15,888 matches
-
și inundații, că mările vor înghiți la început bucăți de pământ, apoi întreaga suprafață, dar, dacă încă nu plouă, poate că nu va mai ploua niciodată. Aștepta să vadă care erau măsurile luate de guvern. Se înșela pe sine și amâna propria hotărâre. Își imagina că urmează să plece în vacanță și îi era greu să se decidă ce agenție să aleagă. Asta doar până în momentul în care au început să reverse oceanele peste teritoriile ce dispăreau treptat sub ape. Răsuflă
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
pe canapea și nu voia să gândească mai departe, dar, de vreme ce și-a amintit deja, era copilăresc gestul său de-a se ascunde în prezent, negând tot ce a fost ieri, sperând că așa va uita sau cel puțin va amâna amintirea câtorva ore ce i-au umplut sfârșitul zilei de ieri. Ce ciudat pare totul acum, parcă s-ar fi scurs o lună sau cel puțin două săptămâni, iar el a depășit de mult momentul în care nu putea face
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
sufletul meu de-a lungul timpului?, gândi Olga. Veni apoi lângă mama Inei și lângă Alex, șoptindule: - S-a trezit Ina, vă conduc la ea. - Dar băiețelul? - Dacă aveți puțină răbdare, o să-l vedeți... Copleșită de fapta ei reprobabilă, tot amâna cu bună știință momentul prezentării copilului Inei. Cum deschise Alex ușa, Ina întâlni ochii veseli ai soțului ei, radiind de bucurie. Starea lui euforică îi făcu bine, și-i transmise o doză de tonicitate, soldându-se cu un zâmbet îmbrățișat
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
Voia un sfat ce ar fi putut conduce la stoparea unui fenomen atât de păgubitor pentru șantier. Dar parcă era un făcut, ori de câte ori își propunea să facă acest drum, se ivea câte o problemă, care trebuia rezolvată urgent, și atunci amâna cu mâhnire vizita programată. În dimineața despre care vorbim, Alex voia să vadă cu ochii lui dacă se cofrase bine planșeul de la etajul al treilea al noii clădiri, ce avea să devină primul edificiu, ca punct de referință în marcarea
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
niciodată contre cu el. A vrut și el, probabil, să se cocoșească, să arate că încă mai poate, he, he!" " Un dobitoc care se ține de goange imbecile, în loc să-și vadă de ale lui. Mai bine discuta cu Ciucurel, să amâne nenorocita asta de dezinsecție." "Cu ăla nu-i dădea mâna." "Daaa! Un laș a fost de cân' îl știu, un laș o să moară. El e specialist în intrigi și limbi catifelate." "Eu, în locul lui, nici nu mi-aș mai bate
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
de aceea, toate preocupările mele diurne focalizau în jurul acestor enigme: cine este Iozefina, de ce suferă și bineînțeles și întrebarea cea mai banală, pentru unii: dacă mă iubește. În fiecare seară îmi propuneam să-mi deapăn sentimentele față de ea, dar ezitam, amânam totul, ca și cum în dosul nostru ar fi stat tot timpul samtartăul de soț al ei și șef suprem al meu sau ca și cum bibliotecara sau o terță persoană ar fi descoperit pentru a demasca, totul, adică ceea ce încă nici nu se
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
într-o seară, după convorbire-De unde știa că tu mai ești aici la Casa de Cultură, la această oră? Întreabă de piesă. Dacă merge piesa-îi răspunde Gerard, aproape precipitat. Cum? Aproape în fiecare seară? Da, pentru că vrea să nu mai amâne premiera. Dar de ce tocmai pe dumneata te întreabă de premieră? Pentru că eu am șovăit mult la început, când mi se propusese să scriu piesa. Cel puțin așa cred. Vezi, domnule, de treabă. Asta e lăbăreală în toată regula. În această
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
apoi să guste din vin, cumva a lehamite... Mai întâi și mai întâi, îi om de treabă. Întrebarea-i dacă vrea să intre în cărăușie. Da’ mai mult ca sigur că vrea. Și... ca să mori de curiozitate, Dumitre, am să amân povestea lui Sloi pe... pe la Paștele cailor, că altfel n-oi putea spune! Știi doar că am hotărât să ne lăsăm la vatră din cărăușie! Așa că... Lungește Doamne, boala, pân’ s-o coace poama! Da’... poate mai trecem pe aici
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
treacă pe la standurile cu mâncare, saliva În fața tăvii goale. — Am auzit c-ai avut ceva probleme cu americanii, spuse Freud cu nasul În farfurie. Napoleon nu răspunse imediat. La fel ca Înaintea marilor bătălii, știa cât de important era să amâni un asalt sau o replică, spre a permite uscarea câmpului de luptă ori doar pentru a-ți deruta adversarul, făcându-l să-și pună diverse Întrebări. Rămase, așadar, cu ochii ațintiți asupra crestei punk a lui Alfred Adler, care, sub
