1,142 matches
-
dezechilibru de putere este de obicei corectat cu ajutorul uneia dintre cele mai vechi instituții ale sistemului internațional: balanța de putere. În cadrul acesteia, comportamentul de balansare al statelor este determinat tocmai de dezechilibrul de putere existent. Astfel, în condițiile unei ordini anarhice a sistemului internațional, statele adoptă comportamente de balansare sau de aliniere ca modalități de maximizare a securității naționale. Aceste state valorează superior posesiunile pe care deja le dețin și, posibil, poziția lor în cadrul sistemului internațional și nu sunt dispuse să
Alianțele militare. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1520]
-
să balanseze sau să se alinieze. Ca atare, asumpția generală este că ambele comportamente sunt motivate de dorința statelor de a-și maximiza securitatea sau, chiar mai mult decât atât, că singurul interes vital al unui stat în sistemul internațional anarhic este acela de a și maximiza securitatea. A doua direcție teoretică de studiu al alianțelor o constituie teoria balanței amenințărilor, dezvoltată de Stephen Walt în The Origins of Alliances. Aceasta are la bază teoria balanței de putere, pe care însă
Alianțele militare. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1520]
-
a părții mai slabe în fața celei mai puternice, în sensul în care statul se aliniază statului celui mai puternic. Una dintre contribuțiile pe care Walt le aduce prin intermediul teoriei sale este aceea de a recunoaște faptul că, în sistemul internațional anarhic, statele nu sunt motivate strict de dorința de a-și maximiza securitatea, ci și de aceea de a și maximiza puterea. Din acest punct de vedere, statele revizioniste sunt profund nemulțumite de poziția lor în sistem la un anumit moment
Alianțele militare. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1520]
-
of World Conquest (1998). Această direcție este net diferită de predecesoarele sale, în sensul că recunoaște importanța centrală a intereselor statelor în alegerea comportamentului de alianță în sistemul internațional. Mai mult decât atât, ea pornește de la premisa că în sistemul anarhic, statele urmăresc maximizarea atât a securității, cât și a puterii lor. Alegerile pe care statele le fac în ceea ce privește comportamentul lor de alianță sunt motivate de amenințările externe, dar și de interese particulare și de dorințe de a acumula mai multă
Alianțele militare. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1520]
-
ce trebuie acordată alianțelor este mai mult decât îndreptățită, având în vedere complexitatea acestui domeniu de cercetare, cu atât mai mult cu cât ele constituie unul dintre puținele (dar și cele mai folosite) mijloace de apărare a statului în societatea anarhică întrucât alianțele joacă, de obicei, și un important rol de descurajare.
Alianțele militare. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1520]
-
diverse forme de guvernare, procesul de elaborare a deciziilor de politică externă, opinia publică și grupurile de interese, etnie și naționalism, cultură politică și ideologie. În final, la nivel sistemic se vor prezenta teorii ce localizează originile conflictelor în structura anarhică a sistemului internațional, numărul marilor puteri în sistem și distribuția capabilităților economice și militare dintre acestea, natura și logica alianțelor militare, relațiile comerciale internaționale, precum și alți factori care formează mediul internațional. Nivelul individual O analiză sumară a teoriilor la nivel
Perspective asupra cauzelor şi transformării războaielor. In: RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró, Stanislav Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1528]
-
perspective de orientare neomarxistă: teoriile imperialiste și cele cu privire la comerțul internațional. Deși diverse teorii realiste diferă în ceea ce privește predicțiile, exponenții acestora împărtășesc o serie de supoziții: Statele suverane se comportă rațional în vederea promovării securității, puterii și prosperității lor într-un sistem anarhic, caracterizat de lipsa unei autorități legitime supreme care să reglementeze dispute și să asigure aplicarea convențiilor încheiate între state; anarhia și incertitudinea cu privire la intențiile actuale și viitoare ale adversarilor îi determină pe liderii politici să se concentreze asupra necesităților de
Perspective asupra cauzelor şi transformării războaielor. In: RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró, Stanislav Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1528]
-
coalițiilor pentru a preveni tendința unui stat de a ocupa o poziție dominantă în sistem. O abordare diferită de precedenta perspectivă este teoria tranziției hegemonice, o formă a teoriei structurale care presupune existența unei ordini în cadrul sistemului considerat a fi anarhic. Hegemonii sistemului sunt pare inter pares, sunt cei care își folosesc preponderența pentru a impune o serie de reguli politice și economice în sistem și, de asemenea, veghează asupra respectării acestora. În acest fel, furnizând bunurile publice, ei asigură stabilitatea
Perspective asupra cauzelor şi transformării războaielor. In: RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró, Stanislav Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1528]
