3,224 matches
-
context de semnificare în cazul canalului Fox Kids Sursa: Cercetarea CSMNTC, beneficiar CNA, decembrie 2004. Așa cum se poate observa și în figura 11, în desenele animate violența este majoritar prezentată ca fiind logică (acest lucru fiind de înțeles în măsura în care desenul animat este o parte a ficționalului), dar și în context ludic. Această din urmă contextualizare este problematică, deoarece, pusă în context ludic, un context foarte familiar copiilor, ea poate fi asimilată la nivel cognitiv, sau, mai grav, chiar copiată, la nivel
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
prezentare în acest registru are un potențial nociv ridicat. Următoarele trei contexte de semnificare a violenței, aflate într-un eșalon doi de reprezentare, sunt cele ale legitimității, al contextualizării negative, dar și al exaltării. Astfel, un potențial telespectator al desenelor animate vede scene de violență prezentată în perspectiva consecințelor negative pe care aceasta le are în proporție aproape egală cu scene de violență prezentate într-o perspectivă exaltată, entuziastă, excepțională. Nu știm însă (fiind o întrebare pentru o posibilă cercetare ulterioară
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
violența de tip verbal este cel mai frecvent întâlnită în context ludic, de-abia în al doilea rând fiind prezentată ca fiind logică, iar pe locul trei ca frecvență este prezentată ca exaltare, ca senzațional. Cu alte cuvinte, în desenele animate se țipă, se ridică tonul, se înjură, de multe ori, doar pentru că este mai neașteptat, mai „exotică” o astfel de manifestare sau, cu cuvintele desenelor animate, „mai cool”, „marfă”, „super”. Dacă, în general, între primul tip de prezentare a violenței
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
trei ca frecvență este prezentată ca exaltare, ca senzațional. Cu alte cuvinte, în desenele animate se țipă, se ridică tonul, se înjură, de multe ori, doar pentru că este mai neașteptat, mai „exotică” o astfel de manifestare sau, cu cuvintele desenelor animate, „mai cool”, „marfă”, „super”. Dacă, în general, între primul tip de prezentare a violenței și al doilea mod există o oarecare diferență, în cazul violenței psihologice primele două locuri sunt, aproape la egaliate, ocupate de contextul logic și cel ludic
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
registrul ludic. EMBED Excel.Chart.8 \s Figura 12. Repartiția diferitelor tipuri de violență (sub aspectul frecvenței) per context de semnificare în cazul canalului Fox Kids Sursa: Cercetarea CSMNTC, beneficiar CNA, decembrie 2004. Percepții și urmări ale violenței din desenele animate Percepția cantității de violență din desenele animate La nivel perceptiv, cantitatea de violență din aceste genuri televizuale este însă cu totul diferită față de nivelul obiectiv. Astfel, datele ne-au relevat faptul că atât copiii, cât și adolescenții (adică toți cei
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
Figura 12. Repartiția diferitelor tipuri de violență (sub aspectul frecvenței) per context de semnificare în cazul canalului Fox Kids Sursa: Cercetarea CSMNTC, beneficiar CNA, decembrie 2004. Percepții și urmări ale violenței din desenele animate Percepția cantității de violență din desenele animate La nivel perceptiv, cantitatea de violență din aceste genuri televizuale este însă cu totul diferită față de nivelul obiectiv. Astfel, datele ne-au relevat faptul că atât copiii, cât și adolescenții (adică toți cei cu vârste între 7-18 ani) au următoarea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
aceste genuri televizuale este însă cu totul diferită față de nivelul obiectiv. Astfel, datele ne-au relevat faptul că atât copiii, cât și adolescenții (adică toți cei cu vârste între 7-18 ani) au următoarea percepție asupra violenței din filme și desene animate: EMBED Excel.Chart.8 \s Figura 13. Analiza comparativă a percepției conținutului de violență pe unele canale românești Sursa: Cercetările CURS-SA și CSMNTC, beneficiar CNA, iulie și noiembrie 2005. Cu alte cuvinte, cei mai mulți copii, 43,70%, consideră că în
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
unele canale românești Sursa: Cercetările CURS-SA și CSMNTC, beneficiar CNA, iulie și noiembrie 2005. Cu alte cuvinte, cei mai mulți copii, 43,70%, consideră că în filme este prea multă violență, în timp ce un procent asemănător, 44,02%, consideră că în desenele animate este prea puțină sau nu este deloc violență. Aceste date disonează puternic cu cele obținute în urma măsurătorilor exacte. Mai mult, pe grupe de vârstă, percepția asupra violenței din filme și asupra celei din desenele animate variază la rândul său destul de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
