1,927 matches
-
demonstrând că este o bună cunoscătoare atât ale caracterului, stilului, dar și a calităților umane de om de societate, ale acestuia: "De obicei, Cioran se apără cu îndârjire de întrevederi, dar când capitulează ele se desfășoară sub semnul unei infinite amabilități. Arta provocării și a paradoxului cu el, scriitorul care a hăituit carte după carte pe lectorii săi, se transformă, în contextul conversației, într-un joc al seducției, se diluează în zeflemea și autoironie. Cioran pare că a absorbit câte ceva din
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
l-ați văzut vreodată. Era un cadou de nuntă de la tușica Imelda, sora cea mai competitivă a mamei. (Mama susține, „Știa că e oribil“.) Îi făcea burtă. — Vrei să porți asta? Mi-a aruncat o șapcă de tweed. (Tot prin amabilitatea tușicii Imelda.) — Da. Acum e rândul meu. Pe aceeași melodie, am cântat: —În ținutul Claaa-are, Mă așteaptă cel drag al meu. Dar un drăguț mai chipeș am găsit La New York când am venit. Dragul meu din ținutul Clare Îmi era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
care el le socotea vrednice de dispreț. „Astaghfirullah! Astaghfirullah! Dumnezeu să mă ierte!“ zbiera el la simpla menționare a unui vin, a unei crime sau a unui strai femeiesc. A fost o vreme când oamenii îl luau peste picior, cu amabilitate sau în chip feroce. Taică-meu mi-a mărturisit că se întâlnea adesea, cu mult timp înainte de nașterea mea, cu o bandă de prieteni, vinerea, chiar înainte de rugăciunea solemnă de la amiază, în prăvălia unui librar aflată nu departe de Moscheea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
refuzat, încă de la sosire, să se amestece cu mulțimea. De sus de pe cal, și-a plimbat agale privirea jur-împrejurul portului, îndreptându-se apoi spre o căsuță mică din lemn, de pe pragul căreia un om bine îmbrăcat l-a primit cu amabilitate. L-am urmat de la distanță; ne-a făcut semn să ne apropiem. Câteva clipe mai târziu, eram confortabil așezați peste bagaje într-o tartană goală, la care am ajuns trecând pe o pasarelă care a fost scoasă în urma noastră. Omul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
banchet, am primit vizita unui ofițer din garda regală: sultanul mă chema la el în ziua aceea și m-am dus la palat foarte intrigat și nu fără un grăunte de neliniște. Suveranul m-a primit cu un exces de amabilitate, iar apropiații lui l-au imitat, plini de zel și de strâmbături. A amintit de prima mea vizită, la întoarcerea de la Tombuctu, cât și de rolul meu de mijlocitor la Tefza, rol care adusese vistieriei în anul acela mai mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
veni să-i ofere acestui rege un cal foarte frunos, o sabie turcească, o cămașă din zale, o flintă scurtă, mai multe oglinzi, mătănii din mărgean și câteva cuțite cizelate, toate astea valorând cam cincizeci de dinari. Suveranul acceptă cu amabilitate acest dar, însă îi dărui omului, la rândul său cinci sclave, cinci cămile, o sută de colți uriași de elefant și, ca și cum toate astea nu erau de ajuns, mai adăugă echivalentul a cinci sute de dinari de aur în moneda
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
împreună fără războaie și fără piraterie, să pot merge de la Alexandria la Tunis cu familia fără a fi răpit de veun sicilian? Iarăși pata aia tenace de pe mânecă. O frecă și mai zdravăn, adresându-mi apoi o privire lipsită de amabilitate: — Ascultă-mă, Hassan! Dacă vrei să amintești de prietenia noastră, de anii noștri de școală, de familia noastră, de viitoarea căsătorie dintre fiul meu și fiica ta, să stăm atunci liniștiți de vorbă la o masă îmbelșugată și, pe Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
drumul spre minunea nesfârșită. Aerul năvălea prin crăpăturile autobuzului, prin sari-urile și pantalonii lor, astfel că o boare plăcută le învăluia picioarele. Toți păreau foarte entuziasmați, fremătând de parcă o forță uriașă dinăuntrul lor se străduia să se elibereze. În ciuda amabilității șoferului și a atenției de care se bucurase, cu ajutorul unei batiste, unui pic de scuipat și al unei cantități însemnate de pudră de talc, fata părea extrem de prăfuită când coborî din autobuz. Pelerinii, curioși în privința a ceea ce s-ar putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
