987 matches
-
Lacul Amara este un lac natural, fost liman fluviatil barat cu aluviuni, situat într-o depresiune (Crivaia), care este veche matcă a râului Ialomița, care nu mai are actual legătură cu râul. Nu trebuie confundat cu "Lacul Amara" din Buzău. Lacul este situat pe traseul drumului Slobozia - Buzău în apropierea localității Amara
Lacul Amara, Ialomița () [Corola-website/Science/306017_a_307346]
-
din care 6,7 milioane m³ volum util, volumul mort fiind de 0,12 milioane m³ fiind cel mai mare din câmpia Moldovei. În momentul de față însă, o parte însemnată a lacului a fost colmatată din cauza aportului mare de aluviuni. Lacul are o lungime de 8 km și o suprafață de 574 ha., adâncimea medie a lacului fiind de doar 1,16 m. La nivelul maxim, volumul total al lacului este de 19,4 milioane m³, volumul rezervat pentru atenuarea
Barajul Sulița () [Corola-website/Science/306118_a_307447]
-
volumul rezervat pentru atenuarea undelor de viitură fiind de 12,7 milioane m³, din care 2,7 milioane m³ între cotele celor două derversoare și 10,0 milioane m³ peste cota deversorului superior. Golirea de fund fiind insuficientă pentru evacuarea aluviunilor, în lipsa unor spălări, lacul de acumulare este supus unei colmatări accentuate care este greu de oprit. Cu toate acestea în momentul de față nu sunt luate în considerare lucrări de remediere a situației. În prezent, lacul de acumulare este folosit
Barajul Sulița () [Corola-website/Science/306118_a_307447]
-
levigate redzinice" și "cernoziomuri redzinice" (treimea mijlocie) și "lăcoviști". În lunca Oltului din dreptul Feldioarei se regăsesc "cernoziomuri argiloiluviale" și "levigate", obiectul unor intense exploatări agricole. Restul luncii Oltului, precum și malurile râurilor mai mari prezintă "soluri aluviale de luncă", precum și "aluviuni crude", cu o fertilitate destul de ridicată, dar și cu exces de umiditate. Gradul de fertilitate al solurilor variază de la VI, în lunca Oltului, la XI, în zonele muntoase, compact acoperite de păduri. Cel mai important râu al Țării Bârsei este
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]
-
un tip de gură de vărsare a unui fluviu sau a unui râu mai mare în mare sau în ocean. Are de cele mai multe ori forma unei pâlnii. Se formează la țărmul mărilor și oceanelor cu maree puternice, care împiedică acumularea aluviunilor; altfel, în zonele cu maree reduse, gura de vărsare ia forma unei delte sau a unui liman. Exemple tipice sunt estuarele fluviilor Amazon din Brazilia, Saint Lawrence din Canada, Tamisa din Anglia sau Tejo din Portugalia. Din latinescul "aestuarium" („locul
Estuar () [Corola-website/Science/304797_a_306126]
-
Rocile sedimentare sunt roci care frecvent se formează prin procesele de eroziune, transport și depunerea aluviunilor aduse de apele curgătoare.Astfel de roci pot avea o formă de granule nelegate între ele (nisipurile) sau o formă masivă (gresiile). 1. Rocile sedimentare clastice iau naștere prin fenomene mecanice de mărunțire a rocii inițiale. În urma acestui proces iau
Rocă sedimentară () [Corola-website/Science/304842_a_306171]
-
vatră. Au fost găsite monede emise în timpul împăraților: Traian, Antonius Pius, Marcus Aurelius, Gordian al-III-lea și Aurelian. Dimensiunile castrului roman nu sînt pe deplin cunoscute nici astăzi datorită faptului că cea mai mare parte a zidurilor a fost acoperită de aluviunile Jiului. Ce nu au reușit eventualele atacuri barbare, a reușit apa Jiului și nepăsarea oamenilor. La o dată incertă, cel mai probabil în urma unei mari inundații, cînd apele Jiului s-au revărsat, perioadă în care se crede că a apărut și
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
