2,414 matches
-
limba germană și, după o experiență de editor, s-a consacrat regiei de teatru. Considerat un reprezentant al „neoavangardei românești” sau al unui al treilea val, integrat grupului de onirici (Leonid Dimov, D. Țepeneag, Virgil Mazilescu ș.a.) publicați în revista „Amfiteatru”, I. este un nonconformist atras de absurd și fantezie, cu spirit ludic și inventivitate. Insurgent cu expresie juvenilă, lui I. i-a plăcut să jongleze cu aluzii livrești și cu imagini. O sugestie pentru ce ar intenționa să fie poezia
IVANCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287647_a_288976]
-
al Societăților elene de profil. A debutat, elev fiind, cu un sonet în „Scânteia tineretului”; devine, la numai șaptesprezece ani, redactor al „Paginii elevului” în săptămânalul bucureștean de limbă neogreacă „Nea Zoé” (1964-1966). A colaborat cu traduceri și recenzii la „Amfiteatru”, „România literară”, „Luceafărul” „Echinox”, „Cahiers roumains d’études littéraires”, „Contemporanul”, „Steaua”, „Tribuna”, „Viața românească”, „Romanian Review” ș.a. După 1985 este prezent cu eseuri, studii și traduceri în publicații științifice și literare grecești, franceze, române, spaniole și sud-americane. Cartea de debut
IVANOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287653_a_288982]
-
scrie piese de teatru (dintre care trei au fost reprezentate), scenarii radiofonice, literatură pentru copii, face traduceri. După absolvirea primei facultăți lucrează la „Scânteia tineretului”, unde, în calitate de „corespondent special”, semnează reportaje marcate de servituțile propagandistice ale epocii, este redactor la „Amfiteatru” (1966-1974), apoi la „Viața studențească”, mai târziu - la „Contemporanul-Ideea europeană” (1990), la Casa Editorială Sapiens (1991-1992). Din 2002 face parte din redacția Editurii Hasefer. I. s-a manifestat mai întâi ca poet. Volumele apărute în anii ’50 (dintre care unele
IURES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287645_a_288974]
-
dar se transferă la Universitatea din București, unde obține licența în 1970. Funcționează ca redactor principal la „Viața militară” (1967-1973), secretar de redacție la „Săptămâna” (1973-1984) și secretar literar la Teatrul „Constantin Tănase” din București (1984-1985). Colaborează la „Viața militară”, „Amfiteatru”, „Ateneu”, „Săptămâna”, Luceafărul”, „Scrisul bănățean” „Orizont”, „România literară”, „Astra”, „Tribuna”, „Ramuri”, „Argeș”, „Cronica”, „Steaua”, „Familia”, „Contemporanul”. Debutează în 1959 cu poezie în revista „Apărarea Patriei”, iar editorial, în 1971, cu volumul de versuri Azimut. Patria, locurile natale, natura, istoria neamului
LOTREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287851_a_289180]
-
1994 va fi realizator la Televiziunea Română. Debutează în revista școlară „Zări senine”, cu versuri și articole; alte versuri îi apar în 1970 în revista „Tribuna”, L. colaborând apoi cu poezie, proză, critică literară și de artă la „Luceafărul”, „România literară”, „Amfiteatru”, „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»”, „Viața românească”, „Tribuna” ș.a. Fervoarea sentimentală din prima carte, Regina cu pași furați (1978; Premiul de debut al Editurii Dacia), nu se regăsește în versurile din volumele ulterioare. Peisajul din care lipsesc (1981) dezvăluie un
LORINŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287849_a_289178]
-
de Îmbunătățiri Funciare din cadrul Institutului Politehnic din București (1986). Este doctor în inginerie (1999) și, din 1987, cadru didactic la facultatea la care a studiat. Din 1999 este consilier artistic al Teatrului „Toma Caragiu” din Ploiești. A debutat în revista „Amfiteatru” (1982) cu versuri. În 1987 a fost distins cu Premiul pentru poezie al Universității din Bilbao (Spania). Piesele sale de teatru au fost reprezentate în țară, în Marea Britanie și în Franța. Prima lui carte, Doamna Bovary sunt ceilalți, a apărut
GARBEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287166_a_288495]
-
Ist. lit. (1941), 858, Ist. lit. (1982), 944; Virgil Gheorghiu, „Timp sonor”, VR, 1968, 6; Gherghinescu-Vania, „Calendar literar” (Brașov), 1970, 31-32; Șt. A. Banaru, Motive lirice în poezia lui Gherghinescu-Vania, ATN, 1972, 7; Micu, „Gândirea”, 594-598; Cioculescu, Amintiri, 426-428; Ciopraga, Amfiteatru, 394-398; Dicț. scriit.rom., II, 383-385. S.C.
