1,315 matches
-
Șomuzul, și care încă de pe atunci era înzestrat cu strade largi bine prunduite, cu case albe, curate, umbrite de plopi nalți ce păreau că străjuiesc asupra locuitorilor. O mână profană a tăiet mai târziu acei plopi frumoși de care se aninau zmeii copiilor și în care ciripeau mii de vrăbii la fiecare amurg de zi, iar alții în loc nu s-au mai plantat, încât parcă a rămas târgul dezbrăcat de haina sa tradițională. Clădirea ce-mi impunea mai mult pe vremea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
vânător decât dascăl. În fiecare duminică se ducea cu o pușcă împrumutată de la tatăl meu la iazul de lângă târg sau la vreo pădure învecinată și nu se întorcea niciodată cu torba goală. Cu ce naiva admirațiune mă uitam la dihăniile aninate de geanta lui, închipuindu-mi că mare vitejie trebuie să fie de a ucide un iepure sau o rață sălbatecă. De atunci, pot a zice, s-a strecurat în sângele meu patima vânatului care m-a stăpânit pănă astăzi. Voi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
Acasă, neavând cum să-mi cheltuiesc timpul și prisosul de puteri de care se bucură omul la 20 de ani, începui să mă îndeletnicesc cu vânatul, căci nu-mi ieșise din minte rațele și iepurii ce-i văzusem în copilărie aninați de torba lui Ziegmary. Dar, Doamne! multe chilograme de praf am ars și multe chilograme de plumb am presurat pe șesurile Moldovei și ale Șomuzulul, pănă când am început să mă deprind a nu da tot pe de lături. Un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
avea să meargă la târg și ne ținea mereu de vorbă. De la o vreme noi mai cascam, ne mai răstogoleam pe paturile cele late de la țară, unde parcă tot ai sta lungit, ne mai uitam la niște vechituri de litografii aninate în părete. Da' mâncarea nu venea. Trecuse acum o oară plină, de ni se lungise urechile și ne ghiorăiau măruntaiele. Însă nu pot tăgădui că în fundul cugetului nostru dădeam dreptate lui Manolucă, fiindcă de... la bucătărie nu se fierbe nici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
într-o stare de mulțămire sufletească, care îmi închipui că n-o poate simți cineva decât după o mare ispravă făcută; iar isprava cea mai mare cu care se poate lăuda un vânător e torba plină. Ah! Torba plină sta aninată în cui, falnică ca o dovadă vie a destoiniciei mele și, de câte ori aruncam câte o păreche de ochi de om amorezat, îmi creștea inima-n piept și mă simțeam mai inspirat în dările de samă ce făceam lui Millu despre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
eram, cu dor de a face acte de bravură, nu era să atacăm slugile, când aveam stăpânul înainte. Însă, ceea ce a pus frâu entuziasmului nostru a fost nu atât greutatea întreprinderei pre cât scumpetea ei. În sala de mâncare sta aninată pe părete o tabelă pe care erau însemnate prețurile tuturor escursiunilor din împrejurimi. Urcarea pe Mont Blanc era taxată atunci cu o mie de lei de persoană în care preț erai obligat a lua doi călăuzi și un purtător de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
l-a mai iubit și tare l-a mai așteptat! Așa cu mâinile stătea (ridică mâinile în sus): <Vină, dragul tatii, să te văd, că eu mor și mă duc și n-am să te mai văd!>. Iată, mi-am aninat icoana! Să-mi anin icoanele, să-mi pun totul, așa, frumos. Dar știi, toată lumea vine și toți mă întreabă <Unde ai fost? ce ai făcut? ai fost la copil?> Nu, am fost la biserici, la mănăstiri am fost, dar la
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
și tare l-a mai așteptat! Așa cu mâinile stătea (ridică mâinile în sus): <Vină, dragul tatii, să te văd, că eu mor și mă duc și n-am să te mai văd!>. Iată, mi-am aninat icoana! Să-mi anin icoanele, să-mi pun totul, așa, frumos. Dar știi, toată lumea vine și toți mă întreabă <Unde ai fost? ce ai făcut? ai fost la copil?> Nu, am fost la biserici, la mănăstiri am fost, dar la copil încă nu am
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
retroactiv acum întâmplările și realitățile de altădată, în matca unui dezastru colectiv. La câțiva ani după terminarea studiilor, pierdeam, tot în urma unei tentative ratate de avort, o altă fostă colegă de studii: Ica, veselă, vioaie și sensibilă. Era profesoară la Anina, iar soțul ei era inginer minier și aveau deja un băiețel... La scurtă vreme după aceea, într-un cerc de prieteni, „subiectul“ se afla în discuție. M-a cuprins un acces de „imprudentă“ furie verbală; am început să critic sistemul
