1,055 matches
-
autoritate delegată, ci și atunci când ea are membri altruiști. Fără a intra aici în controversata și tulburătoarea întrebare: care este natura altruismului, să notăm că analiștii de orientare economistă îl privesc în termeni de utilitate. Un membru al familiei este altruist atunci când funcția lui de utilitate depinde de bunăstarea altui membru al familiei (Becker, 1991). Esența teoremei lui Becker este că prezența unei persoane generoase (altruiste) incită alți membri, chiar dacă egoiști, să maximizeze bunăstarea întregului grup familial. Formulată în termeni mai
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
analiștii de orientare economistă îl privesc în termeni de utilitate. Un membru al familiei este altruist atunci când funcția lui de utilitate depinde de bunăstarea altui membru al familiei (Becker, 1991). Esența teoremei lui Becker este că prezența unei persoane generoase (altruiste) incită alți membri, chiar dacă egoiști, să maximizeze bunăstarea întregului grup familial. Formulată în termeni mai specifici, teorema „fiecare beneficiar, indiferent cât de egiost este, maximizează venitul familial al celui de la care a primit beneficiul (binefăcătorului) și, prin urmare, internalizează toate
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
urmeze și ea același drum, dar din motive financiare unul trebuie să renunțe. Are loc o înțelegere ca fata să se „sacrifice”, să se angajeze, să fie o nevastă grijulie (material și afectiv) pentru soțul dedicat studiului. Comportamentul ei pare altruist. Dar acest altruism nu este nicidecum un sacrificiu dezinteresat. El a fost indus de acordul implicit sau explicit (uneori chiar scris) ca după obținerea unui post, mult mai avantajos cu doctorat decât fără, beneficiile (materiale, de prestigiu social) să se
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
față de siguranța propriei persoane în fața criminalității (atacuri fizice pe stradă, răpiri, violuri etc.) și îngrijorarea și preocuparea în legătură cu ceilalți membri ai familiei, au ajuns la concluzii încurajatoare pentru binele familiei. Numite în termeni de specialitate frică personală (prima), respectiv frică altruistă, s-a ajuns la următoarele constatări: amândoi părinții sunt foarte preocupați pentru siguranța copiilor lor; bărbații practică mult mai pronunțat frica altruistă față de soție și copii, în detrimentul fricii personale; la soții, combinația prevalentă este frica altruistă față de copii și frica
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
au ajuns la concluzii încurajatoare pentru binele familiei. Numite în termeni de specialitate frică personală (prima), respectiv frică altruistă, s-a ajuns la următoarele constatări: amândoi părinții sunt foarte preocupați pentru siguranța copiilor lor; bărbații practică mult mai pronunțat frica altruistă față de soție și copii, în detrimentul fricii personale; la soții, combinația prevalentă este frica altruistă față de copii și frica personală. Preocuparea față de siguranța personală este semnificativ mai mare la femei decât la bărbați; frica altruistă se revarsă mai ales asupra fetelor
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
personală (prima), respectiv frică altruistă, s-a ajuns la următoarele constatări: amândoi părinții sunt foarte preocupați pentru siguranța copiilor lor; bărbații practică mult mai pronunțat frica altruistă față de soție și copii, în detrimentul fricii personale; la soții, combinația prevalentă este frica altruistă față de copii și frica personală. Preocuparea față de siguranța personală este semnificativ mai mare la femei decât la bărbați; frica altruistă se revarsă mai ales asupra fetelor și mai puțin asupra băieților. Ca grup privilegiat al fricii altruiste sunt femeile tinere
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
bărbații practică mult mai pronunțat frica altruistă față de soție și copii, în detrimentul fricii personale; la soții, combinația prevalentă este frica altruistă față de copii și frica personală. Preocuparea față de siguranța personală este semnificativ mai mare la femei decât la bărbați; frica altruistă se revarsă mai ales asupra fetelor și mai puțin asupra băieților. Ca grup privilegiat al fricii altruiste sunt femeile tinere (soții și fiice); odată cu înaintarea în vârstă a părinților, frica altruistă se diminuează în favoarea celei personale. De aici rezultă multe
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
prevalentă este frica altruistă față de copii și frica personală. Preocuparea față de siguranța personală este semnificativ mai mare la femei decât la bărbați; frica altruistă se revarsă mai ales asupra fetelor și mai puțin asupra băieților. Ca grup privilegiat al fricii altruiste sunt femeile tinere (soții și fiice); odată cu înaintarea în vârstă a părinților, frica altruistă se diminuează în favoarea celei personale. De aici rezultă multe explicații ale acestor constatări: apare limpede, de exemplu, că îngrijorarea față de femeile tinere este legată de faptul
