare apar și dispar; în restul lumii a treia, procesul lent de de-militarizare este mai des întâlnit. Totuși, există și excepții. Mexicul este cazul tipic de de-militarizare prin intermediul unui partid unic; Nigeria este un prim exemplu de alternare între perioade de conducere militară (destul de îndelungate) și perioade de conducere civilă (mai scurte). În timp ce Egiptul este exemplul clar al unui proces de de-militarizare aproape la fel de reușit precum cel din Mexic, vecinul său din sud, Sudanul, a avut îndoielnicul
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
puternică reacție față de acest sistem de instrucție, în diverse țări apar așa-numitele școli noi școli internat, care utilizau procedee didactice mai atractive, mai variate, care îngăduiau copiilor să vină mai mult în contact cu natura, le ofereau condiții pentru alternarea muncii intelectuale cu munca manuală, acordau atenție dezvoltării lor integrale, iar relațiile educator-educat erau foarte apropiate de relațiile de tip familial. "Școlile noi" au constituit o puternică reacție față de "școala tradițională", dominată de herbartianism, și un început de revalorificare a
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
în lucrările de specialitate dominate de europocentrism nu a fost integrată printre "școlile noi", ea are toate caracteristicile acestora: retrasă de aglomerările sociale pentru a oferi elevilor posibilitatea unui contact cît mai direct cu natura, preocuparea pentru educația integrală, prin alternarea activității intelectuale cu cea fizică, întemeierea pe interesele elevilor, stimularea dezvoltării vieții afective, a gustului pentru frumos, prin mijlocirea operelor literare, prin dramatizări și dans, valorificarea coeducației pentru dezvoltarea morală a copiilor și tinerilor (1). La începutul secolului XX s-
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
clasa a VII-a la matematică și numai în clasa a V-a la celelalte discipline. Exista și aici o restricție diferența maximă admisă între diversele obiecte de învățămînt trebuia să nu depășească doi ani. O altă inovație consta în alternarea activităților desfășurate cu întreaga clasă cu cele desfășurate pe grupe și individual. La Winnetka se manifesta o deosebită grijă nu numai pentru un învățămînt adaptat înclinațiilor elevilor, ci și pentru cultivarea spiritului de cooperare prin activitățile în grup, precum și pentru
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
economică (8, p. 148). Întemeindu-și cercetarea pe teza marxistă a rolului determinant al modului de producție în viața socială, cei doi economiști analizează relațiile dintre școală, familie și producție. Dezvoltarea istorică a sistemului de învățămînt pune în evidență o alternare a reproducției (definită ca totalitate a mecanismelor de menținere și extindere a tipurilor dominante de putere și privilegii, 8, p. 126) și a contradicției. Dezvoltarea economică de tip capitalist a dat naștere la o dinamică aproape continuă a relațiilor sociale
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
constituiau treapta I; clasele XI-XII treapta a doua (clasele XI-XIII, la cursurile serale). Tot prin această lege, și în numele "principiului integrării" s-a stabilit ca 30% din timpul orelor să fie afectate activităților practice, care urmau să se desfășoare prin alternare cu activitatea teoretică (în perioade de cîte două săptămîni) ceea ce a provocat o serioasă perturbare a procesului instructiv-educativ, lăsînd la o parte faptul că dotarea "atelierelor" era, cel mai adesea, cu totul necorespunzătoare. Tot în baza acestei legi s-a
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
la prevenirea eșecului școlar și la ineficiența repetenției au condus la interzicerea repetenției la nivelul școlii primare, pentru ca, mai apoi, prin "contagiune" să se transfere și la celelalte trepte școlare. Să mai adăugăm și amintita dezorganizare a procesului instructiv prin alternarea activității practice cu cea teoretică în numele "principiului integrării învățămîntului cu producția și cercetarea". Deși se recunoștea, cu diverse ocazii, că programele școlare erau supraîncărcate, nu s-a întreprins nimic serios pentru simplificarea lor, creîndu-se reale dificultăți unora dintre elevi. În
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
cum este și cazul joggingului), prin stimularea sistemului nervos și astfel, a activității psihice, are la baza următoarele: procesele de excitație și de inhibiție sunt mai intense, mai mobile, mai echilibrate; îmbunătățirea stabilității față de factorii perturbatori prin optimizarea localizării și alternării focarelor dominante de la nivelul scoarței cerebrale; creșterea gradului de percepție la modificările mediului și a celui de a elabora decizii, de a răspunde adaptat la stimuli variați (Drosescu, P., 2010). Pe lângă aceste efecte, joggingul, practicat cu respectarea anumitor indicații și
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
