2,667 matches
-
1938-1943), Seminarul Teologic „Veniamin Costache” din Iași (1943-1944), Școala Normală din Piatra Neamț (1946-1952) și Facultatea de Filologie-Istorie a Universității ieșene (1953-1957). Numit profesor la Liceul nr. 2 din Vaslui și director al Casei Raionale de Cultură, în 1958 va fi anchetat și întemnițat sub învinuirea „delict împotriva ordinii sociale”, pentru că organizase, împreună cu alți colegi de facultate, sărbătorirea a cinci sute de ani de la urcarea pe tron a lui Ștefan cel Mare. Eliberat din detenție în 1964, este angajat scurt timp la
VACARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290403_a_291732]
-
fi convenabilă ideologic, precum cea a complotului militar hitlerist, variațiuni pe aceeași temă aflându-se, spre exemplu, în O invitație după miezul nopții, unde „ucigașul” parașutiștilor este o bandă internațională de spionaj, sau în Dispărut fără urmă, în care se anchetează, după douăzeci de ani, împrejurările suspecte ale morții unui aviator. Alt tip de epică în care a excelat Z. este romanul-document. Capul de serie, Și a fost ora „H” (1971), recompune, pe baza documentelor din arhive de tot felul (naționale
ZINCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290740_a_292069]
-
care prezența eventuală a fricii în existența cotidiană din România comunistă este acceptată nu e independentă de modul cum se exercită puterea socială în perioada respectivă. Atitudinile critice la adresa puterii erau reprimate cu brutalitate. De aici pericolul de a fi anchetat sau arestat, pericol mai important, practic, decât cel al foamei sau frigului, căci nu se știa niciodată cum se termină o astfel de procedură. Adică lipsa de hrană și de căldură, fiind considerate pasagere, ofereau șanse de supraviețuire, în timp ce confruntarea
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
permite. Impedimentul major era că nu puteau acumula suma inițială de bani care să le permită cheltuielile de călătorie. Altcineva a spus că un alt motiv pentru care locuitorii nu încercau să obțină pașaportul era frica de a nu fi anchetați de poliție atunci când se întorceau. La început, locuitorii erau fericiți și curioși în legătură cu acestă ocazie de a avea bunuri pe care alții nu le aveau, însă după câtva timp călătoria li se părea ceva normal. În comparație cu alte regiuni din România
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
câțiva studenți împart, în aceeași perioadă, manifeste în sprijinul muncitorilor. Se vor mai face câteva arestări (în total au fost 7), apoi studenții respectivi sunt exmatriculați și condamnați în ședințe universitare lărgite, după tipicul stalinist de odinioară. Studenții vor fi anchetați și mai apoi expediați în orașele de origine, fiind supravegheați și timorați împreună cu familiile lor. Securitatea a evitat să ia măsuri mai drastice, tocmai pentru a nu face vizibilă solidaritatea studenților (intelectuali) cu muncitorii. Procesul Deși fuseseră cercetate și anchetate
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
anchetați și mai apoi expediați în orașele de origine, fiind supravegheați și timorați împreună cu familiile lor. Securitatea a evitat să ia măsuri mai drastice, tocmai pentru a nu face vizibilă solidaritatea studenților (intelectuali) cu muncitorii. Procesul Deși fuseseră cercetate și anchetate 183 de persoane în legătură cu revolta brașoveană, la proces sunt prezenți 61 de acuzați (dintre care 53 de la IABv), care primesc aceleași încadrări ca și minerii din 1977: ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii publice; ei primesc condamnări ceva mai
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
obiceiuri și ritualuri ca la carte, abordându-le ca elemente de tradiție, în bună parte uitate, ritualul a fost supradimensionat și a speriat Securitatea. Acest lucru este doar o opinie. Cine știe ce se petrecea în capul celor care ulterior ne-au anchetat și care erau dincolo de orice formație aptă de a înțelege fenomenele culturale? În urma acestui ritual, participanții treceau la exercițiile de relaxare: de două ori pe zi, dimineața și seara, timp de 15 minute. S-au dat și două chestionare în
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
într-un mod mai degrabă reticent, ocolind pe cât posibil acest subiect de discuție. Conform descrierilor, controlul social era efectuat în mod conjugat prin intermediul cadrelor specializate și al informatorilor serviciilor de securitate. 17 persoane (77,3%) au mărturisit că au fost anchetate după ieșirea din închisoare, fie de câteva ori - 12 (54,5%)-, fie periodic - 5 (22,7%). În majoritatea cazurilor, anchetele au urmărit obținerea de informații atât despre activitățile persoanei în cauză, cât și despre rude, prieteni sau colegi. Alte motive
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
erau suspectate de activități anticomuniste, asupra cărora, pe lângă presiunile și amenințările curente, s-a recurs la abuzuri fizice, la percheziții repetate la domiciliu și încarcerare pe o perioadă de câteva zile la sediul Securității. Una dintre acestea povestește: „Am fost anchetat de mai multe ori în studenție în legătură cu presa clandestină... De atunci și până în 1989 am fost permanent supravegheat: venea câte un securist și mă anunța că sunt solicitat să vin la Securitate; acolo eram întrebat ce fac, cu cine mă
