2,825 matches
-
răspunsuri care sunt potențiale surse de eroare. Mulți subiecți care participă la o cercetare sunt nerăbdători să ofere informațiile cerute de către cercetător. Fiind flatați că li se cere o opinie, vor răspunde la orice tip de întrebare, chiar dacă aceasta este ambiguă, vagă, absolut de neinterpretat. * Părtinirea experimentatorului R. Rosenthal 14 a discutat o varietate de moduri în care cercetătorul poate influența rezultatele unui studiu. Părtinirea poate interveni prin greșelile făcute în construirea instrumentului, în înregistrarea datelor, în interpretare. Dacă erorile experimentatorului
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
dominație pe criteriul vârstei, acel seniority sistem, vine În contradicție cu inovația și cu schimbul de idei noi. Budismul, care marchează profund cultura japoneză, recomandă totuși raționamentul non-maniheist, În care da poate coexista cu nu, acestea putând fi simultane. Situațiile ambigue sunt propice creației, spre deosebire de un sistem de reprezentări exclusiv: alb sau negru nu este prea apreciat. În Japonia, acest tip de opoziție absolută și definitivă Între alb și negru. Se preferă griul, cu toată varietatea evolutivă a nuanțelor sale, la fel de
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
goale, lipsite de conținut și de adevăratele lor Înțelesuri și semnificații. Cu cât cuvintele utilizate au un grad mai Înalt de abstracție, cu atât și imprecizia În relevarea sensului lor este mai mare, referirile sunt mai vagi și comunicarea mai ambiguă. Aceasta obligă la explicarea prealabilă a cuvintelor de acest gen, la pregătirea introducerii lor În contextul expunerii. Trebuie acordată atenție Însă și cuvintelor uzuale, de largă circulație, care, prin polisemantismul lor, prin faptul că pot avea sensuri diferite pentru persoane
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
cazuri de forță majoră; f) în alte cazuri prevăzute de lege. OMFP nr. 3055/2009 precizează la capitolul privind evaluarea imobilizărilor corporale că „valoarea de inventar se stabilește în funcție de utilitatea bunului, starea acestuia Și prețul pieței”. Este o definiție destul de ambiguă, care nu oferă multe informații privind modul de calcul al valorii de inventar, deci valoarea de inventar poate fi reprezentată fie de valoarea de utilizare, fie de prețul pieței. Dacă facem apel la practica evaluării, principala bază de evaluare este
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
altfel spus, există tentația unor exprimări nerealiste. Gradul de satisfacție pe care îl generează astfel de formulări este scăzut, iar mulți manageri consideră chiar că nu se urmează misiunea „corectă”. În astfel de situații, „soluția” acoperitoare o reprezintă o exprimare ambiguă, fapt cunoscut în România de mai multe decenii. Situațiile negative sunt accentuate atunci când declarația nu generează modificări de comportament în sensul dorit pentru performanță și marchează excluderea unor grupe mari de stakeholder-i din procesul de formare a unei strategii. Sugestia
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
decidentului strategic. Aceste semnale ar putea însemna manifestări organizaționale în una dintre următoarele forme (Child, 1984). 1. Decizia este de slabă calitate și procesul decizional e lent. 2. Răspunsul la modificările mediului înconjurător este lent, iar responsabilitatea monitorizării mediului e ambiguă. 3. Există conflicte excesive evidente, cu efecte nefaste asupra coordonării și colaborării în interiorul organizației. Se remarcă relativitatea aprecierilor - „slabă calitate”, „lent”, „ambiguu” - care vin să se adauge problemelor conceptuale asociate teoriilor privind structura organizațională. Rezultă că se impun o tratare
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
absolute între cei doi, iar dialogul se încheie prin enunțarea unui primat al lui Ulise asupra lui Ahile, complementar unei nostalgii ahileice pe care textul o dă de înțeles mai degrabă la nivelul aluziei. Ce ar putea însemna această situație ambiguă? Cele două figuri ale dialogului au fost deja interpretate în direcția unei filosofii a culturii în care momentul „ahileic” ar putea semnifica originarul, pe când politropicul Ulise amintește maturitatea inerentă a conștiinței de sine a culturii, care poate păstra nostalgia ahileică
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Ironist și filozof moral, Ed. Humanitas, București, 2002. Dintre cei care cred că Diotima a fost un personaj real amintesc doar pe Alfred Edward Taylor, Plato. The Man and His Work, London, 1926. Poziția lui Yvon Brès este suficient de ambiguă. Asupra ei mă opresc în textul propriu-zis. Cât privește onomastica, Socrate însuși pare să sugereze că Diotima nu este un personaj real. În Banchetul (208b) o întâmpină cu formula: „preaînțeleaptă Diotima” (sophotate Diotima) - numele înseamnă: „ceea care își are onoarea
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
conduitelor dezadaptate este pubertatea (10/11-14/15 ani), stadiu psihologic contradictoriu, în care coexistă trăsături psihologice specifice copilăriei (atitudini puerile), cu cele caracteristice adolescenței (capacități sporite de abstractizare și anticipare). Criza de originalitate, proprie acestei perioade, se explică prin situația ambiguă a puberului în societate: nici copil, nici adult; el nu are un statut precis și rămâne nesigur în ceea ce privește rolul său: dacă încearcă să-și afirme într-un mod mai ferm independența, atunci va întâmpina rezistența adulților (un fapt similar petrecându