-
temporală și a relațiilor spațiale. Datorită acestor particularități elaborarea deprinderilor grafice este îngreuiată în activitățile de tip școlar și manifestă incapacitatea de a se integra cerințelor de viteză și precizie în executarea temelor școlare, ritmul de lucru este încetinit, adesea anarhic. în sistemul condițiilor perturbante ale adaptării școlare incipiente pot figura dereglări și ale abilităților intelectuale, logice ce definesc potențialul de asimilare a unor conținuturi instructive. Astfel copiii maturi școlari intensitatea (concentrarea volumulă atenția precum și mobilitatea, distribuția acestuia în situații problematice
Atitudinea părinţilor din mediul rural şi efectele asupra adaptării şcolare by Elisabeta Elena Sardariu () [Corola-publishinghouse/Science/815_a_1535]
-
Illich considera școala ca fiind răspunzătoare de cea mai mare parte a relelor sociale din lumea contemporană. De aceea, propunea desființarea ei. Teoria lui se bazează pe sesizarea slăbiciunilor educației contemporane, pe care însă le interpretează de pe poziția unui rousseauism anarhic. Ca și Rousseau, Illich considera că "veacul de aur" al omenirii se afla în trecutul îndepărtat al societății. Illich distinge două tipuri de societate: subdezvoltată și avansată. Celei subdezvoltate îi sînt caracteristice raporturi interindividuale caracterizate prin convivialitate (relații întemeiate pe
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
și infiltrează parenchimul cerebral), rata mitozelor (OMS grad II când există 4-20 mitoze/10 câmpuri mari microscopice 40X și OMS grad III când există > 20 mitoze/10 câmpuri mari microscopice 40X), pierderea aspectului lobulat (înlocuirea lui cu o creștere celulară anarhică, difuză), prezența de nucleoli mari, proeminenți, celularitate crescută, prezența ariilor de necroză. Se mai descrie și posibilitatea creșterii gradului de malignitate în cazul recidivelor [6]. Histopatologie. Macroscopic meningioamele sunt tumori de obicei bine delimitate, pseudoîncapsulate, rotunde sau ovalare, frecvent multilobulate
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
RMN. În cele mai multe cazuri tumora se prezintă ca o formațiune inomogenă, cu captare intensă dar inomogenă, de mari dimensiuni (fig. 4.263), inomogenitățile fiind produse de ariile de necroză și/sau hemoragii, structurii tisulare inomogene a tumorii și neovascularizației tumorale anarhice. Un aspect particular îl reprezintă papilomul de plex coroid, tumoră benignă mai frecvent întâlnită în primul an de viață și care se prezintă ca o formațiune omogenă, intens captantă ce determină o hidrocefalie comunicantă prin hiperproducție de LCR. Diagnosticul imagistic
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
1859 la nivelul societății românești 67. Moderația de care dădea dovadă prin astfel de intervenții nu-i împiedica pe adversarii politici interni ai lui I.C. Brătianu să-l prezinte în continuare pe acesta ca un lider cu un comportament politic anarhic, revoluționar 68. Din grupul mai mare acuzat că desfășura o politică anarhică făceau parte și Ștefan Golescu, C. Cretzulescu, C.A. Rosetti, I.C. Brătianu 69. Contrastând cu acuzele care i se aduceau, ultimul liberal muntean amintit prezenta, în preajma Adunărilor ad-hoc
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
astfel de intervenții nu-i împiedica pe adversarii politici interni ai lui I.C. Brătianu să-l prezinte în continuare pe acesta ca un lider cu un comportament politic anarhic, revoluționar 68. Din grupul mai mare acuzat că desfășura o politică anarhică făceau parte și Ștefan Golescu, C. Cretzulescu, C.A. Rosetti, I.C. Brătianu 69. Contrastând cu acuzele care i se aduceau, ultimul liberal muntean amintit prezenta, în preajma Adunărilor ad-hoc, ideea aducerii unui prinț dintr-o dinastie străină ca mijloc prin care
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
era anunțată de către conservatori chiar din perioada anterioară alegerii acestuia. Dacă prin circularele lui Em. Băleanu, ministrul de interne al Țării Românești la 7/19 decembrie, se atrăgea atenția asupra existenței, în spațiul public românesc, a unor idei și tendințe anarhice care puteau pune în pericol, în viziunea lui, viitorul statului român 79, prin publicații precum Constituționarul se revenea nu întâmplător asupra accepțiunii pe care o avea în concepția conservatorilor termenul de progres 80. Conștienți de impactul pe care-l putea
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
critici serioase la adresa împrumutului de instituții din societățile occidentale 99. Conservatorii manifestau în aceeași perioadă o preocupare serioasă pentru întărirea legăturilor dintre membrii grupului lor politic din Camera Deputaților 100, dar și în vederea stabilirii unei corespondențe evidente între spiritul demagogic, anarhic ce domina în viziunea lor în acel moment societatea românească și liberalismul văzut ca responsabil pentru punerea în pericol a "existenței naționale"101. În Țara Românească, Barbu Catargiu devenea liderul incontestabil al conservatorilor, care beneficiau de un comitet de conducere
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