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
acces la bibliografie și ceream cărți de la diverse edituri franceze, așa mi-am făcut bibliotecă. Acesta era încă un motiv în plus pentru anchete, întrebări, fiind vorba despre delictul de corespondență cu străinătatea... Cu ocazia revoltei de la Gherla, am fost anchetat trei zile de dimineața până seara și bătut; de fiecare dată, la un eveniment politic major, ne convoca și ne lua la bătaie ca să nu fie vreun scandal. Veneau acasă la soție să ne intimideze; dacă se întâmpla ceva, eram
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
viață. Nu doar contactele cu exteriorul, ci și relațiile dintre deținuti erau ținute sub control. Astfel, discuțiile dintre doi colegi de suferință puteau constitui motiv de interogatoriu. Dacă erau surprinși discutând la plimbarea zilnică, puteau fi scoși din rând și anchetați cu privire la subiectul discuției. Pentru a se pune la adăpost, în unele închisori s-a folosit o metodă ingenioasă. Astfel, dacă doreau să abordeze unul dintre subiectele interzise, stăteau lângă preoții romano-catolici, aceștia având rolul de a discuta cu voce tare
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
duși la Galata. Chiliile călugărilor fuseseră transformate în închisoare. Camere mici cu paturi de fier, fără saltele, supraîncărcate. Dormeam câte doi-trei pe un pat, iar restul pe jos. Aici am stat două săptămâni. A.N.: Între timp nu v-au anchetat, nu v-au acuzat de ceva? N.I.: Nu. După două săptămâni am fost transferați la închisoarea Suceava. A.N.: Da, asta de acum era vestită... N.I.: Da, era vestită. Astăzi se află în mijlocul orașului și este sediul primăriei. Atunci era
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
mai mici de 10 ani. Eu nu am fost judecat, pentru că nu aveau nici o dovadă împotriva mea și nu aveam nici o declarație dată. După procese, cei condamnați au fost transferați la alte închisori din țară. Între timp, am mai fost anchetat, dar fără să fiu maltratat și fără să dau vreo declarație. Abia în 1949, în ziua de 19 decembrie, am fost chemat la grefa închisorii și mi s-a adus la cunoștință că mâine voi fi judecat și că voi
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
informatorii au putut afla date importante despre rezistența anticomunistă nedepistată încă, date pe care le vor folosi o dată cu începerea experimentului. Din când în când, câte unul dintre aceștia era chemat la grefa închisorii. La întoarcere ne spunea că a fost anchetat de către un ofițer de Securitate pentru un rest de anchetă. De fapt, ei erau chemați de Țurcanu, pentru a da informații despre tot ceea ce au aflat de la colegii lor. În felul acesta Țurcanu cunoștea foarte multe date despre fiecare deținut
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
fost torționari, după eliberare, au fost luați în primire de Securitate și obligați, prin șantaj, să colaboreze în continuare. Cu câtva timp înainte avusesem o discuție cu un alt coleg care era în aceeași situație și după aceea am fost anchetat la Securitate, referitor la discuția avută. Acum doi ani, la Pitești, m-am întâlnit cu un alt coleg ce mi-a povestit despre împrejurările în care a fost omorât Eugen, prietenul nostru comun. Ei bine, Eugen a fost omorât chiar
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
voie să dea nici un examen de specialitate - i s-a spus direct: „Te ajutăm, dar divorțează de bandit”. A.N.: Ei, dar era tot în ’64... N.I.: Da, dar și în continuare. În anul 1988 am fost, pentru ultima dată, anchetat de Securitate. Am fost obligat să ies la pensie, deși mai puteam să-mi continuu activitatea: „Ori ieși la pensie, ori te arestăm”. A.N.: și ați renunțat? N.I.: Da, situația familiei era în joc. Viața de după detenție a fost
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
atitudine civică antitotalitară. Poliția politică a regimului avea atenția îndreptată asupra acestor „recalcitranți” - dintre care unii aveau să se manifeste, la un moment dat, în mod public ca opozanți ai dictaturii ceaușiste - și, în acele împrejurări, P. avea să fie anchetat de Securitate (din mai 1983), iar încercarea de a fi scos de la catedra universitară, în 1989, își găsește tot astfel explicația. După 1989 călătorește în Franța și în alte țări europene, dar și în Pakistan. În perioada 1992-1994 a fost
PIŢU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288830_a_290159]
-
Andrei, Ion Petrovici ș.a., e urmată de Oratoria a murit? (care în subsidiar ridică și problema „neoclasicismului”), cu participarea lui C. Rădulescu-Motru, I. Petrovici, N. Iorga, E. Lovinescu, Mihail Manoilescu, Mihail Dragomirescu, I. Valjan, I. Gr. Periețeanu, Ion Peretz ș.a. Ancheta Arta românească (Lămuriri privitoare la problema specificului românesc), desfășurată în intervalul ianuarie- aprilie 1927, reușește să înscrie răspunsuri venind de la N. Iorga, V. Drăghicescu, George Enescu, Marin Simionescu- Râmniceanu, Francisc Șirato, Ion Jalea, Constantin Brăiloiu, Oscar Han, Mihail Jora, G.D.
POLITICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288875_a_290204]
-
Tudor Arghezi traduce poezia Iubire de vulturi de Walt Whitman și piesa Cafeneaua cea mică de Tristan Bernard, N.D. Cocea transpune romanul Thaïs de Anatole France și fragmente din romanul Maria-Clara (Marie-Claire) de Margueritte Audoux. În paginile revistei se inițiază ancheta Curentele noastre literare, replică la o alta intitulată Poporanismul, întreprinsă de revista „Luceafărul”. Răspunsurile, obținute de Mihail Cruceanu, aparțin unor scriitori de marcă ai vremii, precum Mihail Sadoveanu, Al. Vlahuță, Barbu Delavrancea, Mihail Dragomirescu, Victor Eftimiu, D. Anghel, I.Al.
RAMPA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289126_a_290455]
-
pe care protagonista trebuie să îl elucideze - crimă sau sinucidere - se transformă într-o adevărată problemă de autognoză, fiindcă similitudinile cu propria-i viață sunt atât de flagrante, încât la un moment dat se creează impresia bizară că procuroarea își anchetează propriul caz. În nuvelele din Lumină și piatră (1972), intenția autorului se concentrează asupra unor trăiri limită, ocolind cotidianul banal. Modalitatea narativă este însă firească, evitându-se deliberat patetismul, chiar când acesta, datorită subiectului, s-ar fi impus. Este cazul
RADULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289114_a_290443]
-
de sorginte trăiristă, vitalismul și elanurile mistice cu cel mai cuminte tradiționalism. Semnează versuri Nicolae Tăutu, George Ionașcu, Dragoș Vicol, Neculai Roșca, Victor Săhleanu ș.a. Sunt prezenți cu proză Mircea Streinul, Mihail Ghiga ș.a. În numărul 4/1939 se lansează ancheta Scriitorii ținutului Suceava ne vorbesc, la care răspund Mircea Streinul, George Drumur, Neculai Pavel, Dragoș Vitencu, Leon Țopa, George Ionașcu. Mai colaborează Șt. Liveanu, E. Ar. Zaharia. N.S.
ORIZONT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288581_a_289910]
-
fiică) adult. Au fost chestionați atât membrii generației ascendente, cât și cei ai generației descendente. A fost stabilit un eșantion național de familii În care existau cel puțin trei generații ce trăiau pe teritoriul francez metropolitan. În total, au fost anchetați 4 668 de membri din 1 958 de filiații (respectiv 1 958 de persoane aparținând generației intermediare și restul aparținând generațiilor adiacente: 1 217 părinți și 1 493 de copii adulți). În fiecare filiație au fost aplicate câte trei chestionare
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Lucrețiu Pătrășcanu este unchiul său. Ascendența familială îi creează lui P. dificultăți atât în timpul studiilor gimnaziale și liceale, cât și mai târziu, în timpul facultății. În 1950, în timp ce tatăl și unchiul său se aflau în închisoare, este eliminat din școală și anchetat la Securitatea din Sinaia pentru că asculta posturile Vocea Americii și Radio BBC. Obține dreptul de a se prezenta la examenele de sfârșit de an datorită intervenției lui Mihail Sadoveanu. Experiențe de același fel se vor repeta în 1956 și în
PANDREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288655_a_289984]
-
Petrică Măzăreanu au încercat să evadeze, însă doar primul dintre ei a reușit. Deținuții din închisoare au fost scoși în curte și bătuți, iar moș Dumitrache a fost dat afară fiindcă lovea cu milă. Măzăreanu a fost bătut de director, anchetat la Ploiești, ținut la carceră timp de șapte zile, după care s-a întors în cameră și le-a povestit colegilor tentativa de evadare. Regimul de bătăi a durat însă doar o lună de zile, până pe 6 decembrie 1950, când
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
toate secțiile, cu o ușiță mică, permițând izolarea lor perfectă 2. Cei din jurul lui Pătrășcanu au fost izolați unii de alții, apoi toți cinci au fost mutați în camera 6-corecție. Presiunile au continuat și în săptămânile următoare, când au fost anchetați în mai multe rânduri, inclusiv noaptea, la una dintre întâlniri participând și Nemeș, care l-a trimis la izolare pe Soroiu și l-a lovit pe Aristotel Popescu, amenințându-l: „Lasă că ai să spui tu tot!”3. Presiunile accentuate
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]