1,082 matches
-
bună. Ca și memoria vizuală, olfactivă și tactilă, de alte fel. Dacă, bunăoară, odată, am îmbrățișat o femeie, o recunosc pe întuneric la a doua ocazie, înainte de acuplare, numai și numai sărutând-o, avansă el cu îndrăzneală pe terenul încă alunecos dintre ei doi. Melanie se eschivă de la subiect, prefăcându-se a nu fi auzit apropoul lui fără perdea. Murmurând o cantilenă și coborând a modestie ochii albaștri, ca și cum ar fi avut în intenție examinarea galbenului parchetului lăcuit, începu din nou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
oglinda, în vârful căreia să fie așezat neprețuitul lucru. Nu-i era cuiva oprit să se cațere până în vârful Turnului înalt și să atingă Piatra azurie, dar nimănui nu îi era dat să facă imposibilul, atâta de înalt și de alunecos era Turnul cu Piatra azurie în vârf! Într-un rând, însă, o furnică din Ordinul înaripatelor fără de aripi, discipol mărunt al Marii Farmazoane, s-a încumetat să încerce să fure Piatra azurie, pentru ca să o ducă la ea acasă, unde aștepta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
înțeleagă a atins și coarda sensibilă a lui Endō. În cele din urmă, și-a întors privirea și și-a smuls mâna de sub mâna lui Gaston. — Urăsc sentimentalismul. Parcă vorbise pentru sine. Hai, dă-i drumu’ mai repede. — Străzile sunt alunecoase. E cea mai idioată ploaie pentru șofat. Nu-i nimic. Calcă pe accelerație! Tipul vrea să sară din mașină și s-o întindă... Îi citesc intențiile pe față. Întorcându-se spre Gaston, îl întrebă: — Ai vrea să o întinzi, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
de mult scăzuse calitatea fetelor din cluburile SM. Atunci când hotărâsem să renunț la personalitatea mea și-mi pironisem ochii pe fotoliu și eram cât pe ce să fiu absorbit de acel obiect. Picioarele fotoliului pătrunseseră În mine, cu o senzație alunecoasă și neplăcută. Mă gândeam că probabil așa se simțea și o femeie care primea În ea un penis nedorit, Închizând ochii cu prudență. Mă simțeam aspirat de picioarele fotoliului cu toate că eram sigur că ele pătrunseseră În mine, Îmi simțeam pielea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
sus și în jos, elefanți orbi. Râpa semăna cu povârnișul plin de ferigi întîlnit în drumul spre pădure. Și toată era plină de omizi. Un strat gros de omizi pe care elefanții le zdrobeau mergând, lăsând în urma lor un mâl alunecos și scârbos care se lățea pe iarbă. Dar pe măsură ce omizile mureau zdrobite ca sub șenilele unor tancuri, altele urcau și coborau, venind din toate părțile sub picioarele elefanților. Mâlul animal se îngroșa, picioarele elefanților se afundau tot mai mult în
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
o pălărie de postav putrezit pe butucul unde se odihnise Eleonora prima oară. Fără să înțelegem ceva din aceste amănunte bizare, ne-am uitat lung la pălăria ponosită, mânjită pe boruri de noroi, apoi ne-am continuat drumul pe platoul alunecos de unde ne întorsesem rândul trecut. Alunecam și acum din pricina pământului nisipos, dar eram hotărâți să nu ne dăm bătuți și să ajungem dincolo de pădure. La un moment dat m-am oprit. Mi se păruse că auzisem ceva care semăna cu
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
omizi și-au înverzit sângele printre frunze. Ating. Pot să număr câte vieți au atârnat de umbrele lui răcoroase, câte morți au înmugurit la capătul funiei. Ating, apoi îmi privesc palmele: nicio urmă de pământ, de cer, ceva rece și alunecos îmi brăzdează palma. În fiecare ramură de pom bătrân moare câte un șarpe. Crește în mine veninul, precum vinul peste drojdie în butoaie primăvara. Petre, comoditatea fântânilor seci nu motivează setea melcilor. Lasă șarpele să alunece în voie, fiecare om
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
mulțumit în sine, dar țipând: — Hei, nu mă mai trage așa de păr. Dar, cu fețe amuzate și viclene, care arătau de parcă ar fi înțeles că se jucau, reveneau în cerc după ce fuseseră alungate, ca să continuie îngrijirea șuvițelor sale celor alunecoase și lucioase, care, grație lor, deveneau pe zi ce trece mai alunecoase și mai lucioase. Sampath se bucura din ce în ce mai mult de atenția primită, pe măsură ce se obișnuia cu trasul sau zgârieturile ocazionale. — Ia te uită, spuse domnișoara Jyotsna, care, ca și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