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Elaborarea, procesul secundar, presupune reprelucrarea și transformarea conținutului proceselor primare prin gândire controlată conștient, orientată spre realitate. Alți teoreticieni (Kubie, 1958) au evidențiat că adevărata sursă a creativității este preconștientul, situat între realitatea conștientă și inconștientul cifrat, fiindcă, oricât de ambigue și instabile, ideile pot fi supuse interpretării. Spre deosebire de Freud, Kubie afirma că, în realitate, conflictele inconștiente influențează negativ creativitatea prin generarea ideilor fixe și repetitive. Studiile recente subliniază atât importanța proceselor primare, cât și a celor secundare (Noy, 1969; Rothenberg
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
psihologie socială a creativității: din cauza dependenței de definițiile sau criteriile corespunzătoare creativității, evaluarea formală a creațiilor pun accentul pe aptitudinile speciale (și, implicit, pe diferențele individuale) și minimalizează posibilitatea de descoperire a consecințelor mediului asupra creativității. Prin utilizarea unei definiții ambigue a creativității - „o reacție sau un produs este creativ atunci când observatorii avizați stabilesc în mod independent acest lucru” (Amabile, 1982, p. 1001) - problematica stabilirii criteriilor este neglijată, diferențele individuale sunt aplanate, iar influența mediului asupra procesului creativ poate fi supusă
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
abordează, de asemenea, percepția și imagistica creativă sau ceea ce Smith numește geneză perceptuală. Procesul poate fi investigat prin intermediul Testului de Identificare (Identification Task), în care subiecții privesc o figură umană ce apare pe un monitor. Figura este în mod intenționat ambiguă și conține mesaje verbale subliminale care să-i permită „experimentatorului... să manipuleze imaginea proiectată și identificată” (Smith, 1990, p. 162) de subiectul experimentului cu persoana a cărei figură a fost proiectată. Smith și Van der Meer (1994) au declarat că
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
teoriile creativității (vezi Martindale, Anderson, Moore și West, 1996). Stimulii și perioadele de expunere sunt manipulate prin intermediul CFT. Smith a observat că indivizii care își formează impresii în timpul CFT (mai ales ca reacție în timpul prezentării foarte scurte și prin urmare ambigue a stimulului) au fost înclinați să formuleze interpretări pozitive ale figurii umane în Testul de Identificare, chiar atunci când mesajele verbale subliminale evocau o stare de suferință fizică. Subiecții se opun cu ostentație manipulării subliminale, iar indivizii creativi întrebuințează termeni afectivi
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
considerare dacă respectivele principii se pot generaliza la grupuri întregi de indivizi (Runyan, 1982); analizele cantitative reprezintă condiția sine qua non a studiului istoriometric. Cuantificarea se realizează în două modalități: pentru început, cercetătorul trebuie să preschimbe multitudinea de date istorice ambigue și în mare măsură calitative în valorile numerice precise și clare ale variabilelor bine definite, relevante pentru ipotezele nomotetice în discuție. De exemplu, cercetătorul poate analiza nivelul de inteligență, motivația sau traumele din perioada copilăriei în funcție de un factor anume, iar
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
proces s-a dovedit a fi tragic pentru evreii români, În timpul războiului” (M.B.), precum și pentru romi. Ce este rezonabil În abordările eugeniștilor români?tc "Ce este rezonabil În abordările eugeniștilor români ?" Eugenie și modernizare este o carte revelatoare pentru situația ambiguă a demersului științific Într-o lume mai degrabă premodernă, destul de nepregătită etic și democratic pentru transferarea unor rezultate ale științei În politică. Dar este și o carte despre incoerențele etice și politice, mai mici sau mai mari, ale unor intelectuali
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
modernizare din anii 1920 și 1930. Pe parcursul cărții, subliniez faptul că În discursul eugenist coexistă paradoxal noul și vechiul, argumentele raționaliste și cele subiective, ideile comunitariste și cele individualiste, cu scopul de a pune În evidență natura complexă și deseori ambiguă a discursului despre modernizare În România dintre cele două războaie mondiale. Modernismul nu a fost Întotdeauna progresiv și nici tradiționalismul mereu reacționar. De aceea, sugerez o nouă reflecție asupra etichetelor aplicate frecvent actorilor din sfera publică, În perioada interbelică. În
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
interpretate ca având implicații antisemite, iar unii autori precum Brăileanu, Făcăoaru și Voinea au insistat cu vigoare asupra unei astfel de interpretări, În perioada În care s-au aflat la putere. * * * Moștenirea reformelor eugenice În domeniul educației a fost una ambiguă: pe de o parte, mișcarea eugenistă a dorit să cultive diversitatea și modernizarea, dar cel mai adesea membrii ei au formulat propuneri care au putut fi cu ușurință interpretate În sensul susținerii unor limitări și excluderi. În timpul celui de-al