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
semnificativ mai mare la femei decât la bărbați; frica altruistă se revarsă mai ales asupra fetelor și mai puțin asupra băieților. Ca grup privilegiat al fricii altruiste sunt femeile tinere (soții și fiice); odată cu înaintarea în vârstă a părinților, frica altruistă se diminuează în favoarea celei personale. De aici rezultă multe explicații ale acestor constatări: apare limpede, de exemplu, că îngrijorarea față de femeile tinere este legată de faptul că ele sunt mult mai expuse la hărțuiri sexuale și viol. În general, s-
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
acolo unde și riscul e mai mare. Faptul că bărbații afișează o frică personală mai redusă nu denotă neapărat că sunt mai puțin egoiști, ci se percep mai puțin vulnerabili și datorită forței fizice. La cei mai bătrâni, diminuarea fricii altruiste poate veni ca urmare a judecății că odraslele lor sunt deja mari și știu să se apere și să se descurce singure, învățând cum să evite pericolele. Rezultatele confirmă unele stereotipuri de gen (bărbatul ca protector al teritoriului familial) și
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
efectuat într-un singur stat american, pe baza unor date autodeclarative, a părerii unuia dintremembrii familiei, prin declarațiile celorlalți sau colectând răspunsuri de la un singur membru al gospodăriei. Dar ea are meritul esențial că atrage atenția asupra importanței introducerii fricii altruiste în anchetele asupra factorilor percepuți ca amenințători - uzanța este să se pună întrebări doar privitoare la frica personală -, și prin aceasta a studierii mai complexe a relațiilor intrafamiliale. Să reiterăm în final că studiile au arătat în consensualitate că violența
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
cazul Dilemei Prizonierului. Numeroase teorii despre cooperarea internațională au evidențiat cum cooperarea îndelungată poate fi realizată în ciuda lipsei puterilor coercitive în agențiile internaționale, bazându-se pe acea coordonare a informației pe care Goodin o consideră necesară "chiar" și în cazul Altruistului (ex. Chayes și Chayes 1993). Aceasta subminează argumentul său potrivit căruia sunt necesare instituții cu autoritate efectivă dincolo de nivelul local. Mai departe, această problemă a coordonării nu este una în raport cu care doar poziția ecologiștilor să fie vulnerabilă. Toate tipurile de
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Ochiul rău rele vede”.) „În fața greșelilor altora examinează-te și vezi dacă nu ai făcut și tu la fel.” (Marc Aureliu) Altruism, generozitate - egoism, egolatrie, meschinărietc "Altruism, generozitate - egoism, egolatrie, meschinărie" Lumina luminează pe ceilalți, consumându-se pe sine. (Oamenii altruiști se simt Împliniți În plan sufletesc numai atunci când văd că acțiunile lor au putut aduce un folos celor aflați În suferință.) „Am cunoscut un copil care plângea deoarece murise fiul portăresei blocului; părinții copilului s-au săturat: «La urma urmei
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
ce Înseamnă, de fapt, să trăiești suferința altuia. Această capacitate se dezvoltă treptat În sufletul lui Raskolnikov, sub influența iubirii Soniei, care, urmându-l la ocnă În Siberia, Îi dă o lecție despre ce Înseamnă să-ți asumi În mod altruist o parte din suferința altuia. Μ Chiar și adevărul are istoria lui: se naște din amărăciunea unei erori sau din avântul unei iluzii promițătoare; copilărește, apoi, Încercând să se impună tot mai mult prin argumentele sale; la vârsta maturității, ne
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
considerând-o absolut necesară pentru Întreținerea relațiilor sociale. Μ „Cuvintele ne pot minți, faptele nu.” Adevărul exprimat de acest aforism este totuși relativ. Sunt și fapte derutante, false, care, izvorând din intenții mincinoase sau ipocrite, lasă impresia unor acte cinstite, altruiste, dar care În realitate provoacă ceva rău (de exemplu, multe din Îngrijirile, aparent sincere, realizate la capul bolnavului nu au făcut decât să scurteze treptat viața acestuia). Μ Moralitatea este acea șansă existentă pentru fiecare de a arăta că poate
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
șuvoi de simțire; este o suferință a tensiunii trăirii. Din perspectivă etică Însă, iubirea poate să Însemne multe Înălțări sau coborâșuri, În funcție de scopul care o animă (de exemplu, poate să Însemne șantaj, minciună, desfrâu disimulat sau, dimpotrivă, devotament, inocență, sacrificiu altruist, exaltare divină etc.). Μ Inventând cuvintele și botezând cu ele lucrurile și evenimentele, omul s-a putut desprinde de aceste aspecte ale realității și astfel și-a creat o lume a sa (emancipându-și În acest fel spiritul). Dar, perfecționându