păr. Dar, cu fețe amuzate și viclene, care arătau de parcă ar fi înțeles că se jucau, reveneau în cerc după ce fuseseră alungate, ca să continuie îngrijirea șuvițelor sale celor alunecoase și lucioase, care, grație lor, deveneau pe zi ce trece mai alunecoase și mai lucioase. Sampath se bucura din ce în ce mai mult de atenția primită, pe măsură ce se obișnuia cu trasul sau zgârieturile ocazionale. — Ia te uită, spuse domnișoara Jyotsna, care, ca și Pinky, scosese un țipăt când o identificase prima dată pe maimuța care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
de ăla și-ți fac aerisire la creier, i-am zis, luându-i apoi arma. Heydrich continuă, aparent netulburat de nici unul dintre aceste incidente. Trebuia să-i recunoști acest merit: era la fel de rece ca un somon din Marea Nordului, și la fel de alunecos: — În noiembrie 1924, Wiligut a fost internat într-un azil de nebuni din Salzburg pentru tentativa de omor asupra soției sale. În urma examinării, a fost declarat nebun și a rămas instituționalizat în grija doctorului Kindermann până în 1932. După externare, și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
spre intersecție dinspre capătul străzii. Aproape că reușiseși să scapi nevătămată, iar bărbatul de la volan aproape că reușise să te evite. Dar pe stradă era noroi și găinaț unsuros de la stolurile de grauri. Roțile mașinii au patinat pe crusta aceea alunecoasă, puțin, dar acel puțin a fost de ajuns să-ți atingă scuterul. Ai zburat în sus către păsări și te-ai întors jos în mizeria lăsată de ele, iar împreună cu tine s-a întors rucsacul tău acoperit cu abțibilduri. Două
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
aceea buimăcită care mă aștepta dincolo. Într-un sertar întredeschis în care se afla lenjeria, se vedea lucind o bucată de satin vișiniu, aproape fără să-mi dau seama am vârât mâna prin deschizătura sertarului și am atins ușor țesătura alunecoasă. Paiața apăru printre fâșiile de plastic. — Nu vreți o cafea? M-am așezat pe divan în fața posterului cu maimuța. O senzație de stânjeneală îmi plutea în gâtul uscat, făinos. Am privit în jur și jena mea fizică alunecă în ambianța
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
știam că viitorul se juca pe termen redus între Tribunalul revoluționar și Curtea Marțială a Albilor, și că cele două plutoane de execuție, de o parte și de alta, așteptau cu arma la picior. Încercam să scap, pătrunzând în mișcări alunecoase către centrul spiralei unde liniile izbucneau ca șerpii, urmând contorsionarea membrelor Irinei, deznodate și neliniștite, într-un dans lent, în care nu ritmul contează, ci împreunarea și desprinderea liniilor în serpentină. Irina apucă în ambele mâini două capete de șarpe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
într-un punct precis, între braț și spinare, la înălțimea primelor coaste; ba chiar două contacte diferite, la stânga și la dreapta. De partea domnișoarei Makiko era o extremitate întinsă și pulsând parcă, în vreme ce în partea doamnei Miyagi o presiune insinuantă, alunecoasă. Am înțeles că printr-un rar concurs de împrejurări mă atinsese în aceeași clipă sfârcul stâng al fiicei și cel drept al mamei, și trebuia să-mi adun toate puterile să nu pierd contactul minunat și să apreciez cele două
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
bine, aproape totul era atingere. Orice reținere se spulberase; Thomas a simțit pe unul din brațe o mușcătură; și-a Înfipt și el dinții Într-o carne, un sîn sau o fesă, nu mai judeca limpede. Transpirațiile, amestecate, făceau pielea alunecoasă, alte secreții sporeau neaderența palmelor, Își scăpau din mîini, se prindeau iar, dar nu de tot, abia cît să sporească zvîrcoleala; un animal cu trei coloane vertebrale gemea, zbătîndu-se agonic: s-a liniștit treptat, pe părți componente - ultima, Thomas. Nici
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
Nu știu niciodată când Miss Jazzy aici sau nu, îmi răspunse menajera. Ți-a lăsat un număr de telefon? — Sigur! spuse și îmi dădu numărul de mobil bun la nimic. Fetele newyorkeze din înalta societate sunt până peste poate de alunecoase. Au acces la atât de multe ascunzători de vacanță unde-i imposibil-de-ajuns-fără-avionul-personal încât până și CIA ar avea probleme să le dea de urmă. Mă îndoiam că vreun sistem GPS ar putea-o găsi pe Jazz acum. Ν —Trebuie să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
E borfaș, are câteva furturi la activ, a fost eliberat azi-dimineață din arestul miliției... le-am dat drumul la toți, că ne-a fost frică”. Mă uit la ăla; ăla chilug, în șubă, cu pistolul automat la el și căutătura alunecoasă. Iau pistolul de pe masă și i-l pun în gât: „Băiete, lași pușca jos, dai șuba și pleci că altfel îți fut una în cap, urgent!”. Ăla se uită la mine cu ochi tulburi și amețiți și vrea să zică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