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
vieții și normele expuse până aici, adică biopolitica. ...Biopolitica nu e ca concepție rasistă, rasa nefiind un scop sau un ideal și mai ales fiindcă neamuri unirasiale nici nu există”4. O astfel de afirmație releva o poziție cel puțin ambiguă a organizației față de situația minorităților din România, la acel moment. Cu toate acestea, nu avea tonul antisemit și xenofob agresiv și infatuat al presei și al multor declarații oficiale ale guvernului din acea perioadă. Arhivele disponibile arată că organizația avea
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
statistici specifice referitoare la numărul total de participanți sau apartenența etnică a acestora, astfel Încât nu se poate ști cu siguranță câți participanți români au votat Împotriva propunerii lui Făcăoaru. 86. O lucrare recentă a Dianei Paul subliniază, de asemenea, atitudinea ambiguă a numeroși susținători ai eugeniei din Statele Unite, Marea Britanie și Germania. Vezi Controlling Human Heredity, pp. 83-85. Vezi și Weindling, Health, Race and German Politics. 87. I. Făcăoaru, „Norme eugenice În organizațiile legionare”, Cuvântul, vol. 17, serie nouă, nr. 69, 21
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
cu un aport productiv sau creativ și să confunde orice alt criteriu de preeminență cu „etichetele” dobândite în mod fraudulos despre care vorbește Pareto. În optica tehnocratică, competența tehnică este asimilată dinamismului și creativității, în vreme ce mandatul politic conferă un statut ambiguu, greu de justificat în termeni simpli. Totuși, această întâietate acordată tehnicii comportă riscul evident al neglijării problemei reglajelor sociale, care nu se reduce la organizare sau la administrare. Teoriile despre „noua clasă” tehno-birocratică Pentru teoreticienii elitelor, prezența unei anumite caracteristici
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
Calvin. I-a cerut Montaigne o audiență papei? E cea mai bună dovadă că avem de-a face cu un libertin!... Or, există texte explicite, pagini cât se poate de clare și fraze care nu permit nici un fel de interpretare ambiguă: biografia o demonstrează: nu poți face ca o carte, o viață, să susțină ceva ce ele infirmă! Să lăsăm la o parte opțiunile atee, protestante și evreiești, care țin de recuperarea cea mai grosolană și mai greu de susținut din
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
instituție fără a se raporta la specificul mediului în care va funcționa. Izomorfismul mimetic, cunoscut și sub denumirea de mimetism instituțional, implică faptul că instituțiile se modelează pe fundațiile altor instituții ori de câte ori intră în contact cu un mediu nesigur, scopuri ambigue sau alternative neclare (DiMaggio și Powell, 1991, p. 69). Nesiguranța încurajează imitarea, avantajele acestui proces fiind ridicate în termenii identificării alternativelor și soluțiilor valide pentru problemele care apar. Organizațiile observă comportamentul adoptat de alte organizații în situații similare cu cele
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
împotriva grupărilor de acest tip, aplicabilitatea unor strategii de descurajare de tipul celor folosite în perioada „războiului rece” împotriva statelor este în cel mai bun caz contestată (Ikenberry, 2002, p. 50). Mediul internațional poate fi caracterizat astăzi ca incert și ambiguu, ca urmare a apariției și implicării active în sistem a unor actori „nonconformiști”, care nu mai joacă după regulile sistemului internațional modern. Au putere, dar nu poartă nici o responsabilitate. O altă realitate a sistemului internațional în tranziție o reprezintă reacția
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
încărcătură afectivă (conflictele maritale, abuzurile față de copii, boala, decesul, devianța, dependența de alcool și droguri) echivalează cu mari solicitări emoționale la adresa practicienilor. Eșecul în acordarea de ajutor poate fi interpretat ca un eșec personal. Responsabilitățile sunt mari, soluțiile disponibile sunt ambigue, resursele sunt limitate, generând riscuri de anxietate, culpabilitate, descurajare, frustrare. Natura asistenței sociale este un argument nu numai pentru nevoia de supervizare în cazul debutanților, ci și în cazul celor mai experimentați practicieni. 13. Supervizarea în asistența socială are o
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
facă (e.g. director, șef, subordonat). Rolurile emergente se dezvoltă natural pentru a satisface nevoile socio-emoționale ale membrilor grupului sau pentru a ajuta la realizarea sarcinilor de muncă formale (e.g. clovnul grupului, bârfitorul, liderul informal, țapul ispășitor). Desfășurându-se în spațiul ambiguu, deseori neclarificat, al așteptărilor celorlalți, rolurile îndeplinite de un angajat în organizație sunt expuse constant problemelor create de neînțelegere, neasumarea responsabilităților sau datorate conflictului generat de expectanțe divergente. Oamenii se angajează în anumite comportamente în baza interpretărilor pe care le
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]