1,788 matches
-
serioasă? Dar orice expresii am întrebuința, dac-am numi-o bufonerie constituțională sau panglicărie parlamentară, orice vorbă am întrebuința ea n-ar fi îndestul de tare pentru a înfiera această extremă ușurință, care nu credem să fi având seamăn în analele nici unui parlament de pe fața pământului. Și daca renunțăm la caracterizarea mai de aproape a acestei memorabile ședințe de sâmbătă seara o facem nu pentru c-ar fi loc de cruțare, ci numai pentru că nu ne-a făcut efectul unei ședințe
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ne-om scoate odată ochii. [24 ianuarie 1880] ["CITITORII DE GAZETE... Cititorii de gazete străine vor fi observat în presa germană o furtună de articole îndreptate contra profesorului Enric de Treitschke pentru niște reviste ale sale publicate în "Preussische Jahrbucher" ("Analele prusiane"). Acele articole ale învățatului profesor de la Universitatea din Berlin a fost din nenorocire comentate de mulți și combătute după auzite numai. Graba cu care se reproduceau până și în gazete bucureștene dezaprobările date mișcării antiizraelite, deci și autorului care
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
și energic scrise - se vede și de ce e vorba și se dau si nouă lumini în cestiune. Pentru astăzi lăsăm să urmeze articolul al doilea. II 15 decemvrie 1879 Când am încheiat cea din urmă revistă de politică zilnică a "Analelor" cu câteva observațiuni asupra jidovimei germane, n-am avut deloc ambiția de a zice ceva nou. Am dezvoltat numai mai cu de-amăruntul câteva idei ce le rostisem încă acum opt ani în Studiile mele politice și istorice (III, 557
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
am tras deoparte. Pierdeam vremea aici, „frecam menta“ cum spuneau studenții, doar din prostie sau noroc am fi putut găsi ceva. Nimeni n-ar fi ascuns un certificat de naștere în catedra de literatură română. În timp ce Mihnea scutura colecțiile din „Analele Universității“ (un nume parcă predestinat să se-odihnească în clădirea asta), am tras cu urechea. Dinspre geam venea un zgomot, un fel de păcănit ritmic, de atelier în miniatură. „E țeava.“, mi-a explicat Mihnea, cu spatele la mine. Vâra de zor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
pariu: că nu ești străin de povestea pe care o să ți-o zic mai departe!“ „Să vedem!“, am acceptat provocarea. „În 1763, o publicație londoneză al cărei nume nu contează, pentru că se adresa doar studenților și specialiștilor (un soi de-Analele Universității, pe matematică), a publicat, postum, o teoremă descoperită-n agenda lui Bayes. Însoțită de-o ecuație ce propunea o soluție imperfectă la una din cele mai dificile probleme ale matematicii probabilității: succesul.“ „Ce-are succesul cu matematica?“, m-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Roma , la 17 martie 1934, între Italia , Austria și Ungaria 77. 75 A.N.I.C., fond Statele Unite ale Americii , (colecția microfilme Ă, rola 538, cadrul 1164 . 76 Ibidem, cadrul 1168. 77 I. Ciupercă, Momente ale relațiilor româno - italiene (1924 - 1937Ă, în “Analele Științifice ale Universității “Al . I. Cuza ”, Iași , tom XXXIII, seria Istorie , 1987, p. 60. 52 49 Momentul hotărâtor este reprezentat de intransigența lui Titulescu cu privire la impunerea unor sancțiuni Italiei , în urma atacării de către aceasta a Etiopiei , la 3 octombrie 1935 , și
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
1947, București, Editura Politică, 1980. 8. Ciupercă I., N. Titulescu și rolul puterilor mici în viața internațională contemporană, în Titulescu și strategia păcii, (coord. Gh. Buzatuă, Iași , Editura Junimea , 1982. 9. Idem, Momente ale relațiilor româno - italiene (1924 - 1937Ă, în “Analele Științifice ale Universității “Al . I. Cuza”, Iași, tom XXXIII, seria Istorie, 1987. 10. Idem, Locarno Oriental. Semnificația unui eșec (1925 - 1937Ă (IĂ, în “Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie” A.D. Xenopol “, Iași, tomul XXIV, 1987. 11. Idem, România în fața recunoașterii
