2,715 matches
-
poate fi realizat de populația umană din prezent sau de generațiile viitoare, fără distrugerea capitalului natural. Repartiția inechitabilă a bogăției conduce la o atitudine nedurabilă, greu de modificat. Justiția socială se bazează pe durabilitate economică și echitate, ceea ce necesită durabilitate ambientală. Durabilitatea ambientală presupune menținerea diversității biologice, investiții pentru conservarea capitalului natural rămas (rezervele de apă subterană, solurile, habitatele speciilor rare), investiții pentru extinderea capitalului natural cultivat, care să reducă presiunea asupra resurselor naturale (de ex., parcurile pentru recreere din afara orașelor
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
realizat de populația umană din prezent sau de generațiile viitoare, fără distrugerea capitalului natural. Repartiția inechitabilă a bogăției conduce la o atitudine nedurabilă, greu de modificat. Justiția socială se bazează pe durabilitate economică și echitate, ceea ce necesită durabilitate ambientală. Durabilitatea ambientală presupune menținerea diversității biologice, investiții pentru conservarea capitalului natural rămas (rezervele de apă subterană, solurile, habitatele speciilor rare), investiții pentru extinderea capitalului natural cultivat, care să reducă presiunea asupra resurselor naturale (de ex., parcurile pentru recreere din afara orașelor au rolul
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
finanțat de Banca Mondială, Guvernul României și Regia Națională a Pădurilor - Romsilva, care vizează stabilirea cadrului juridic și instituțional pentru managementul rețelei naționale de arii protejate. Programul de acțiune pentru orice arie protejată conține: activități de cercetare; programe de educație ambientală; măsuri de protecție in situ; monitoringul și managementul informației. În România, primul parc național (1935) a fost cel din Munții Retezat (inițial 13.000 de hectare, astăzi 23.000). În prezent există 13 parcuri naționale: Rodna, Călimani, Ceahlău, Cheile Bicazului-Hășmaș
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
în special modelele noastre de divizare a muncii și a funcțiilor, de folosire a terenului, transport, producție industrială, agricultură, consum și activități de petrecere a timpului liber deci standardul nostru de viațăne fac responsabili în mod principal pentru multe probleme ambientale, municipiul Iași a semnat Declarația de Consens: Orașe și municipii din Europa pentru o dezvoltare durabilă. Date geografice Județul Iași este situat în partea de nordest a României, fiind mărginit la vest de râul Moldova și la est de râul
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
grupului dacă va simți că aparține acestuia, că este dorit, că aici poate experimenta fără a fi ridiculizat. Atunci relaționarea cu grupul va fi pozitivă, copilul își va menține un echilibru stabil cu sine însuși și cu mediul social și ambiental. În învățământul frontal, relația principală dintre educatoare și fiecare copil în parte este una asimetrică. Posibilitățile de informare ale copiilor asupra activității colegilor lor sunt mai mult verbale și se rezumă la răspunsurile copiilor și la aprecierile făcute de educatoare
Activit??i didactice desf??urate in gr?dini?? ?n scopul ?nsu?irii no?iunii de num?r natural by Gu?u Mihaela. Pasat Ionel-Marius () [Corola-publishinghouse/Science/83651_a_84976]
-
sunt saturate emoțional. Prin intermediul R.M.N., persoana percepe semnificația ascunsă În vorbirea umană. Copiii utilizează R.M.N., ca mecanism principal pentru a-și adapta comportamentul. După Lozanov, potențialul R.M.N. se realizează cel mai deplin În domeniul artelor. Barierele anti-sugestive Evident Însă, sugestia ambientală, sub toate formele ei, nu poate fi considerată În Întregime pozitivă. De asemenea, se pare că, dacă un om primește și reacționează inconștient la toate variatele efecte mentale ale inputurilor din mediu, el ar fi mereu sub influența lor, În
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Manuela HUŢUPAŞU, Mihaela ŞIMONCA () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93093]
-
care și-a pictat pereții la intrare, ca și în interior. El a realizat și o suită de sculpturi care îndeplinesc funcțiile decorative ale artei de interior, deși nu se poate afirma că ar fi fost deliberat proiectate pe criterii ambientale. Decorativismul lor rezultă din unduirile formelor, din tratarea cu precădere a unei fețe a lemnului pe care o propune la vedere. Piese din această suită (Fata cu floare, Miorița etc.), apar evocate și în picturile ce au ca subiect interiorul
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
a lemnului pe care o propune la vedere. Piese din această suită (Fata cu floare, Miorița etc.), apar evocate și în picturile ce au ca subiect interiorul propriei locuințe, sensul lor fiind și acela de a recupera folclorul în zestrea ambientală actuală. Traversând o experiență socială și cucerind o poziție nouă, astfel de artiști nu continuă, artizanul, folclorul, ci îl revendică instinctiv, ca pe o moștenire de drept, în creație.” (Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