GHERGHINESCU-VANIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287247_a_288576]
-
a urmat cursurile Facultății de Filologie din cadrul Universității „Al. I. Cuza” din Iași (1961-1966). Este secretar literar la Teatrul „V. Alecsandri” din Iași (1966-1984), apoi bibliotecar la Biblioteca Centrală a Universității Politehnice din București (1985-1999). Debutează cu un articol în „Amfiteatru” (1965). Publică reportaje, interviuri, anchete sociale, cronici dramatice, note și consemnări, articole teoretice, recenzii în diverse reviste. Debutează editorial în 1969, cu volumul Prințul nisipurilor, care include mai multe „povestiri de noapte”. Urmează alte două cărți, Visând la California (1977
FILIP-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286996_a_288325]
-
Scriere de mână, București, 1983; Stampe, București, 1984; Ordinea lucrurilor, București, 1989; Broscuța albastră și alte întâmplări cu Ionuț, București, 1991; Poftiți la broscotecă, București, 1993; Măști la vedere, București, 1995; Noi întâmplări de la broscotecă și alte povestiri, București, 1995; Amfiteatrul din nori, București, 1998; Lecția de nesupunere, București, 1998; Retorica mării, Timișoara, 1998; Pagina de gardă, Constanța, 2003. Repere bibliografice: Nicolae Motoc, „Recital”, TMS, 1976, 2; C. Grosu, Primul recital, „Forum”, 1976, 3; Al. Piru, Lirică feminină, LCF, 1976, 14
FILIMON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286994_a_288323]
-
Ulici, Lit. rom., I, 198-199; Gheorghe Grigurcu, Uimire, sensibilitate, RL, 1996, 18; Dicț. scriit. rom., II, 266-267; Simona-Grazia Dima, Coeziunea ca proiect al ființei, CRC, 1999, 9; Gheorghe Grigurcu, Țigara care arde cum o candelă, RL, 1999, 17; Ion Roșioru, Amfiteatrul norilor, TMS, 1999, 5; Carletta-Elena Brebu, „Amfiteatrul din nori”, ATN, 1999, 11. S.V.
FILIMON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286994_a_288323]
-
Uimire, sensibilitate, RL, 1996, 18; Dicț. scriit. rom., II, 266-267; Simona-Grazia Dima, Coeziunea ca proiect al ființei, CRC, 1999, 9; Gheorghe Grigurcu, Țigara care arde cum o candelă, RL, 1999, 17; Ion Roșioru, Amfiteatrul norilor, TMS, 1999, 5; Carletta-Elena Brebu, „Amfiteatrul din nori”, ATN, 1999, 11. S.V.