02%, consideră că în desenele animate este prea puțină sau nu este deloc violență. Aceste date disonează puternic cu cele obținute în urma măsurătorilor exacte. Mai mult, pe grupe de vârstă, percepția asupra violenței din filme și asupra celei din desenele animate variază la rândul său destul de mult. Figura 14. Analiza comparativă, pe grupe de vârstă, a percepției violenței din filme Sursa: Cercetările CURS-SA și CSMNTC, beneficiar CNA, iulie și noiembrie 2005. Astfel, pentru violența din filme, se remarcă în primul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
de filme foarte violente), cât și printr-o parțială incapacitate de observație a relațiilor, normelor, valorilor sociale, care duc la imposibilitatea percepției complete a actelor de violență. Figura 15. Analiza comparativă, pe grupe de vârstă, a percepției violenței din desene animate Sursa: Cercetările CURS-SA și CSMNTC, beneficiar CNA, iulie și noiembrie 2005. La desenele animate se constată însă o creștere a nonrăspunsurilor de la prima grupă de vârstă la ultima (semn al scăderii interesului pentru respectivul gen televizual), cu un minim
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
valorilor sociale, care duc la imposibilitatea percepției complete a actelor de violență. Figura 15. Analiza comparativă, pe grupe de vârstă, a percepției violenței din desene animate Sursa: Cercetările CURS-SA și CSMNTC, beneficiar CNA, iulie și noiembrie 2005. La desenele animate se constată însă o creștere a nonrăspunsurilor de la prima grupă de vârstă la ultima (semn al scăderii interesului pentru respectivul gen televizual), cu un minim de nonrăspunsuri la grupa de vârstă 11-14 ani, când mai există încă interesul și crește
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
ani, când mai există încă interesul și crește și capacitatea de a formula judecăți cu privire la conținutul de violență dintr-un program TV. La vârsta de 11-14 ani, copiii sunt tentați, mai mult decât la alte vârste, să considere că desenele animate conțin violență „prea puțină sau deloc” (în general, diferența este de 9%), în același timp acest segment de vârstă fiind și cel care percepe, în cea mai mică măsură, că violența din desenele animate este „prea multă” (9,91% față de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
alte vârste, să considere că desenele animate conțin violență „prea puțină sau deloc” (în general, diferența este de 9%), în același timp acest segment de vârstă fiind și cel care percepe, în cea mai mică măsură, că violența din desenele animate este „prea multă” (9,91% față de 13,16% dintre cei de 7-10 ani și 16,40% cei de 15-18 ani). În ceea ce privește grupa de vârstă 7-10 ani, nemulțumirea copiilor față de conținutul de violență din desenele animate este generată de situația inversă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
măsură, că violența din desenele animate este „prea multă” (9,91% față de 13,16% dintre cei de 7-10 ani și 16,40% cei de 15-18 ani). În ceea ce privește grupa de vârstă 7-10 ani, nemulțumirea copiilor față de conținutul de violență din desenele animate este generată de situația inversă față de cea întâlnită, la același segment de vârstă, în cazul filmelor. Astfel, 41% din eșantion considerând că este prea puțină violență sau deloc în desenele animate, la diferență destul de mică, cu 39%, se află cei
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
ani, nemulțumirea copiilor față de conținutul de violență din desenele animate este generată de situația inversă față de cea întâlnită, la același segment de vârstă, în cazul filmelor. Astfel, 41% din eșantion considerând că este prea puțină violență sau deloc în desenele animate, la diferență destul de mică, cu 39%, se află cei mulțumiți de desenele animate sub aspectul violenței acestora, doar 13% considerând că desenele animate conțin prea multă violență. Urmările tevizionării emisiunilor cu conținut violent Pe lângă percepția asupra conținutului de violență al
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
în cazul filmelor. Astfel, 41% din eșantion considerând că este prea puțină violență sau deloc în desenele animate, la diferență destul de mică, cu 39%, se află cei mulțumiți de desenele animate sub aspectul violenței acestora, doar 13% considerând că desenele animate conțin prea multă violență. Urmările tevizionării emisiunilor cu conținut violent Pe lângă percepția asupra conținutului de violență al emisiunilor, s-a urmărit identificarea percepției pe care o au copiii asupra influenței acestei violențe asupra lor. Aceasta deoarece, un capitol important al
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
celor cărora violența televizuală le perturbă somnul, scăzând de la 10,2% la 7,3% și ajungând la 3,6% la 15-18 ani. Câteva concluzii și noi problematizări Am văzut care este cantitatea și calitatea violenței transmisă în cadrul programelor de desene animate (și chiar, comparativ, cu cea transmisă de canalele generaliste în cadrul emisiunilor de tip ficțional) și, de asemenea, am văzut că ea diferă foarte mult de percepția pe care micii telespectatori o au asupra ei. Mai mult, am văzut că această