care, în momentul încerneluirii, primește toate culorile în același timp, repartizate cu o serie de tamponașe, de unde se trage și denumirea în limba franceză. Culoarea, în cazul lucrărilor mele tinde să exprime specificul reperelor concrete prezentate, precum pielea, detaliile spațiului ambiental. Prezența plastică a gesturilor din lucrările executate într-o tehnică de imprimare se impun, indiferent de ulei pe pânză, acuarelă sau alte tehnici de șevalet. Descompunerea imaginii în patru elemente cromatice arată elaborarea atentă a fiecărei etape a compoziției, nelăsând
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
editare. NOȚIUNI INTRODUCTIVE DEFINIȚIA DISCIPLINEI ARHITECTURA PEISAJULUI Din cele mai vechi timpuri s-a impus tendința tipic umană de a dori să modeleze natura înconjurătoare, inițial din dorința de asigurarea resurselor de hrană iar apoi pentru a crea un peisaj ambiental cât mai deosebit în preajma locuințelor. Fiecare popor a moștenit de-a lungul veacurilor de civilizație un „bagaj” vast de informații referitoare la prețuirea elementelor naturale, a pământului, apelor, a vegetației tipice fiecărei zone. Tradiția îndelungată în crearea grădinilor a dat
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
compun din următoarele tipuri de terenuri din intravilanul localităților: a) spații verzi publice cu acces nelimitat: parcuri, grădini, scuaruri, fâșii plantate; b) spații verzi publice de folosință specializată: 1. grădini botanice și zoologice, muzee în aer liber, parcuri expoziționale, zone ambientale și de agrement pentru animalele dresate în spectacolele de circ, ș.a.; 2. spații verzi aferente dotărilor publice: creșe, grădinițe, școli, unități sanitare sau de protecție socială, instituții, edificii de cult, cimitire; 3. baze sau parcuri sportive pentru practicarea sportului de
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
este de fapt binomul cale‑scop. Altfel spus, subordonații vor fi motivați de comportamentul și stilul liderului în măsura în care acestea le influențează expectațiile și valențele. Teoria „cale‑scop” conține trei categorii de elemente: stilurile de conducere ale liderilor, caracteristicile subordonaților, factorii ambientali. House și colaboratorii săi stabilesc patru stiluri de conducere: # - directiv (tinde să lase subordonatul să afle ce se așteaptă de la el); - suportiv (îi tratează pe subordonați ca egali); - participativ (se consultă cu subordonații, folosește ideile și sugestiile lor înainte de a
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
percep că dispun de abilități mai înalte, cu atât acceptă mai puțin un stil directiv) și locul controlului (cei cu locul controlului intern vor fi mai satisfăcuți de stilul participativ, pe când cei cu locul controlului extern - de stilul directiv). Variabilele ambientale includ natura sarcinii, structura autorității formale, grupul de muncă, fiecare dintre ele putând stimula sau constrânge subordonații. De exemplu, subordonații vor fi satisfăcuți dacă sunt acceptați de colegi sau vor fi constrânși de normele grupului să producă la un anumit
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
în acest domeniu există un ușor declin, din cauza concedierilor masive ale personalului managerial mijlociu și superior din organizații. Pentru a se stabili generalizări mai ferme cu privire la rolul diferiților factori de satisfacție/insatisfacției sunt necesare în continuare cercetări mai adâncite. Abordarea ambientală versus abordarea dispozițională a satisfacției Până prin anii ’60-’70 ai secolului trecut psihologia organizațional-managerială a recurs la abordarea ambientală a factorilor care generează satisfacția. Se considera că factorii din ambianța fizică și mai ales cei din ambianța socială a muncii
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
a se stabili generalizări mai ferme cu privire la rolul diferiților factori de satisfacție/insatisfacției sunt necesare în continuare cercetări mai adâncite. Abordarea ambientală versus abordarea dispozițională a satisfacției Până prin anii ’60-’70 ai secolului trecut psihologia organizațional-managerială a recurs la abordarea ambientală a factorilor care generează satisfacția. Se considera că factorii din ambianța fizică și mai ales cei din ambianța socială a muncii (statutele și rolurile angajaților, caracteristicile sarcinii și postului de muncă, relațiile cu colegii și superiorii, salarizarea, metodele de conducere
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
frustrările vieții cotidiene; a doua este dimensiunea nemulțumirii și nefericirii subiective, care include stări neplăcute cum ar fi furia, disprețul, dezgustul, culpabilitatea, frica și nervozitatea. Predispoziția afectivă a fost definită ca fiind tendința de a răspunde la clase de stimuli ambientali într-o manieră predeterminată bazată pe afectivitate. S-a postulat apoi existența unei gândiri realiste - cei care o posedă având șanse mai mari de a fi satisfăcuți −, dar și a unei gândiri disfuncționale ce caracterizează gândirea depresivă, conform căreia cineva
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