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
Roma , la 17 martie 1934, între Italia , Austria și Ungaria 77. 75 A.N.I.C., fond Statele Unite ale Americii , (colecția microfilme Ă, rola 538, cadrul 1164 . 76 Ibidem, cadrul 1168. 77 I. Ciupercă, Momente ale relațiilor româno - italiene (1924 - 1937Ă, în “Analele Științifice ale Universității “Al . I. Cuza ”, Iași , tom XXXIII, seria Istorie , 1987, p. 60. 52 49 Momentul hotărâtor este reprezentat de intransigența lui Titulescu cu privire la impunerea unor sancțiuni Italiei , în urma atacării de către aceasta a Etiopiei , la 3 octombrie 1935 , și
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
1947, București, Editura Politică, 1980. 8. Ciupercă I., N. Titulescu și rolul puterilor mici în viața internațională contemporană, în Titulescu și strategia păcii, (coord. Gh. Buzatuă, Iași , Editura Junimea , 1982. 9. Idem, Momente ale relațiilor româno - italiene (1924 - 1937Ă, în “Analele Științifice ale Universității “Al . I. Cuza”, Iași, tom XXXIII, seria Istorie, 1987. 10. Idem, Locarno Oriental. Semnificația unui eșec (1925 - 1937Ă (IĂ, în “Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie” A.D. Xenopol “, Iași, tomul XXIV, 1987. 11. Idem, România în fața recunoașterii
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
dată vedem ideea de unitate arătându-se, idee care va fi ținta secolilor viitori și a tutulor voevozilor cei mari" (Bălcescu, 1894, p. 28). Desigur, Bălcescu este victima a ceea ce L. Febvre (1982, p. 5) [1942], marele istoric al Școlii analelor, a numit "anacronism psihologic", constând în atribuirea protagoniștilor din vremurile trecute a unor intenții, credințe sau aspirații prevalente epocii contemporane. Fiecare epocă istorică este caracterizată de propriul său "utilaj mental" (outillage mental, termenul îi aparține aceluiași Febvre). Ignorarea diferențelor cognitive
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
popolii vecini, și alții prin munți și spelunce, iar parte remasserŏ póte între Romani cà prisonieri sau sclavi" (Heliade Rădulescu, 1861, p. 23). Din această posibilitate, pe care Heliade o concede, cărturarul romantic-revoluționar lansează o ipoteză demnă de reținut în analele evoluției memoriei colective românești: "Mocanii pot să fiă descindenți ai Dacilor" (p. 23). Prin această afirmație trebuie semnalată prima integrare parțială, deși cu totul marginală, și periferică, a dacilor în genetica românilor. După ce Budai-Deleanu a produs prima dislocație a paradigmei
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Rusu, M.S. (2011b). The Colonization of the Past and the Construction of Mnemonic Order. Studia UBB Sociologia, 46(2), 39-57. Rusu, M.S. (2013a). Setting the Historical Record Straight: Judging the Romanian Communist Past against the Backdrop of Popular Nostalgic Resistance. Analele Științifice ale Universității "Alexandru Ioan Cuza" din Iași. (Serie Noua) Sociologie și Asistență Socială, 6(2), 40-57. Rusu, M.S. (2013b). Topografii ale trecutului: structurarea și restructurarea conștiinței istorice românești prin manualele naționale de istorie, Sociologie Românească, 11(1), 84-102. Schifirneț
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
lucrativă a patriotismului? Poporul capitalei să nu mai fi voind a suporta sarcinile ce i se impun și să amenințe pe patrioți în genere, precum prinsese a amenința pe patriotul Rîmniceanu îndeosebi în localul primăriei? Lucrul ar fi nou în analele țării, căci neînțeles ar rămânea cum să se poată revoluție în timpul când Caradalele și Serurii sunt în plină putere, cum să se poată mișcare când cei cari au meseria de-a înscena mișcări se află tocmai în pita lui Vodă