verandei și le urcă în fugă pentru a se posta amenințător în fața funcționarului oficial, neținând seama de urmele de noroi pe care pașii săi le lăsaseră pe podeaua lustruită, vopsită în roșu. Fără a se opri pentru schimbul obișnuit de amabilități, începu să țipe. Ați auzit noutățile? aproape că urlă în starea de excitație nervoasă în care se afla. Maimuțele îl amenință pe fiul meu. Amenință doamnele din comunitate și perturbă liniștea. Distrug atmosfera religioasă a întregii curți. Trebuie să le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
a directorului care ne-a sifonat într-un separeu de lângă bar. Ar fi trebuit să-mi dau seama că se întâmplă ceva atunci când Spunk a invitat-o pe Butch să intre prima în colțișorul nostru, făcând o adevărată paradă de amabilitate, iar apoi i-a aprins afectuos țigara. Pe urmă acceptă un pahar de șampanie, fără să-și fi luat ochii de pe doamnă! Și după asta (după o privire aruncată tenului strălucitor al lui Butch și palorii șmechere și înțepate a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
de ceai cu rădăcini. Dolores plecase șchiopătând să culeagă fructe și ierburi. Virgil stătea la căpătâiul lui Vultur-în-Zbor, urmărind cu o gelozie prost ascunsă felul în care convalescentul aranja piesele de puzzle. — Mă uimește îndemânarea dumitale, spuse el cu toată amabilitatea de care era în stare. — Norocul începătorului, îl contrazise Vultur-în-Zbor. Se descurca într-adevăr foarte bine. — Dolores și cu mine suntem extrem de dornici să-ți auzim povestea acum, că te simți mult mai bine. Probabil că te-ai distrat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
în cerc și zâmbeau. — Mă tem că mă simt puțin slăbită, îi spuse Elfrida lui Gribb. Cred că va trebui să ne luăm rămas-bun. îi aruncă Irinei o privire nu tocmai plină de afecțiune. Dar Irina a fost toată numai amabilitate cât i-a condus pe cei trei spre ieșire. Elfrida descoperi că era enervată de răstimpul lung în care contesa și-a lăsat mâna să se odihnească în mâna lui Vultur-în-Zbor și de expresia îde recunoștință? de remușcare?) din ochii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
femeie, joasă și monotonă, și cu siguranță nu era cea a surorii lui. — Cine ești? l-a întrebat ea. El s-a prezentat, căci nu vedea nici un motiv pentru care să n-o facă. Femeia misterioasă nu i-a întors amabilitatea. Așa că el i-a vorbit mai răspicat și a întrebat-o: — Ești din Casă? — Da, într-un fel, a spus vocea, părând de-acum amuzată. — Atunci spune-mi, te rog, dacă Virgil Jones e aici. Silueta a încuviințat ușor din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
de a o îmbunătăți, acum, după ce văzusem cum arată suspendată în aer... —Sam? Era David Stronge, așteptând la ușă cu un cec în mână, nervos, de parcă era un bilet de intrare. Da, desigur. Mulțumesc, i-am spus, luându-i fără amabilitate cecul din mână și verificând suma. Tipa care-mi administra contul va fi o femeie fericită, deși numai până când notele de plată de la haine încep să apară. —Am terminat. Poți încuia. Poliția mă va anunța când o pot lua acasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
nedumerit, posomorât la cât decăzuse faima facultății, dacă și eu ajunsesem să fiu un simbol al ei, peste timp. Îmi dădeam seama câtă jale se pogorâse în Lume de când absolviserăm eu și toți prietenii mei de atunci. După alte obișnuite amabilități pe eterna temă a timpului care trece (ne ținuse și Bumbu câteva prelegeri pe tema aceasta, de la „eheu fugaces...“ și până la Origene și Meletie Pigas), profesorul a intrat direct în subiect: — Am platfus. Și ceva pe la metabolice. Urinez des și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
după ce termina treburile ce-i fuseseră Încredințate. Obișnuia să rămînă tăcut, ascultînd și privindu-i pe ceilalți. Aldaya se temea puțin de el. Fernando, care trăise pe pielea lui disprețul celorlalți ca urmare a originii sale modeste, se topea În amabilități cu enigmaticul copil. Miquel Moliner, care Îl Învăța noțiunile elementare de șah și Îl privea cu un ochi cinic, era cel mai puțin convins dintre toți. — Ăsta-i țicnit. VÎnează pisici și porumbei și Îi chinuie ore În șir cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