dacă gândirea ar funcționa după ceea ce logicienii numesc „principiile fundamentale ale gândirii”, am fi și acum în epoca de piatră! Euristicile prin care noi ne procurăm cunoștințele și adevărurile (ca și cele prin care ne procurăm mâncarea, prietenii, iubitele) sunt alunecoase, arareori corecte. Pipăim, culegem, amestecăm, gustăm, construim, demolăm, aruncăm, păstrăm, așa crește cunoașterea. Așa funcționează și gândirea: ca și cum ți-ai căuta iubita pe-ntuneric. Ce-are asta cu logica? Aa, zici, logica nu se ocupă cu gândirea reală ci cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
Mihaela, ascultă-mă pe mine care cunosc bine oamenii de prin labirinturile psihoterapiei; oricând poți recunoaște un bărbat care a iubit față de unul care n-a avut această șansă. Primul e mai potolit, mai puternic; s-a regăsit. Celălalt e alunecos, slab, nesigur, căutându-se. Atunci când iubești cel mai mult o femeie, exact atunci ești cel mai bărbat. Sigur, altfel poți fi deștept, frumos, ba chiar și puternic, dar nu bărbat de bărbat. Îți spun: pentru femeia pe care o iubesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
în orice caz, când vine la olărie cu câte o carte în dar pentru Marta, trebuie recunoscut c-a fost în stare să perceapă diferența între ce e bun și ce nu trece de mediocru, deși e adevărat că, în ce privește alunecoasele concepte de bun și de mediocru, nu vor lipsi niciodată motive de discuție și disensiuni. Enciclopedia pe care tatăl și fiica au deschis-o pe masa de bucătărie a fost considerată cea mai bună în epoca publicării ei, în timp ce azi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
vadă pe sine însuși ca fiind al treilea proprietar. Cel mult, când va fi un câine bătrân, va reuși poate să dobândească obscurul și vagul sentiment că participă la ceva riscant de complex și, cum s-ar spune, plin de alunecoase semnificații, un tot făcut din părți unde fiecare parte este și totul căruia îi aparține. Idei aventuroase ca aceasta, pe care creierul uman este, grosso modo, mai mult sau mai puțin capabil să le conceapă, având însă de îndată imense
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
de vaste și de pline de făgăduieli vor fi fost apartamentele prințesei mele la Tabriz, Zarganda sau Teheran, sufeream constant când simțeam dragostea noastră Închisă Între zidurile lor, având drept unici martori niște oglinzi cizelate și niște servitoare cu priviri alunecoase. Savuram, acum, banala plăcere de-a fi văzuți Împreună, soț și soție, braț la braț, de-a fi Învăluiți de aceleași priviri străine, și până târziu În noapte evitam să ne Întoarcem În cabina pe care o alesesem, totuși, printre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
picioarele în ele cu un frison de încântare și, o, Doamne, sunt fenomenale. Picioarele mele arată brusc elegante, par mai lungi... ei, OK, merg un pic cam greu cu ele, dar asta e probabil din cauză că podeaua magazinului e atât de alunecoasă. — Le iau zic cu un zâmbet larg către vânzătoare. Vedeți, aceasta este răsplata acestei abordari controlate a shopping‑ului. Când cumperi ceva, chiar simți că ai câștigat pe merit acel lucru. Ne îndreptăm spre casă, și eu am mare grijă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
tot corpul. —Rebecca? Ești bine? Nu pot vorbi. Apuc șervețelele noastre și i le dau tipului. Bineînțeles că nu este Patrick. Dar pentru moment asemănarea a fost atât de dureroasă! Același păr strâns în coadă, aceeași barbă, aceiași ochi negri, alunecoși. Davey stă în genunchi și o ajută pe chelneriță să strângă cioburile de pe podea. Bărbatul de lângă mine își șterge pantalonii. Slavă Domnului că sunt din piele. Patrick mai degrabă ar fi murit decât să fi purtat așa ceva, deși întotdeauna aș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
Un magazin de băuturi. Mama e distrusă. Oricum, o să aduc tubul înapoi. Până atunci, poți să-mi dai unul nou? — Nu dăm decât câte unul. — Acum am nevoie de încă unul. Te rog. Sunt foarte presat. Ploua ușor. Străzile erau alunecoase și petele de benzină sclipeau în modele de curcubeu. Josh mergea cu mașina pe East 38, pe sub norii joși și furioși. Era o parte veche a orașului, înconjurată de construcțiile noi și moderne, din nord. Aici erau încă în picioare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]