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
un mod nestrămutat. Camera Lorzilor și-a exprimat nemulțumirea cu această măsură cu 165 voturi contra a 76. Acesta e conflictul parlamentar ce l-a avut guvernul în aceasta afacere; dar miniștrii M. S. britanice au avut - lucru rar în anale - oarecari nemulțumiri chiar cu Coroana. Propunîndu-i-se reginei de-a semna mesajul în care se vorbea în termeni hotărâtori despre această evacuare, regina observă daca n-ar fi practic de-a îndulci termenii prin care se vestea poporului englez renunțarea la
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
casă americană, special construită în spațiul expozițional sovietic pentru a arăta modul de viață american. Discuția din bucătăria americană de la Moscova între liderul sovietic Nikita Hrușciov și vice-președintele Richard Nixon (presa a numit cuplul sovieto-american "Nick & Dick") a rămas în analele Războiului Rece sub marțialul nume de "dezbaterea din bucătărie" (the kitchen debate). "Contraatacul" ideologic american (bucătărie bine utilată contra Sputnik 1) este un bun exemplu a ceea ce Joseph Nye urma să numească mânuirea unui discurs de tip soft power (vezi
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
postmodernismului, încât îi neagă orice intenție pozitivă în valorificarea tradiției: "Citatul" postmodernist nu continuă vechile opere, ci le neagă vehement uneori, batjocorindu-le. În produsele postmoderniste nu "citatele" sunt importante, ci batjocura". (Despre postmodernism ca mizerie intelectuală și morală, în "Analele Universității Spiru Haret", București, nr. 3/2002, p. 32). Mihail Diaconescu e convins că există o echivalență între ideologia postmodernistă și anarhismul defunct al lui Bakunin și Koropotkin sau "teoriile pline de substanță paranoică ale lui Troțki despre revoluția mondială
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
doctoratul în 1975 cu teza Receptarea operei lui Charles Dickens în România. A beneficiat de stagii de specializare în Statele Unite ale Americii (1974), Marea Britanie (Cambridge) și Germania (Freiburg, 1984, 1991). Debutează în 1968 la „Iașul literar” și mai publică în „Analele științifice ale Universității «Al. I. Cuza»”, „Synthesis”, „Cronica” ș.a. A coordonat la Editura Polirom din Iași seria „Student’s Companion to English Grammar”. Preocupat cu precădere de epoca literaturii victoriene, V. este autorul a două cărți, Opera lui Charles Dickens
VERES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290492_a_291821]
-
VIAȚA OLTEANĂ, publicație apărută la Craiova, lunar, de la 1 martie până în iunie 1934, cu subtitlul „Anale culturale”. Director: Al. Iacobescu; redactori: M. D. Ramură, Mircea St. Iliescu. Întâiul cuvânt, semnat de director, încearcă să definească literatura specifică Olteniei, recunoscând că în această arie culturală grupările, revistele, impulsurile creatoare au o viață mai scurtă. Rubricile curente sunt
VIAŢA OLTEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290514_a_291843]
-
muscalii”, să se retragă la Nicopole și apoi, separat de soție, în insula Rhodos. Pentru a face față „valurilor întristărilor” în fața „lumeștilor furtuni ale întâmplărilor”, în surghiun va lucra la o Istorie a prea puternicilor înpărați othomani, încercând, pe baza analelor turcești, a informațiilor culese de la istorici greci, latini, francezi și italieni și după modelul lui Dimitrie Cantemir, să prindă „începerea[...], creșterea, starea și urmările” acestei „stăpâniri”. Își regăsește familia în 1790; după pacea de la Șiștov se întoarce în București și
VACARESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290399_a_291728]
-