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
epocă) Fiecare grup nou sosit se stabilea, după ce alegea locul, în colonii: Colonia I, a II- a, a III- a, a Jidanilor sau Valea Vulpilor, a Terezei, Valea lui Andrei, etc. Românii au denumit zona în care s-au așezat Anina. Tot la Anina au ajuns și primi minieri aduși din Cehia și Slovacia care la rândul lor făceau parte din marele imperiu austro-ungar. Toate aceste colonii constituiau localitatea ce va purta numele de Steierdorf, apoi Steierdorfanina iar mult mai târziu
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
nou sosit se stabilea, după ce alegea locul, în colonii: Colonia I, a II- a, a III- a, a Jidanilor sau Valea Vulpilor, a Terezei, Valea lui Andrei, etc. Românii au denumit zona în care s-au așezat Anina. Tot la Anina au ajuns și primi minieri aduși din Cehia și Slovacia care la rândul lor făceau parte din marele imperiu austro-ungar. Toate aceste colonii constituiau localitatea ce va purta numele de Steierdorf, apoi Steierdorfanina iar mult mai târziu Steierdorf-Anina, denumire păstrată
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
din marele imperiu austro-ungar. Toate aceste colonii constituiau localitatea ce va purta numele de Steierdorf, apoi Steierdorfanina iar mult mai târziu Steierdorf-Anina, denumire păstrată până în zilele noastre. În limba maghiară se numea Stajerlak. Noi foloseam expresia prescurtată Ștaier sau Anina. Prin anii 1850-1860 au fost aduși din Boemia specialiști în ale mineritului care sau grupat în colonia Cehă (Böhmische Colonie). Abia după anul 1900 s-a rărit numărul de coloniști veniți din centrul imperiului austro-ungar dar, au sosit în zonă
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
localitatea Bozovici. Tot din centrul localității Steierdorf, de data aceasta în sens opus, în pantă ascendentă până la platoul Marila unde se putea ajunge pe un drum cu pantă descendentă de 14 % până la Oravița. Toate drumurile de legătură dintre Steierdorf și Anina sunt într-o formă șerpuită după relieful locului, iar cele care duc spre localitățile descrise mai sus sunt de vis, mai ales pentru cei ce iubesc drumețiile. Cele trei drumuri de acces sunt mirifice: treci prin păduri, pe lângă stânci înalte
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
ferată cu ecartament normal. Deoarece traseul era dificil, cu foarte multe curbe înguste, fabrica de locomotive și compania Steg din Wiena a construit o locomotivă specială pentru acest traseu care a purtat numele de „Steyerdorf ”. Viaducte pe traseul căii ferate Anina - Oravița Traseul este mirific. Pentru construirea acestei căi ferate a fost necesară executarea unor lucrări de o complexitate deosebită, adevărate lucrări de artă, pe o lungime de 33,4 km. Calea ferată străbate 14 tuneluri care însumează o lungime totală
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
apropiere de gara Gârliște are o lungime de 672,62 m. Aceste tuneluri sunt cele mai vechi de pe teritoriul României. Linia ferată trece și peste zece viaducte cu o lungime totală de 843 m, unele impresionante, cum sunt cele de la Anina, Valea Jitinului, Lișava și Oravița. Diferența de nivel între cele două stații de plecare și sosire fiind de 220 de metri. Anina se situează la 559 m și Oravița la 339 m deasupra nivelului mării. Viaducte pe traseul căii ferate
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
trece și peste zece viaducte cu o lungime totală de 843 m, unele impresionante, cum sunt cele de la Anina, Valea Jitinului, Lișava și Oravița. Diferența de nivel între cele două stații de plecare și sosire fiind de 220 de metri. Anina se situează la 559 m și Oravița la 339 m deasupra nivelului mării. Viaducte pe traseul căii ferate Anina - Oravița Inaugurarea traseului de cale ferată Oravița -Anina a avut loc la 15 decembrie 1863 cu locomotiva ”Steyerdorf“ mai sus pomenită
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
Valea Jitinului, Lișava și Oravița. Diferența de nivel între cele două stații de plecare și sosire fiind de 220 de metri. Anina se situează la 559 m și Oravița la 339 m deasupra nivelului mării. Viaducte pe traseul căii ferate Anina - Oravița Inaugurarea traseului de cale ferată Oravița -Anina a avut loc la 15 decembrie 1863 cu locomotiva ”Steyerdorf“ mai sus pomenită, fiind recunoscută și ca prima cale ferată de munte din țară. În primi șase ani calea ferată a fost