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
inox, pentru a-și arăta trei sferturi din roțile cărnoase, pe care se distingea filigranul delicat al striațiilor! Cum sclipea discul de frână În interiorul jantelor de aliaj, ca un sens giratoriu din care nu mai putea ieși, o promisiune mereu amânată de renunțare, tras pe dreapta și abandon. În săptămânile care-au urmat, eroul nostru a patrulat fără odihnă, vânând apariția nălucii. S-a interesat la atelierele unde se vindeau piese pe sub mână, la benzinăriile lăturalnice, la tinichigerii, vopsitorii și vulcanizări
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
expansiune.“ În Bacău, nea Pandele se află Într-un război permanent cu vecinii. Toți cei de pe coloană susțin că au drept de proprietate asupra Polului Nord. Cazul ajunge la Tribunalul de la Haga, Însă orașul olandez fiind acum la Tropice, judecarea se amână pentru perioada când temperaturile vor coborî sub 40 o Celsius. Furios, nea Pandele pleacă la Durău, Închizând Polul Nord În casă cu yala. Într-o noapte, din cauza unei inundații la familia Văleanu, care stă deasupra, apa se infiltrează În apartamentul lui
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
cu tot cu bănci, și, finalmente, toată planeta, pe care a ronțăit-o asemenea unui măr, scuipând cotorul sfrijit care Înainte constituia axa polilor. Cum acceleratorul de particule dispăruse odată cu omenirea, Încercările de găsire ale bosonului Higgs, strămoșul nostru indestructibil, s-au amânat pe termen nelimitat. De atunci au trecut miliarde și miliarde de ani. Universul fiind În expansiune, ne-am Îndepărtat În mod constant de Ăl Bătrân și nici o specie dotată cu inteligență și curiozitate n-a mai apărut să caute bosonul
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
afirmare spectaculoasă, care a îndreptățit critica să-l considere pe Radu Aldulescu ca pe unul dintre cei mai puternici și originali prozatori din literatura română contemporană. M-am convins că nu e nici o exagerare în această apreciere, deși, recunosc, am amânat destul de mult până să confirm prin proprie lectură o astfel de judecată. Aprope toți criticii, încercând să definească specificul prozei lui Radu Aldulescu, au folosit sintagma de "realism dur", cu nuanțe naturaliste sau expresioniste. Ioana Pârvulescu punea accentul, într-o
Mizerabilismul cosmopolit by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9206_a_10531]
-
că este vindecător să comemorezi. Ulterior amintirea o va ajuta pe mamă să treacă mai ușor peste suferință. Șocul momentului o îndeamnă să se protejeze luând medicamente pentru a dormi... a uita... Este bine de știut că sedativele și alcoolul amână suferința temporar, întârziind de fapt vindecarea. Mai utilă este căutarea sprijinului la cei care sunt alături de ea 1 Moașă licențiată, Consultant de Lactație Acreditat Internațional, Spitalul Universitar de Urgență ELIAS - OG1. Dacă simte nevoia să plângă trebuie să plângă pentru că
Revista Spitalului Elias by ANCA PANAITESCU, RADU VLĂDĂREANU () [Corola-journal/Journalistic/92046_a_92541]
-
o nouă sarcină și poate anticipa dificultățile care ar putea apărea. CONCLUZII Experiența clinică practică arată că suferința se vindecă mai repede și mai bine dacă mama se confruntă cu această suferință, mai degrabă decât să o ocolească, să o amâne, să nu se gândească la ea sau să pretindă că pruncul nici nu a existat. Durerea nu se vindecă imediat și poate niciodată în totalitate, dar cu siguranță se diminuează în timp. Acceptarea suferinței și a doliului o va face
Revista Spitalului Elias by ANCA PANAITESCU, RADU VLĂDĂREANU () [Corola-journal/Journalistic/92046_a_92541]
-
Împotriva trusturilor petroliere care Îi foloseau ilegal invenția (printre ele, Standard Oil Company, Gulf Oil Company, Shell Oil Corporation și multe altele), dar, utilizînd numeroase șiretlicuri și profitînd cu abilitate de imperfecțiunile sistemului juridic, avocații petroliștilor americani au reușit să amîne ani la rînd o decizie În favoarea petentului. La un moment dat, ei au prezentat instanței un certificat de deces În care era menționat numele lui Ion Basgan. În realitate Însă era vorba despre medicul Basgan, un văr al inventatorului. Iată
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
pe asistenta doctorului Thomas. Dar după fuga lui Iuffo și tot ce mai urmase, lucrurile luau o nouă turnură și orice indicii, aparent oricît de neînsemnate, trebuiau avute În vedere. În sinea lui, maiorul se simțea răspunzător pentru faptul că amînase interogarea lui Iuffo (și doar colonelul Îl prevenise că nu e bine!); Între timp Iuffo Își luase zborul și, tot Între timp, zborul lui fusese Întrerupt de o rachetă Stinger a pazei de coastă. Odată cu elicopterul, armata americană pierdea În