mult În această stare; când se va trezi, Oliver singur ne va spune câte ceva despre adevărul ultim, aflat În el și dincolo de el...” Cuvintele măgulitoare ale profesorului nu-l mișcară pe Oliver de la locul său. Probabil că profesorul, cu toată amabilitatea lui, Încerca să-i intindă masterandului o nouă capcană. Oliver fusese asemănat cu o fântână străjuită de o cumpănă și o ciutură ce se clătinau În bătaia vîntului de seară. Comparația, totuși, se vedea de la o poștă că fusese trasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
părea să se sinchisească de cei câțiva care Încă mai așteptau În curte să fie primiți În audiență. Spuse că Îi cunoaște pe toți și știe exact ce vrea fiecare. Sunt plini de jalbe mărunte, de intrigi și de ifose. Amabilitatea inspectorului i se părea Însă foarte suspectă fostului său elev. La Casa de copii școlari, acolo unde se văzuseră ultima oară, relațiile lor nu erau decât cele obișnuite dintre un simplu elev și ditamai directorul. De ce acum, după atâția ani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
a istorisit apoi lui Zebrino tot ceea ce ilustrul paladin făcuse pentru ea, iar prințul s-a aruncat la picioarele lui Roland și i-a mulțumit spunând că, nu o dată ci de două ori, îi scăpase viața. În timpul acestui schimb de amabilități și mulțumiri, un zgomot a țâșnit din desiș le-a atras atenția, făcându-i pe cei doi cavaleri să-și lase vizerele și să se pună în gardă. Care era cauza acestrei întreruperi o vom afla într-un alt capitol
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
a istorisit apoi lui Zebrino tot ceea ce ilustrul paladin făcuse pentru ea, iar prințul s-a aruncat la picioarele lui Roland și i-a mulțumit spunând că, nu o dată ci de două ori, îi scăpase viața. În timpul acestui schimb de amabilități și mulțumiri, un zgomot a țâșnit din desiș le-a atras atenția, făcându-i pe cei doi cavaleri să-și lase vizerele și să se pună în gardă. Care era cauza acestrei întreruperi o vom afla într-un alt capitol
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
ceapă, apoi un maldăr de clătite cu ciocolată și un pumn de unt topit. Își arcui sprâncenele când mă auzi comandând omletă din albuș cu spanac și roșii și două felii de pâine din făină integrală, dar se abținu cu amabilitate de la orice comentariu, În afară de un murmur: „Chiar așa mult te influențează Elisa?“ I-am ignorat zâmbetul palid și am schimbat subiectul. Tu și Avery sunteți bine? am Întrebat pe tonul cel mai Înțelegător, dorindu-mi foarte mult s-o fac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
să dansez În cercuri mici la ideea că o să-l văd. Dar mai Întâi trebuia să trec prin asta. Deci tu ce ești? mă Întrebă tipul cu turban. — Ea o să fie o fe... femeie de afaceri scorțoasă, răspunse Philip cu amabilitate, În numele meu. Uitându-mă În jur, m-am Întrebat ce anume aveau balurile mascate de-i făceau Întotdeauna pe bărbați să se Îmbrace În femei și pe femei să se Îmbrace ca niște curve. Indiferent de cât de branșată era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
antisemit și dacă nu cumva am nevoie să vorbesc cu cineva despre ceea ce păreau a fi probleme de „promiscuitate/stimă de sine“? O femeie mi-a lăsat un mesaj În care-și oferea serviciile ca agent de presă, menționând cu amabilitate că asta nu s-ar fi Întâmplat niciodată dacă aș fi fost sub supravegherea ei și câțiva cronicari de la paginile mondene de la mai multe ziare mici, locale, din țară, au vrut să afle dacă accept interviuri telefonice pentru a discuta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
era, indiscutabil, mai amuzantă - și că realizasem că nu mi se potrivește nici asta. De parcă mi-ar fi continuat șirul gândurilor, Sammy m-a Întrebat ce o să fac de-acum Încolo și i-am spus că Kelly Îmi oferise cu amabilitate câteva proiecte freelance când am sunat-o dimineață să-mi cer scuze, dar că Îmi acceptase demisia fără discuție. Am adăugat că poate era momentul să renunț la mândrie și să lucrez cu Will. În timp ce mintea Îmi rătăcea astfel, mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
mâna cu plicul pe lângă corp. — Atunci dă-mi voie să te inițiez în modul în care se derulează relația mea cu departamentul dumitale, domnule... — Detectiv Upshaw. — Domnule Upshaw, eu cooperez fără reticențe cu Departmentul Șerifului în schimbul unor anumite dovezi de amabilitate, printre care cea mai importantă e aceea de a mă contacta telefonic când e nevoie să mi se ceară informații. Ne-am înțeles? Danny trăia o senzație ciudată: răceala lui Gordean îl făcea să se simtă și el foarte rece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]