termen lung și a distanțelor de alergare fără a consulta un specialist; Dan Iulian Alexe 162 alegerea unor parteneri de jogging mai experimentați, fără a li se cere acestora să se adapteze ei la tempoul propriu, mai scăzut de alergare; alternarea bruscă, în cadrul ședințelor de jogging, a tempourilor ridicate cu cele normale, fără a avea adaptările fiziologice necesare și experiența psihomotrică necesară; neefectuarea controalelor medicale preventive și a analizelor ce se impun, mai ales după o anumită vârstă sau după o
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
musculo-venoase. Menținerea unui membru în această poziție, determină regresia tuturor manifestărilor clinice determinate de hiperpresiunea venoasă, dar nu poate fi aplicată pe termen lung. Ea este recomandată în perioada inițială, până la rezolvarea leziunilor severe cum ar fi ulcerele trofic venoase. Alternarea cu perioade scurte de mers (5-10 minute la fiecare oră) determină creșterea de scurtă durată a presiunii venoase fără un efect nociv, dar cu efect benefic prin prevenirea instalării atrofiei musculare. Sunt indicate exercițiile fizice cu picioare în clinostatism. Este
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
investigații) ce însumează 24 de capitole (ordonate alfabetic, de la A la Z, capitolele X și Y conținând doar câte un șir de puncte de suspensie), apare ca un montaj cinematografic, fragmentat, experimental. Dar acest aspect polimorf, cu focalizare multiplă, cu alternarea vocilor narative (nararea se face nu numai la persoanele I și a IIIa, ci și la persoana a II a) este perfect motivat de complexitatea liniilor tematice - căutarea identității și a originii, familia biologică și „familia“ spirituală, amnezia și anamneza
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
planuri: unul al prezentului trăirii (timp al narațiunii consemnat în jurnal, în simultaneitate cu evenimentul trăit: 1928- 1931) și unul al reflecțiilor ulterioare, al analizei lucide din perspectiva deznodământului deja știut (timpul narării, precizat în final: ianuarie- februarie 1933). Rezultanta alternării pla nu rilor temporale este surprinzătoare: povestea de iubire, asemeni mitului, iese din du rată, devine supratemporală, aparținând unui prezent etern (Niciodată nam trăit mai total și mai nemijlocit ca în acele clipe care mi sau părut fără durată.) Subiectul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
alteritatea este o confluență a identicului și a diferitului. În conformitate cu familia lexicală a termenului, alteritatea se ipostaziază fie în înțelesul de alterare, ca o trecere dintr-o stare în alta sau ca o degradare a identicului, fie în sensul de alternare, ca o schimbare succesivă între planuri, lumi și dimensiuni. Totuși, raportul identitate-alteritate nu trebuie privit drept unul opozițional, întrucât alteritatea nu se opune identității decât în aparență: alteritatea conține în sine identitatea, în același timp în care o transgresează sau
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
fără a obține relații complexe de configurare a spațiului plastic. folosește cu ușurință ritmul, repetiția, alternanța, motivul unic, ca mijloace de expresie plastică, obținînd configurări complexe, prin ordonări și recontextualizări; Obține expresivități ale punctului prin repetare, densificare sau rarefiere, grupare, alternare, ale liniei prin mișcare, tensiune, contrast, ale culorii prin evidențierea unui centru de interes sau a unor centri de interes compozițional. 3. Elevul folosește valoarea și/sau culoarea ca elemente de limbaj plastic, cu rol constructiv, demonstrînd stadiul de formare
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
pe când c. pentru fată cuprinde portrete delicate ale unor fete harnice, înțelepte și neasemuit de frumoase. În ambele tipuri de c. se urează tinerilor, sub formă aluzivă sau directă, să se căsătorească. Cea mai frecventă structură compozițională se bazează pe alternarea de planuri: real-fantastic-real, introducerea și finalul constituindu-se în formule cristalizate. Cele mai multe c. conțin refrene, al căror sens este, adeseori, greu de descifrat. În cursul narațiunii apar personaje fabuloase, se poartă dialoguri, se pun întrebări retorice și se utilizează des
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286331_a_287660]
-
forța care se manifestă. În altă ordine de idei, în multe din situațiile în care se manifestă forța dinamică, avem de-a face, de fapt, cu așa numitele contracții auxotonice (Verchosanski, 1984, citat de Manno, 1996, p. 86). Acestea presupun alternarea scurtării fibrei musculare cu modificarea tonusului muscular. Spre exemplu, atunci când se dorește ridicarea unei greutăți, inițial contracția este izometrică cu creșterea progresivă a tonusului muscular. În momentul în care tensiunea musculară va depăși valoarea greutății, va începe scurtarea mușchiului, deci
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