apărut și Balta Craioviței, castrul a fost lăsat în paragină. Mai tîrziu, localnicii au folosit cărămizi din castru pentru construirea mănăstirii Coșuna. În ciuda faptului că au existat multe inițiative, nici pînă astăzi, castrul nu a fost, în întregime, recuperat din aluviuni deși înalțimea de 4 m din unele zone, oferă speranța descoperirii a probabil, celui mai bine păstrat castru roman din afara Italiei. După anul 275 d.H. cînd Imperiul Roman cedează Dacia Traiană, romanii păstrează sub controlul lor malul stâng al Dunării
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
de alimentări cu apă. De asemenea pot fi asociații de gospodărire a bazinelor versante care se preocupă de modalitățile de utilizare a suprafeței bazinului versant pentru a obține efecte ca reducererea undelor de viitură, reducerea eroziunilor de sol, a antrenării aluviunilor și a colmatării albiilor etc. Asemenea acțiuni impun un amplu program de orientare a populației astfel încât să înțeleagă importanța problemelor și să se implice direct în rezolvarea lor. În concepția lui Andrei Filotti, asemenea acțiuni nu elimină necesitatea lucrărilor de
Andrei Filotti () [Corola-website/Science/306352_a_307681]
-
oglinzii de apă și a malului nordic al limanului Razim. De când a fost pierdută insula Șerpilor din Marea Neagră și acoperită de ape insula Ada Kaleh de la porțile de Fier, insula Popina este unica insulă stâncoasă și pelagică (formată separat de aluviunile recente ale țărmului sau malurilor) din România. Insula este geologic o parte a podișului Măcinului, un rest de grind continental stâncos, fiind constituită din calcare mezozoice și triasice, și parțial acoperită cu o pătură de loess. Pe țărmul nordic al
Insula Popina () [Corola-website/Science/305938_a_307267]
-
înainte de Hristos). În Antichitate, istoricul grec Ptolemeu menționează prezența insulei "Eukon" într-o descriere a unei lupte navale a romanilor cu geto-dacii în golful Helmirei : după unele păreri, această insulă Eukon poate fi actuala insulă Popina. Începând din Antichitatea târzie, aluviunile dunărene și marine au început să închidă golful înconjurător, pe atunci denumit "Helmyra" după Ptolemeu sau "Halmyris" după naturalistul roman Plinius, transformându-l treptat într-un liman numit "Iancina" în Evul Mediu și Razim sau Razelm (nume dat de Lipoveni
Insula Popina () [Corola-website/Science/305938_a_307267]
-
istorică și culturală (parcuri, castele și orașe). Numele provine din Limba latină, fiind numită de romani "Liger", care este la rândul său transcrierea denumirii native galice a numelui fluviului. Denumirea galică provine din cuvântul galic "liga", ce înseamnă „sediment, depunere, aluviune”, și este și sursa cuvântului francez "lie", care la rândul lui este sursa cuvântului englez "lees" ambele cu sensul de depunere. În limba franceză un adjectiv derivat din denumirea fluviului este "ligérien", ca de exemplu în "le climat ligérien" („climatul
Loara () [Corola-website/Science/301467_a_302796]
-
ani a fost ultima perioadă cu climă polară, când Carpații erau acoperiți cu ghețari. Când clima s-a încălzit, gheața a început să se topească masiv, iar râurile aveau debite deosebit de mari, cu mare putere de eroziune și transport de aluviuni. Pietrișul de prund, se află și sub satul Vlăduleni și are grosimi de circa 20 m. Albia Oltului era lată din Vlăduleni și până în malul de la Ipotești. În urmă cu circa 300 de milioane de ani, pe aici trecea un
Comuna Osica de Sus, Olt () [Corola-website/Science/301500_a_302829]
-