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
aprobă rîzÎnd sarcastic: he, he, o să-i agățăm! O să i-o punem taman sub căptușeala pardesiului!... O discuție serioasă despre suflet poate Începe oricum. Important e să ajungă acolo unde trebuie. Copleșită de avalanșa evenimentelor imprevizibile din ultimele săptămîni, Christina amînase o discuție serioasă cu Marychka pe această temă. Așa se Întîmpla de fiecare dată. Dorințele și nevoile ei personale, sau ale celor din imediata apropiere, rămîneau mereu la urmă. Como n-avea decît să aștepte mult și bine. După eșecul
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
purtau cu el ca niște șefi, ceea ce doctorului Începuse să nu-i mai convină. Se prefăcea că nu observă, pentru a nu-și periclita șansele de a fi admis la MSAMDR, dar nu putea totuși să nu se Întrebe de ce amînau mereu, sub diferite pretexte, să-l pună În legătură cu șefii lor. Și apoi, nici măcar nu erau punctuali la Întîlnirile pe care ei singuri le fixau. Din simplă curiozitate, maiorul Smith Îi lăsă pe cei trei să se Îndepărteze și intră Într-
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
găsise răspunsul cel mai potrivit, totuși simți răspîndindu-i-se În Întreg corpul o căldură plăcută și moale, asemănătoare Întrucîtva leșinului. Preț de cîteva secunde, trăi o bucurie intensă, comparabilă cu un singur lucru: bucuria răzbunării. Știa ce are de făcut, dar amînă verdictul, tocmai pentru a-și savura pe Îndelete bucuria aceea, altminteri de nedescris. Apoi Își puse problema dacă nu cumva colonelul Într adevăr mințise. Putea oricînd să-și retragă cuvintele cu o formulă de bășcălie, ceva În genul „hai, mă
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
și desenele cu traiectoria rachetei, poziția vaselor din preajmă și, desigur, a elicopterului, Înainte și după impact etc. Începuseră cu stîngul. După o ședință de două ore a statului-major, comandantul Freyer a ajuns la concluzia că debutul exercițiilor poate fi amînat fără probleme cu cîteva zile, poate chiar o săptămînă. Principalul avantaj al acestei decizii bine gîndite era că, În rapoartele către superiorii de la Pentagon, lovirea elicopterului devenea un accident oarecare, intervenit În cursul unor operațiuni de rutină, nu unul petrecut
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
de tras. Poate că dorea numai să stea cîteva minute acolo, așezat pe o piatră, și să se odihnească privind fără nici un fel de gînduri micul izbuc ce ieșea de sub stîncă, dar nu-i exclus nici să fi urmărit să amîne astfel, cîtuși de puțin, Întîlnirea cu Christina, care Îl aștepta nerăbdătoare să audă noutățile pe care el nu le avea. De fapt nimic nu-i condiționase alegerea, o luase la dreapta, În loc s-o ia la stînga, asta e tot
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
formație de romb, așa cum prevede regulamentul, cu bila 1 În vîrf, bila 9 la mijloc și celelalte dispuse la Întîmplare, dar Înainte de a efectua lovitura de spargere, Își aminti că trebuie să pună apă la Încălzit, pentru a fierbe pastele. Amînă, deci, lovitura, preț de cîteva minute, atît cît Îi trebui ca să aprindă aragazul, să umple oala cu apă și să-i pună sare, apoi se Întoarse la masa de biliard. Luă tacul În mînă și contemplă bilele fără nici un gînd
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
ca și cum și-ar fi amintit abia atunci: Cu alte cuvinte, dacă-mi dai voie, Înțeleg că ai renunțat la demisie. Din delicatețe, sau numai din prudență, maiorul evită orice fel de comentariu. Spuse: — Propriu zis, nu am renunțat, ci am amînat, deoarece a apărut o problemă urgentă. Am nevoie de o șalupă. În plicul adus de Pablo, se afla jumătate din fotografia alb-negru a unui bărbat alb, tînăr, Îmbrăcat Într-o uniformă militară care nu aparținea În nici un caz armatei americane
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
portierei, ridicînd și coborînd neliniștit geamul, dar crezi că ar putea să fie ăsta un semn? Nu că m-aș îndoi eu de legitimitatea acțiunii, mă întreb și eu ca tot omul dacă nu cumva ar fi mai cuminte să amînăm plecarea pînă găsim un meseriaș care să i facă o revizie amănunțită, să fim liniștiți că n-o să ne lase undeva la mijlocul drumului cînd ne-o fi lumea mai dragă. Nici o grijă, spune Sena lăsînd neglijent din mînă trusa de
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]