îngrijorare etc. (Organ, Bateman, 1986, pp. 234-235). Cunoscând toate aceste lucruri, un manager ar putea anticipa într-o oarecare măsură reacțiile unei persoane caracterizate printr-o asemenea trăsătură la sisteme motivațional sau de conducere diferite sau la factori de stres ambientali, fără a-și pune prea multe întrebări referitoare la caracterul ei înnăscut sau dobândit. Nu trebuie să se pornească de la prejudecata că cei înclinați spre satisfacție vor fi neapărat eficienți, iar cei predispuși spre insatisfacție vor fi ineficienți. Până în momentul
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
managerul Peter Grant spune că nimic nu poate egala experiența concertului. De acord. Dar asta era acum 30 de ani. Azi aproape am integrat una dintre iluziile realității, cu tehnologia HD, cu sunetul surround pe incinte acustice hi-fi, cu lumini ambientale și plasme gigant. Toate astea cer calitate. Or, calitatea este - dacă este! - proprie actului artistic irepetabil. Concertul Led Zep are calitate, degajă energie, înfrânge aerul de epocă, nu-i vetust, depășit sau fumat. Aici deschid o paranteză. Prima jumătate a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2201_a_3526]
-
acumularea sa intracelulară în cantități mari, anormale, care condiționează potențialul evoluției maligne a celulei. Mutațiile genei p53 pot fi provocate de infecții virale și agenți carcinogeni fizici și chimici. Astfel, iradierea UV, care induce formarea dimerilor de timină și carcinogenii ambientali (aflatoxina B1 produsă de unele specii de mucegai din genul Aspergillus și fumul de țigară) produc frecvent mutații ale genei p53. În neoplaziile colorectale, peste 80% dintre mutațiile genei p53 sunt reprezentate de tranziții G-C→ A-T, apărute în insulele
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
pentru ce bunăoară la cauze asemănătoare, indivizii pot reacționa cu procese diferite sau dimpotrivă, la cauze diferite, cu procese asemănătoare. Numai cunoașterea substratului temperamento-constituțional poate explica pentru ce doi indivizi de aceeași vârstă, trăind în aceeași locuință, în aceleași condiții ambientale, și expuși acelorași posibilități de contaminare, unul contactează o tuberculoză pulmonară în timp ce celălalt continuă să rămână sănătos. Primul posedă un teren constituțional tuberculinic (constituție fosforică), deci prielnic dezvoltării tuberculozei Koch, pe când al doilea poate fi sănătos sau în orice caz
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
că verbe de tipul break 'a sparge, a rupe' și grow 'a crește', care alternează între sensul incoativ și cel cauzativ, par să implice morfemul CAUS. În unele cazuri, trebuie să presupunem existența morfemului CAUS pentru că a fost suprimat Cauzatorul Ambiental; în alte cazuri, CAUS adaugă numai un argument la predicatul incoativ la origine. Pesetsky (1995: 109) vorbește despre un it ambiental, care apare numai în poziția de subiect: It is raining ' Plouă'. Ruwet (1991)119 a arătat că it nu
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
par să implice morfemul CAUS. În unele cazuri, trebuie să presupunem existența morfemului CAUS pentru că a fost suprimat Cauzatorul Ambiental; în alte cazuri, CAUS adaugă numai un argument la predicatul incoativ la origine. Pesetsky (1995: 109) vorbește despre un it ambiental, care apare numai în poziția de subiect: It is raining ' Plouă'. Ruwet (1991)119 a arătat că it nu e argument extern, deci verbele meteorologice ca rain sunt inacuzative. Pesetsky propune o analiză diferită: it ambiental e limitat la pozițiile
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
vorbește despre un it ambiental, care apare numai în poziția de subiect: It is raining ' Plouă'. Ruwet (1991)119 a arătat că it nu e argument extern, deci verbele meteorologice ca rain sunt inacuzative. Pesetsky propune o analiză diferită: it ambiental e limitat la pozițiile de argument extern. Cei doi autori sunt de acord asupra faptului că structurile cu it ambiental acceptă obiecte interne. Pesetsky (1995: 111) observă că it se referă la cauze ale vremii, ale emoțiilor, în afara unui control
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
arătat că it nu e argument extern, deci verbele meteorologice ca rain sunt inacuzative. Pesetsky propune o analiză diferită: it ambiental e limitat la pozițiile de argument extern. Cei doi autori sunt de acord asupra faptului că structurile cu it ambiental acceptă obiecte interne. Pesetsky (1995: 111) observă că it se referă la cauze ale vremii, ale emoțiilor, în afara unui control conștient. Pesetsky (1995: 112) arată că ambientul reflexiv exprimă sursa internă a emoției; subiectul cauzativelor morfologice este un element din
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
it se referă la cauze ale vremii, ale emoțiilor, în afara unui control conștient. Pesetsky (1995: 112) arată că ambientul reflexiv exprimă sursa internă a emoției; subiectul cauzativelor morfologice este un element din lanțul cauzal. Acest rol tematic este numit Cauzator Ambiental (engl. Ambient Causer, A-Causer). Pesetsky (1995: 115) susține că inacuzativele autentice sunt cele fără Cauzator Ambiental, care nu acceptă niciun fel de pasiv. Cauzatorul Ambiental este reatribuit unui grup cu by 'de (către)' prin pasivizare și este eliminat prin adjectivizare
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]