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
folosință și pentru transportul de călători. Pentru a aduna de la toate platourile de exploatare cărbunele și lemnul s-a construit o cale ferată cu ecartament îngust, denumită CFF adică calea ferată forestieră. Această cale ferată avea o lungime impresionantă de la Anina până la Ponyazka, traseu cu urcușuri și coborâșuri prin locuri golașe sau păduri, printre stânci, pe lângă pârâuri, bălți și baraje mici, prin tuneluri pe care micile locomotive îl străbăteau zilnic, indiferent de anotimp și de starea vremii. Pe acest traseu existau
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
distanță de 3-4 km de Livada Mică calea ferată forestieră se încrucișează de astă dată cu drumul Oraviței, străjuit de cantonul feroviar Răuț, de unde trenurile forestiere își urmează cursul prin Livada Mare, Brădet și mai departe spre stația terminus Anina. De acolo, din Anina, trenurile plecau în sens invers cu vagoanele goale spre stația Ponor și Crivina printr-un defileu de poveste, prin cheile Plopa până la stația terminus din capătul opus Ponyazka. În 1890 construcțiile vilelor erau în toi. Acestea
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
de Livada Mică calea ferată forestieră se încrucișează de astă dată cu drumul Oraviței, străjuit de cantonul feroviar Răuț, de unde trenurile forestiere își urmează cursul prin Livada Mare, Brădet și mai departe spre stația terminus Anina. De acolo, din Anina, trenurile plecau în sens invers cu vagoanele goale spre stația Ponor și Crivina printr-un defileu de poveste, prin cheile Plopa până la stația terminus din capătul opus Ponyazka. În 1890 construcțiile vilelor erau în toi. Acestea vor primi nume ca
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
noi la rândul nostru la Lonea. Zis și făcut. În vara următoare: eu, Siegfried și sora mea, însoțiți de un coleg al cumnatului meu, ne-am îmbarcat într-o trăsura trasă de doi cai. Spre înserat am ajuns în gara Anina, unde la ieșirea noastră pe peronul gării, am văzut pentru prima dată cum arată o locomotivă mare. Gara din Anina (vedere de epocă ) M-am speriat, chiar m-am îndepărtat de lângă ceilalți retrăgându-mă spre zidul gării, deoarece locomotiva era
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
mare, pe care până atunci am văzut-o doar în ilustratele vechi sau în fotografiile din albumul de familie. De la școala din Steierdorf am plecat trei copii: eu și doi care au absolvit deja clasa a VII-a, iar din Anina erau șase deci în total 9 (nouă) iar delegat a fost profesoara de sport Elli Ruman care era și instructor de pioneri. Când a venit ziua plecării ne-am adunat la școala din Staier, spre seară, de unde am plecat cu
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
sport Elli Ruman care era și instructor de pioneri. Când a venit ziua plecării ne-am adunat la școala din Staier, spre seară, de unde am plecat cu autobuzul orașului la gară. Acolo ne-am grupat împreună cu cei șase elevi din Anina și instructorul lor. Aveam aceeași destinație: tabăra de pionieri și școlari din Năvodari. Și de data aceasta, ca în urmă cu opt ani când am fost la Lonea, am privit pe geamul vagonului cât am putut rezista. Doream să înregistrez
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
tabără. Am străbătut drumul până în tabără pe jos, circa 200 de metri. Când am ajuns în tabără, era momentul în care se ținea careul pentru prezență. Ni s-a făcut repartizarea pe dormitoare, în barăci și pavilioane. Grupul nostru de la Anina a fost repartizat în pavilionul 27, intrarea A. Eram circa 50 de elevi și pionieri. Am fost organizați în detașament și grupe. Conducătorul detașamentului nostru a fost chiar unul din grupul nostru de la Anina. Programul general al taberei era: deșteptarea
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
barăci și pavilioane. Grupul nostru de la Anina a fost repartizat în pavilionul 27, intrarea A. Eram circa 50 de elevi și pionieri. Am fost organizați în detașament și grupe. Conducătorul detașamentului nostru a fost chiar unul din grupul nostru de la Anina. Programul general al taberei era: deșteptarea la ora 6, pregătirea pentru careul de dimineață, unde se făcea prezența după care se mergea la micul dejun apoi se mergea la plajă. Trebuie să menționez că toate deplasările se făceau în coloană
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]