În timp ce unii îl luau drept țintă a criticilor lor chiar pe domnitor, declarând imperios necesitatea unei revoluții 118, ceilalți, grupați în jurul lui Barbu Catargiu, revin asupra semnalului de alarmă pe care considerau că trebuie să-l tragă în privința existenței spiritului anarhic în Principatele Române 119. Vigilenți erau acum însă și reprezentanții liberalilor din teritoriu, atenți la toate mișcările adversarilor lor din întreaga țară. Exemplul pe care-l putem invoca în susținerea afirmației noastre îl reprezintă acela din 26 iunie 1861 când
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
creaseră posibilitatea exercitării numeroaselor influențe străine în Principate. Nici el nu ignora faptul că tronul fusese, de-a lungul timpului, obiectul disputei familiilor boierești influente 261. Acuzat chiar în preajma adunărilor ad-hoc de faptul că se evidenția printr-un comportament politic anarhic 262, I.C. Brătianu prelua acum teme din discursul liderilor politici europeni, declarând că aducerea unui prinț dintr-o dinastie străină trebuia să se facă pentru a crea premisele transformării soecietății românești într-una bazată pe ordine și progres, dar și
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
Ce rol au aceste experiențe în viața, în creația unui scriitor? Ți-a plăcut boema, ești un boem? A.S.: Cred că unui poet nu-i strică defel să fie un pic boem în tinerețe, să cunoască lumea subteranei, beția libertății anarhice, atmosfera cafenelelor și mansardelor înstelat-sordide, gustul poeticescului "decoct" compus din mici doze de infern și azur savurat alternativ până la capătul unor (atâtor!) zile și nopți... Marii artiști au fost de multe ori și mari personaje, actori ai boemei. Pe unii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
Este deosebit de interesant și faptul că, pentru Engels, tendința producătorilor capitaliști de a crea o supraproducție nu a fost interpretată într-un mod absolut, așa cum a considerat-o Marx. Engels a apreciat-o ca fiind rezultatul unui mod "dezorganizat" sau "anarhic", specific sistemului de producție capitalist. Cum a ajuns Engels la o asemenea concluzie este destul de neclar, cu atât mai mult cu cât el avea și ceva experiență practică, de când lucrase în întreprinderile tatălui său, din industria de prelucrare a bumbacului
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
de când lucrase în întreprinderile tatălui său, din industria de prelucrare a bumbacului; el știa că o producție de tip capitalist, pentru a fi rentabilă, trebuie să fie, în primul rând, organizată și nu se poate desfășura la întâmplare, în mod anarhic. Niciun capitalist nu își conduce activitatea într-un mod haotic și dezorganizat și nu își investește capitalul într-un sistem de activitate care îl poate duce la faliment. Folosindu-se de aspectele pur teoretice ale gândirii marxiste, atât Engels, cât
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
de sute de ani în sistemul capitalist și care ia amploare, extinzându-se de la nivelul unei întreprinderi la nivelul întregii economii) poate fi considerată ca un factor declanșator al unei crize economice. În Anti-Dühring, Engels susține că prin acest sistem "anarhic" sau din cauza "dezorganizării producției" se creează o supraproducție prin care producătorul capitalist își poate asigura o creștere a capitalului fix, a fondurilor necesare pentru procurarea de noi utilaje (mai perfecționate și cu un mai mare randament) și care, în final
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
își are punctul de plecare în epoca lui Carol cel Pleșuv (838-877) care, plecînd spre Roma spre a se încorona ca împărat, a trebuit să se întoarcă din drum, în mare grabă, pentru a înăbuși rebeliunea seniorilor din regatul său anarhic. În cele din urmă, în 877, chiar în ajunul morții sale, trebui să semneze înțelegerea de la Kiersy-sur-Oise prin care cedează în fața cererilor de autonomie ale seniorilor. Faptul de interes îl constituie însă natura acestei feudalități occidentale. Ea reprezintă în primul
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
alegoric care să-i reprezinte înainte de a împodobi cu el primăria.116 De la jacquerii la revoltele civile Începînd din secolul al XIV-lea intervine o transformare în natura mișcărilor populare în sensul că acestea își pierd încetul cu încetul caracterul anarhic, urmînd ideea unei lozinci civice în virtutea căreia se cerea stabilirea unei autorități bazate pe consimțămîntul poporului.Punctul de plecare al acestei schimbări constă în lupta corporațiilor de artizani împotriva patriciatului urban ce bulversează Florența și mai ales Flandra, în special
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
de a le servi interesele. Național-civismul rămîne astfel etalonul de aur al statutului de cetățean și al naționalității pînă după cel de-al Doilea Război Mondial, îmbrăcînd, desigur, nuanțe diferite. În Franța, spre exemplu, va include un amestec de accente anarhice ale Revoluției cu manifestări ale orgoliului imperial. În Germania, în absența elementului revoluționar și sub stăpînirea unui regim autoritar, minuțios și tutelar, se va manifesta mult mai tîrziu, marcat de influența oarecum contradictorie a societății civile, iar în Suedia se
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]