bilingve (Dicționar portativ latin-român și român-latin, I-II, 1892-1908), studii lingvistice (Încercări în vocalismul limbei române, 1893, Limba română poporană și dialectul sicillian, 1904) și glosare dialectale (Glosariu de cuvinte dialectale din graiul viu al poporului român, 1899). Colaborează la „Analele Academiei Române”, „Anuarul Liceului Unit «Sf. Vasile cel Mare»” (Blaj), „Calendarul Asociațiunii pe anul 1927”, „Comoara satelor”, „Convorbiri literare”, „Cultura creștină”, „Foaia bisericească și scolastecă”, „Foaia scolastecă”, „Generația nouă”, „România liberă”, „Ungaria”, „Unirea poporului”, „Unirea”, „Universul literar”. V. începe să culeagă
VICIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290545_a_291874]
-
RL, 1994, 5; Aurel Petrescu, Iulian Vesper, L, 1994, 48; Grigore C. Bostan, Lora Bostan, Literatura română din Bucovina, Cernăuți, 1995, 92-94; M.N. Rusu, Iulian Vesper, LCF, 1996, 13; Rachieru, Poeți Bucovina, 495-504; Pavel Țugui, Iulian Vesper și „Memoriile” sale, „Analele Bucovinei”, 1997, 1; Cosma, Romanul, II, 124-125; Mircea A. Diaconu, Instantanee critice, Iași, 1998, 121-136; Mircea A. Diaconu, Mircea Streinul. Viața și opera, pref. Const. Ciopraga, Rădăuți, 1998, 32-39; Mircea A. Diaconu, Mișcarea „Iconar”. Literatură și politică în Bucovina anilor
VESPER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290504_a_291833]
-
1978). Un timp predă limba română la Universitatea din Belgrad (1969-1972); devine membru de onoare al Societății de Limba Română din Voivodina (1972). Debutează la „Steaua” în 1957 cu articolul Acolo unde a creat Slavici. Mai e prezent în „Orizont”, „Analele Universității din Timișoara” ș.a. Viața și opera unui mare prozator ardelean vor constitui pentru V. preocupări constante, lor fiindu-le dedicat și volumul colectiv pe care l-a coordonat, Ioan Slavici. Evaluări critice (1977), culegere de studii care aduce câteva
VINTILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290581_a_291910]
-
Facultatea de Drept și Administrație Publică. Și-a susținut doctoratul în 1990 cu teza Simbolismul poetic românesc: atitudini, concepte, procedee. A debutat la „Orizont” în 1976, iar prima carte personală este Teoriile simboliste românești, apărută în 1987. Mai colaborează la „Analele Universității din Timișoara”, „Studii de literatură română și comparată”, „Caietul «Cercului de studii»” (publicație a Centrului de Științe Sociale, al cărei secretar de redacție a fost), „Aradul cultural”, „Paralela 45”, „Limbă și literatură”, „Cercetări de lingvistică”, „Banatul”, „Clio”, „Analele Universității
VLADUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290606_a_291935]
-
la „Analele Universității din Timișoara”, „Studii de literatură română și comparată”, „Caietul «Cercului de studii»” (publicație a Centrului de Științe Sociale, al cărei secretar de redacție a fost), „Aradul cultural”, „Paralela 45”, „Limbă și literatură”, „Cercetări de lingvistică”, „Banatul”, „Clio”, „Analele Universității «Tibiscus»”, „Transilvania”, „Lumina” (Novi Sad) ș.a. Este prezent cu studii în culegerile colective Limbaj poetic și versificație în secolul al XIX-lea (I-IV, 1977-1981), Stilurile nonartistice ale limbii române literare din secolul al XIX-lea (I-V, 1982-1986
VLADUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290606_a_291935]
-
Knowles, M.S. (1970), The Modern Practice of Adult Education: Andragogy versus Pedagogy, Association Press, New York. Knowles, M. (1998), The adult learner, Gulf Publishing, Houston. Long, H.B. (2002), Teaching for learning, Krieger Publishing Company, Malabar, Florida. Malița, L. (2006a), „Revoluția blog-urilor”, Analele Universității de Vest din Timișoara, seria „Socio-Psiho-Pedagogie”, Editura Universității de Vest, Timișoara. Malița, L. (2006b), Noi tehnologii în educația adulților, volumul celei de-a doua Conferințe Internaționale de Educația Adulților, Iași. Malița, L. (2006c), Noi conotații ale competențelor digitale ale
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]