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Filosofului Constantin Noica Îi plăcea să folosească expresia „ispite bătrâne” pentru a reda faptul că omul ar trebui să reia mereu nevoia de principalele fapte ale progresului, cum sunt: nevoia de bine, de adevăr, de frumos, de sinceritate, de ajutor altruist etc. Din păcate, oamenii de azi simt mai puțin plăcerea acestor ispite bătrâne, Înlocuindu-le cu ispite mai tinere, mai moderne, dar care, paradoxal, dovedesc că omul contemporan este mai puțin ispitit În desăvârșire decât cel din vechime. Μ A
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
moralei Îi acordă inteligenței care a fost folosită cu maximă abilitate În raporturile de afaceri ale cuiva cu un semen epitetul de inteligență egoistă, profitoare sau chiar ipocrită. Aceeași inteligență poate primi Însă o conotație pozitivă, fiind numită obiectivă sau altruistă, dacă ea a excelat, de exemplu, În acțiuni judiciare de restabilire a drepturilor sau a demnității rănite a unui semen de-al nostru. Dar poate că cel mai spectaculos exemplu de schimbare a semnificației pentru același fapt de viață petrecut
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
posibilitatea unei negații a certitudinilor; pentru gândirea afectivă, esențială este pasiunea cunoașterii (pentru a nu ne poticni În amânări, contradicții sau răzvrătiri); pentru gândirea morală, trebuie să fie mereu o responsabilitate a creației, o cunoaștere debarasată de ură; pentru gândirea altruistă, este de neconceput un rezultat al cunoașterii doar pentru sine etc. Μ Ochii unui părinte obișnuit să fie moralizator exprimă mai mult porunci neverbalizate... Μ O problemă, cu cât mai mult ți-o pui, cu atât și dispui de ea
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
ci morala face, de exemplu, ca gândirea să nu se Împace cu orice tactică sau cu orice strategie de acțiune (o anumită calitate a gândirii este, de pildă, În actele de perfidie, În cele duplicitare, și alta În cele generoase, altruiste). Μ Când ne retragem În contemplarea unui detaliu aflat la intersecția prezentului cu trecutul sau cu viitorul, când Încercăm să distingem motivațiile conștiente de cele inconștiente, să vedem ce este de făcut pentru a estompa, compensa sau redresa din ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
fi Înțeleasă decât de pe terenul ei, prin realizarea unei trăiri aflate la aceleași cote ale implicării afective). Dacă iubirea se lasă absorbită de gândire, de acțiunile acesteia, atunci ea va căpăta treptat coloratura ideilor acestei gândiri: mai egoistă sau mai altruistă, mai profundă sau mai stupidă, mai virtuoasă sau mai josnică etc. Iubirea nu trebuie să fie altceva decât ceea ce este: o senzație de plinătate a trăirii, de fericire În sine, neatinsă de ambiții, de justificări sau de prejudecăți (care Încătușează
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
luarea unor inițiative care se dovedesc a fi apoi stânjenitoare pentru orgoliul celui ajutat). Alteori, dimpotrivă, se apreciază că ajutorul pe care l-ai dat este insuficient, că ai fi putut face mai mult dacă ai fi vrut (obișnuit cu ajutorul altruist care i se dă, În sufletul beneficiarului se dezvoltă, În mod paradoxal, pe de o parte, tupeul de a pretinde tot mai mult, iar pe de altă parte, disponibilitatea de a produce observații critice pe marginea ajutorului primit, deoarece este
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
iubirea lor În primul rând de imperfecțiunile partenerului (dar poate că aceștia se comportă așa pentru că se simt stângaci sau intimidați În prezența unor calități sufletești reale ori poate simt nevoia să-și mențină astfel mereu deschise orizonturile disponibilităților lor altruiste). Μ În timpurile foarte vechi, dușmanul era ucis fără nici un scrupul, fără nici un regret; În timpurile feudale/medievale era Învins cu grija de a i se fi respectat onoarea; În timpurile moderne, importantă și, totodată, hotărâtoare pentru orgoliul propriu era
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Negăsind un răspuns conciliant în ceilalți, Ana Blandiana se vede nevoită să-și transforme țipătul în tăcere, chiar dacă, astfel, singurătatea este resimțită mai profund: "Niciun nerv răsucit în trupul aproapelui meu/ Nu produce în mine sfâșietoare atingeri./ Fiți liniștiți, privegheați altruiști pe bolnavi/ Nu veți lua durerea lor, fiți fără teamă./ A murit. Vrea cineva să-l urmeze?/ Numai bocite tradiționale". (Carantină). Totuși, nu își abandonează semenii, cu care se identifică în permanență, dincolo de substratul estetic, intervenind un substrat etic. Luând
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Împreună cu un altul, de culoare, iar bărbații Își deapănă viața În timpul unei felații „prestate” fiecăruia de partenera celuilalt. Houellebecq scîrbește cititorul, În mod conștient Însă, avînd ca argument ambiția de a reda nefaradat caracterul infect al bărbatului occidental versus cel altruist al femeii. Procedeul s-ar putea numi hiperrealism sau “realism imediat”. Este ceea ce au Încercat două televiziuni franceze de curînd: să descurajeze fumatul difuzînd imagini cu un bolnav de cancer la plămîni, din ultimele lui cinci zile de viață. Gestul
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]