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
perceput la un nivel de dezvoltare scăzut, specific vârstei copilăriei. Aceasta, deși explică tendința copiilor de a subevalua violența televizuală, nu explică inversiunile care se întâlnesc între frecvența reală a scenelor de violență și percepția asupra ei în cazul desenelor animate și al filmelor. Pentru această problemă o abordare pertinentă ar fi cea din perspectiva teoriilor despre comunicare, în speță teoria situațională sau contextuală a comunicării. Conform acesteia, așteptările destinatarului și arhiva comunicațională pe care o posedă sunt în măsură să
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
CURS-SA împreună cu CSMNTC, beneficiar CNA, la HYPERLINK "http://www.cna.ro/cercetari/sondaje.html" http://www.cna.ro/cercetari/sondaje.html, ultima accesare 1 septembrie 2006. *** Raportul Evaluarea reprezentării violenței în programele televizuale II. Violența în programele de desene animate, realizat de CSMNTC, beneficiar CNA, la HYPERLINK "http://www.cna.ro/cercetari/sondaje.html" http://www.cna.ro/cercetari/sondaje.html, ultima accesare 1 septembrie 2006. *** Raportul Evaluarea reprezentării violenței în programele televizuale, realizat de CSMNTC, beneficiar CNA, la HYPERLINK
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
cât, în lipsa unui proiect autohton „Seseme Street”, cei mai mulți copii privesc emisiuni neadecvate vârstei lor (și explicit etichetate ca atare de CNA), așa cum se poate vedea din graficul de mai jos. Cel mai des sunt nominalizate știrile (23,32%) și desenele animate (18,97%) - fapt normal la acestă vârstă - în timp ce alte tipuri de emisiuni pentru copiii/adolescenți sunt foarte rar menționate (0,36%), cvasiabsența unor astfel de emisiuni justificând acest răspuns. Graficul 3. Răspunsurile la întrebarea, ce emisiuni urmărește de obiecei mai
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
foarte mare și în România. În acest moment există o plajă extrem de largă de posturi de televiziune, care acoperă o serie de domenii foarte vaste. Astfel, putem menționa de la posturi de televiziune generaliste până la posturi dedicate muzicii, documentarelor sau desenelor animate. Dezvoltarea televiziunii a însemnat și o explozie informațională, televiziunea preluând multe dintre rolurile educative pe care multă vreme le-a avut familia și școala. Extinderea televiziunii și puterea reprezentată la ora actuală de către aceasta sunt unanim recunoscute. Însă cu ce
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
în care informația circulă foarte repede, iar un program de televiziune este creat pentru a produce bani. Nu de puține ori rentabilitatea stă la baza producțiilor de televiziune, fie ele filme, emisiuni de divertisment sau banalele, considerate de mulți, desene animate. Obținerea cu orice preț a audiențelor a determinat societatea civilă, părinții, precum și factorii de decizie competenți în domeniul monitorizării audiovizualului românesc, să ridice o serie de semne de întrebare asupra limitelor admise, asupra unor comportamente promovate prin intermediul micului ecran, dar
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
exemple de copii care își amenință părinții că sar pe geam pentru că ei se cred Batman, ori le povestesc cu lux de amănunte cum vor sări de la balcon cu umbrela deschisă că așa au văzut într-un episod de desene animate). Situația este evidentă, iar cazurile de comportamente extreme din partea copiilor sunt relatate din ce în ce mai des. Atunci când la televizor sunt promovate o serie de personaje, care sfidează prin opulența lor, prin banii pe care îi au și lasă impresia că acela poate
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
să simtă suferința pe care o provoacă oamenilor din jurul său. Studiul psihologiei copiilor arată că o minte imatură nu are discernământ atunci când își alege modelele pe care le urmează. Personajul rău sau cel pozitiv dintr-un film sau un desen animat intră în matricea minții minorului cu foarte mare ușurință. Copilul îl imită la fel de ușor pe Vader, monstrul din „Războiul Stelelor”, chiar dacă sistemul educațional îl indică drept exemplu de urmat pe simpaticul capitan Luke. Mimetismul este cea mai bună modalitate de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
primii 11 ani de viață. Cam asta este proporția între asaltul mediatic dintre o țară superdezvoltată și țara noastră. De aceea, un român influențat de filme, jocuri pe Internet sau reviste are o vârstă mai mare decât unul american. Desenele animate și metamorfozele unui copil de cinci ani La doar cinci ani, un copil supradotat a fost izgonit de la trei grădinițe. Motivul, micuțul este incapabil să-și găsească un loc printre cei de vârsta lui, din cauza violenței de care se folosește
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]