mai rămas Munții Dobrogei și Masivul Central Francez, care au fost tociți de eroziune, semănând azi cu niște podișuri. După ce s-au ridicat Carpații din ocean în urmă cu circa 200 milioane de ani, apele curgătoare și torențiale au cărat aluviuni și au umplut treptat marea ce se găsea aici, și încet, încet, relieful a început să prindă aproximativ până în Cuaternar, conturul pe care îl are azi. Între componentele peisajului geografic al comunei Osica de Sus, solurile ocupă și ele un
Comuna Osica de Sus, Olt () [Corola-website/Science/301500_a_302829]
-
la 1,5 km în amonte de confluența cu Tîrnava Mică, are o înălțime de aprox. 29 m (cota la coronament 374 mMB) și o lungime de 670 m și este executat cu o secțiune neomogenă (prismele de rezistență din aluviuni grosiere și nucleu impermeabil din argilă). Materialele de construcție au fost obținute în principal din „cariera luncă” și secundar pentru argilă, din „cariera versant drept”. /4.p.1/ - lungimea lacului: s-a determinat pe hărțile existente, valorile variind în funcție de gradul
Barajul Bezid () [Corola-website/Science/313018_a_314347]
-
Delta Dunării este cea mai tânară formație geomorfologică din România. Ea s-a format dintr-un golf marin ce s-a umplut treptat cu aluviunile transportate de către Dunăre și depuse pe un teren instabil din punct de vedere geologic, la care s-a adăugat acțiunea mării, a vântului și a vegetației. Brațele Dunării, răsfirate în drumul lor spre mare, cuprind un labirint de lacuri mari
Vegetația Deltei Dunării () [Corola-website/Science/313171_a_314500]
-
apele cu adâncime mică, rizomul stufului se găsește în nămolul de pe fund. În apele mai adânci masivele de stuf formează plaurul, o pătură plutitoare de stuf, ce se formează din împletirea rizomilor, a rădăcinilor, legate între ele cu humus și aluviuni aduse de Dunăre și depuse aici. Într-o formație de plaur putem întîlni nu mai puțin de 20 de plante, strîns unite între ele și așezate, într-o anumită ordine, la marginea apei: săgeata apei (Sagittaria sagittifolia), feriga de apă
Vegetația Deltei Dunării () [Corola-website/Science/313171_a_314500]
-
Articolul 1 (1) Permisul de exploatare este actul juridic emis de Agenția Națională pentru Resurse Minerale, prin care se acordă dreptul de exploatare a unor cantități determinate de roci utilizabile în construcții, acumulări de turbă sau aur din aluviuni. ... (2) Anexele la permisul de exploatare fac parte integrantă din acesta și constau din nota de constatare, fișa de perimetru și documentația tehnică pentru obținerea permisului. Articolul 2 (1) Rocile utilizabile în construcții, exploatabile și pe bază de permis, sunt
INSTRUCŢIUNI din 30 aprilie 2009 (*actualizate*) privind eliberarea permiselor de exploatare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273359_a_274688]
-
nr. 142 din 20 septembrie 2010 publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 669 din 30 septembrie 2010. Articolul 3 (1) Dreptul de exploatare pe bază de permis se acordă: ... a) pentru rocile utilizabile în construcții, acumulările de turbă și aurul din aluviuni care nu sunt cercetate și înregistrate ca rezerve și/sau ca resurse valorificabile în Fondul național de resurse/rezerve minerale (F.N.R./R.) și care nu constituie obiectul unei concesiuni/dări în administrare la data solicitării permisului de exploatare; ... b) pentru
INSTRUCŢIUNI din 30 aprilie 2009 (*actualizate*) privind eliberarea permiselor de exploatare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273359_a_274688]
-