motrice. * Viteza de repetiție Prin viteză de repetiție se înțelege numărul de repetări ale acelorași mișcări în unitatea de timp. Viteza de repetiție are o valoare deosebită în mișcările ciclice și este condiționată, în ceea ce privește activitatea sistemului nervos, de frecvența de alternare a proceselor de excitație și inihibiție, în zonele motorii care de fapt conduc mișcările. Viteza de repetiție scade odată cu creșterea încărcăturii și/sau cu mărirea timpului de lucru la o frecvență maximă, fapt care va determina apariția oboselii nervoase și
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
a oboselii. în regim de îndemânare - capacitatea individului de a efectua mișcări precis coordonate în condiții de viteză (ex. execuția unui lovituri în tenis). Factorii care condiționează manifestarea vitezei * Mobilitatea proceselor nervoase fundamentale Așa cum precizam anterior, cu cât frecvența de alternare a proceselor corticale fundamentale (excitația și inhibiția) este mai ridicată, cu atât alternanța contracțiilor și relaxărilor la nivelul grupelor musculare agoniste și antagoniste se va realiza într-un ritm mai rapid (Ardelean, 1991, citat de Stoica, 2000, p. 22), aspect
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
sau complexe de mișcare. Stimulii vor solicita capacitatea de răspuns al organismului fapt manifestat prin efecte specifice. Această specificitate a stimulului este determinată de caracteristici proprii și de reacțiile pe care le provoacă. 6 - Simțul ritmului Perceperea ritmului presupune sesizarea alternării regulate în timp a anumitor grupe de stimuli și reliefarea unora prin accentuare. Ritmicitatea constituie un element fiziologic, fiind o expresie a unor proprietăți specifice celulei nervoase. Ritmul are un rol pozitiv în organizarea proceselor de excitație și inhibiție din
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
eforturi fizice cunoscute, de la cele mai mici vârste până la bătrânețe. înclinația spre acțiune - izvorâtă din necesitatea afirmării personalității tinerilor în special; înclinația spre ritm a tinerilor, ca expresie a funcțiilor organismului uman (circulație, respirație etc.), condiționează programul zilnic bazat pe alternarea eforturilor cu odihna, exprimarea prin dans etc. tendința stabilirii de legături interumane (de apartenență la un grup). Motivația fiziologică derivă din faptul că fără efort fizic (deci fără mișcare, fără alternarea excitației cu inhibiția și supracompensarea) nu se poate realiza
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
uman (circulație, respirație etc.), condiționează programul zilnic bazat pe alternarea eforturilor cu odihna, exprimarea prin dans etc. tendința stabilirii de legături interumane (de apartenență la un grup). Motivația fiziologică derivă din faptul că fără efort fizic (deci fără mișcare, fără alternarea excitației cu inhibiția și supracompensarea) nu se poate realiza o creștere și o dezvoltare normală a organismului, care să conducă la o bună stare de sănătate și la longevitate. Prin ideile prezentate am dorit să evidențiem caracterul biologic al educației
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
1971, p. 94). Ritmul mișcărilor reprezintă expresia activităților coordonate, efectuate de toate sistemele organismului, condiționate de obiectivele urmărite, de acțiunile efectuate, de starea organismului și de anumite condiții externe. În formarea și perfecționarea mișcărilor, ritmul are mare însemnătate în asigurarea alternării efortului cu odihna, contribuția la automatizarea mișcărilor, ușurarea coordonării mișcărilor în acțiunile colective, ușurarea rezolvării problemelor metodice, respectiv în facilitarea unor stări emoționale pozitive (Albu, 1971, p. 95). Viteza mișcărilor Viteza mișcărilor presupune parcurgerea unui drum de către corp sau anumite
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
fibrelor musculare striate și reprezintă structuri contractile. Miofibrilele rezultă ca urmare a diferențierii sarcoplasmei. Miofibrilele se caracterizează printr-o striație dublă (3, 12, 13, 19, 20): -una longitudinală, determinată de dispoziția miofibrilelor în fascicule longitudinale și paralele; -alta transversală, consecutivă alternării regulate de discuri clare și întunecate. Miofibrilele sunt structuri heterogene care sunt formate printr-o alternanță de: -discuri clare, izotrope (I) ce conțin actină și -discuri întunecate, anizotrope (A) ce conțin miozină (Figura 77). în timpul contracției musculare filamentele de actină
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
mai apropiată de aceea a lui Ion Luca Caragiale, decît în Remember, și anume prin împărtășita știință a aluziei discrete eșafodînd arhitectural..." Pe terenul exemplificărilor enunțate în principiul lor demonstrativ revine P. Constantinescu cu referire la limbajul celor doi scriitori ("Alternarea lui Matei Caragiale între expresia aulică și argot, între suav și trivial, repetă alternarea lui Ion Luca între comedii și Momente și între nuvelele lui fantastice. În limbajul realist, Matei merge un strat mai jos decît Ion Luca, în cel
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]