FILIMON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286994_a_288323]
-
matematică. Funcționează ca profesoară de matematică (1981-1986), ca redactor la Editura Tehnică (1986-1989) și ca ziaristă, editor și manager cultural din 1989. Va fi secretar executiv la Fundația Culturală Română și director al Centrului Cultural Român din New York. Colaborează la „Amfiteatru”, „Viața studențească”, „România literară”, „Luceafărul”, „Teatru”, „Lettre internationale”, „Dilema” ș.a. Semnează cronică dramatică, de film și de carte, colaborează la emisiuni culturale la posturile de radio și televiziune. Debutează în cenaclul revistei „Amfiteatru”, în 1979. Volumul de început, Iluzii pe
FIRAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287007_a_288336]
-
Centrului Cultural Român din New York. Colaborează la „Amfiteatru”, „Viața studențească”, „România literară”, „Luceafărul”, „Teatru”, „Lettre internationale”, „Dilema” ș.a. Semnează cronică dramatică, de film și de carte, colaborează la emisiuni culturale la posturile de radio și televiziune. Debutează în cenaclul revistei „Amfiteatru”, în 1979. Volumul de început, Iluzii pe cont propriu, apărut în 1981, cuprinde poeme intimiste cu o coerență interioară și o „frumusețe de mucava”, în care se simte la tot pasul artificiul poetic, consecință a febrilei căutări a identității. Concomitent
FIRAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287007_a_288336]
-
volumul Un război de o sută de ani (1981). Un an mai târziu publică, în volumul colectiv Cinci (alături de Romulus Bucur, Bogdan Ghiu, Ion Bogdan Lefter și Alexandru Mușina), ciclul La întretăierea drumurilor comerciale. A colaborat la revistele „Echinox”, „Dialog”, „Amfiteatru”, „România literară”, „Vatra”, „Transilvania”, „Viața românească”, „Contrapunct”, „Adevărul literar și artistic”, „Euphorion” ș.a. M. este o optzecistă atipică, care își asumă, programatic vorbind, o poziție marginală în cadrul generației. E drept că meditația asupra scriiturii și intertextualitatea nu lipsesc din poezia
MARIN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288028_a_289357]
-
alimentară” (1955), debutează cu proză la „Flacăra” (1965), iar prima carte, culegerea de schițe și povestiri Rochia cu anemone, îi apare în 1966. Colaborează sporadic la „Gazeta literară”, „Luceafărul”, „Tribuna”, „Clopotul” (Botoșani), „La Roumanie d’aujourd’hui”, „Ramuri”, „România literară”, „Amfiteatru”, „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»”, „Jurnalul literar”, „Viața românească”, „Manuscriptum”, precum și la reviste străine: „Innostrannaia literatura” (Moscova), „Indian Literature” (New Delhi). Din 1969 este colaborator permanent al ziarului „Orizont” din Râmnicu Vâlcea, o parte a cronicilor literare semnate aici fiind
MATEESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288062_a_289391]
-
la Facultatea de Filologie, secția engleză-franceză, a Universității din Timișoara, pe care o va absolvi în 1980. Un an predă în comuna Vârciorog, județul Bihor, iar în 1981 devine redactor la revista „Orizont”, unde debutase în 1978. Colaborează la „Familia”, „Amfiteatru”, „Dialog”, „Opinia studențească”, „Secolul 20”, „România literară”, „Viața românească”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Caiete critice” ș.a. Primul volum, De veghe în oglindă, îi apare în 1988. După 1990 călătorește mult, beneficiază de câteva burse în SUA, este director
MIHAIES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288118_a_289447]
-
conduce publicația „Cartea” a Editurii Nemira (1995-1996), este comentator de televiziune la „Epoca”, „22” și „Dilema”, în care publică regulat cronici pe această temă, reunite ulterior în volumul Ochiul de sticlă (1997). Debutează la „Cronica” în 1974, colaborând ulterior la „Amfiteatru”, „Dialog”, „Echinox”, „Opinia studențească”, „România literară”, „Viața românească” ș.a. A tradus scrieri de Jacques Derrida, Michel Foucault, Georges Bataille, Gilles Deleuze. Alături de Romulus Bucur, Ion Bogdan Lefter, Mariana Marin și Alexandru Mușina, G. debutează în volumul colectiv Cinci (1982), cu
GHIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287276_a_288605]
-
internaționale în Elveția, Ungaria, Cehia, Ucraina, Republica Moldova, SUA. Din 1997 trăiește la Cluj-Napoca, lucrând ca redactor-șef la Editura Ginta. În presă începe să scrie în 1976, aproape simultan, la „Vatra”, „Echinox” și „Napoca universitară”. Colaborează la „Astra”, „Tribuna”, „Vatra”, „Amfiteatru”, „Opinia studențească”, „Contrapunct”, „22”, „Convorbiri literare”, „Poesis”, „Euphorion”, „Calende” ș.a. În 1988 este prezent în antologia Doisprezece prozatori, cuprinzând debuturi în proza scurtă, iar primul volum individual este Scene din viața lui Anselmus (1990; Premiul Asociației Scriitorilor din Brașov). Debutând
GOGEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287307_a_288636]
-
4; Boz, Cartea, 141-144; Streinu, Pagini, I, 351-367; Ionescu, Război, I, 317-319; Călinescu, Ulysse, 373-378; C. Fântâneru, „Poemele lui Edgar Poe”, UVR, 1938, 5; Predescu, Encicl., 382; Călinescu, Ist. lit. (1941), 821, Ist. lit. (1982), 906; Manolescu, Metamorfozele, 109-110; Ciopraga, Amfiteatru, 461-464; Acterian, Privilegiați, 89-90; Dicț. scriit. rom., II, 469-470. V.D.
GULIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287384_a_288713]
-
de doctor în filologie, cu teza Idei și forme literare la români (până la Titu Maiorescu). A fost decan al Facultății de Limba și Literatura Română de la Universitatea din București. A debutat în revista „Tânărul scriitor” (1956), colaborând, în continuare, la „Amfiteatru”, „Analele Universității București”, „Contemporanul”, „Gazeta literară”, „Limbă și literatură”, „Luceafărul”, „Ramuri”, „Revista de istorie și teorie literară”, „România literară”, „Tomis”, „Viața studențească” ș.a. Prima sa carte, apărută în 1976, este Ideea de patrie în literatura română, reprezentând întâia cercetare monografică
HANŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287411_a_288740]
-
Povestiri pentru popor, București, 1927; N. Dobroliubov, Texte pedagogice alese, introd. trad., București, 1962. Repere bibliografice: Const. Bobeică, Un exilat din istorie: Vasile Harea, „Nistru”, 1990, 6; Mihai Lozbă, Vasile Harea, ALIL, seria B, t. XXXII, 1988-1991; Titus Raveica, Memoria amfiteatrelor, I, București, 1994, 149-153; Sorina Bălănescu, Centenar Vasile Harea, CRC, 1995, 6; Andrei Stratulat, „Basarabia pe drumul Unirii”. Document despre noblețea martorului, RR, 1995, 2; Vlad Chiriac, Să nu părăsim făclia și scutul care ne-au mai rămas: neamul, „Magazin
HAREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287413_a_288742]
-
1989-1990), redactor la „Interval” (1990-1993), profesor (din 1992) la liceele „I. L. Caragiale” și „Spiru Haret” din Ploiești, cercetător, din 1994, la Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu” al Academiei Române. Debutează în „Astra” (1969) și colaborează la „Viața studențească”, „Amfiteatru”, „Steaua”, „Tribuna”, „România literară”, „Orizont”, „Caiete critice”, „Interval”, „Azi literar”, „Buletinul Filialei Ploiești a Societății de Științe Filologice”, „Anuarul Muzeului de Istorie al județului Prahova”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Accent”, „Adevărul literar și artistic”, „Axioma”, „Școala noastră”. Într-
HARLAV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287414_a_288743]
-
de scriitori tineri școliți de revista „Echinox” (al cărei secretar de redacție a fost între 1974 și 1978) și s-a recomandat constant drept echinoxist, deși a mai trecut și prin Cenaclul de Luni sau prin cel al revistei bucureștene „Amfiteatru”. A fost, de asemenea, membru al grupului literar experimental Ars Amatoria. Începând din 1978 a funcționat ca profesor de limba și literatura română în București și ca referent la Uniunea Artiștilor Plastici. După 1989 a lucrat ca redactor-șef adjunct
GROSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287369_a_288698]
-
din România, iar din 1996, director general al Teatrului Național „V. Alecsandri” din Iași. În 1998 a obținut titlul de doctor în filologie. A debutat publicistic la „Dialog” în 1975, iar editorial, cu volumul Proza criticilor, în 1983. Colaborează la „Amfiteatru”, „Anuar de lingvistică și istorie literară”, „Astra”, „Ateneu”, „Cahiers roumains d’études littéraires”, „Caiete critice”, „Contemporanul”, „Convorbiri literare”, „Cronica”, „Dialog”, „Luceafărul”, „Opinia studențească”, „România literară”, „Steaua”, „Tribuna”, „Tribuna României” ș.a. Este distins cu Premiul pentru critică literară al Colocviului Național
HOLBAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287442_a_288771]
-
drept un așezământ precursor. Această școală era cea mai mare În raport atât cu dimensiunile aparatului căruia trebuia să-i furnizeze cadre (PCUS), cât și cu numărul de studenți străini, trimiși de alte partide comuniste, care participau la cursurile sale. Amfiteatrul școlii putea să primescă Între o mie și două mii de persoane. Pregătirea la Scoala Superioară a Komsomolului, al cărei statut de instituție de Învățământ superior a fost recunoscut mai tarziu, avea reputația de a avea un nivel comparabil cu Școala
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]