redevențelor legale, cu condiția încunoștiințării autorității competente prin organele sale teritoriale. ... (2) De prevederile alin. (1) beneficiază și căminele de copii și casele de bătrâni situate pe suprafețe de teren aflate în proprietatea lor. ... Articolul 30 (1) Recuperarea aurului din aluviuni, realizată în afară concesiunilor, se face de către persoane fizice și juridice, în baza unui permis de exploatare eliberat de autoritatea competentă. ... (2) Persoanele fizice și juridice autorizate pentru activitatea de recuperare a aurului din aluviuni sunt obligate la plata taxelor
LEGEA MINELOR nr. 85 din 18 martie 2003 (*actualizată*) (actualizată până la data de 30 iunie 2016*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273140_a_274469]
-
30 (1) Recuperarea aurului din aluviuni, realizată în afară concesiunilor, se face de către persoane fizice și juridice, în baza unui permis de exploatare eliberat de autoritatea competentă. ... (2) Persoanele fizice și juridice autorizate pentru activitatea de recuperare a aurului din aluviuni sunt obligate la plata taxelor și a redevențelor prevăzute de lege. ... Articolul 31 Concesiunea minieră sau darea în administrare minieră încetează: a) prin expirarea duratei pentru care a fost acordată; ... b) prin renunțarea de către titularul licenței, în condițiile stabilite la
LEGEA MINELOR nr. 85 din 18 martie 2003 (*actualizată*) (actualizată până la data de 30 iunie 2016*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273140_a_274469]
-
care provin din Italia centrală și nord-occidentală cu pasul Brennero. În ceea ce privește riscul seismic, Verona este clasificată în zona 3, în "Ordonnanta PCM 3274 del 20/03/2003". Adige se observa azi la Verona în interiorul zidurilor care sunt stăvilite după teribila aluviune din 1882, pentru a proteja orașul de alte revărsări. Acesta azi se limitează la a traversa orașul în albia sa, dar până în timpuri relativ recente, Verona era un oraș legat perticular cu râul prin numeroasele căi comerciale și industriale care
Verona () [Corola-website/Science/297321_a_298650]
-
Roman târziu (Via Egnatia, care străbătea nordul Greciei și asigura legătura cu „Noua Romă”, Constantinopol), orașul Abdera și-a pierdut importanța comercială din perioadele anterioare. În plus, frecventele revărsări ale râului Nestos au continuat să întrețină mlaștinile din imprejurimi, iar aluviunile sale au modificat continuu traseul litoralului tracic, făcând dificilă dezvoltarea activităților portuare din regiune. Ca urmare a acestui declin, redresarea cetății, după distrugerile suferite în sec. IV d.Hr., s-a dovedit imposibilă, iar locuirea ei a fost nevoită să
Abdera, Tracia () [Corola-website/Science/297361_a_298690]
-
1967, 1969, 1971, cînd apele Prutului au inundat mii de hectare de terenuri agricole situate în văile lui, multe localități căi de comunicație. În perioada revărsărilor cursul rîului devine furtunos, se distrug malurile și se transportă o cantitate mare de aluviuni, acestea depunîndu-se în luncă. Revărsările de primăvară durează circa 2 săptămîni. Pentru rîul Prut sînt caracteristice vînturile de vară condiționate de ploile torențiale. În verile secetoase nivelul apei acestui rîu scade considerabil. Cele mai mici debite medii anuale se inregistrează
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
diferențiată, care n-a urmărit și nici n-a realizat un anumit tipar artistic tributar unui curent sau școală literară. Poezia lui a asimilat creator lirismul eminescian, topit într-o formulă proprie în care s-au absorbit, pierzându-și identitatea, aluviuni romantice, parnasiene și simboliste. După Eminescu și Macedonski, înainte de Arghezi și Blaga, D. Anghel s-a afirmat ca un poet original, dând expresie artistică unei structuri sufletești complexe, moderne." "Poet al florilor, al dragostei și al mării, el se remarcă
Dimitrie Anghel () [Corola-website/Science/297599_a_298928]