1,643 matches
-
Fețe treceau prin fața camerei vorbind și râzând, sau oameni cu capetele plecate, pășind afară, În vântul mușcător. Nimic dubios. Ultima era din zona recepției principale de la Urgențe. Caseta de aici era Înregistrată la viteză normală, gata să surprindă izbucnirile comportamentale antisociale care urmau unei nopți de beție serioasă, devenite mult prea obișnuite,. Logan recunoscu mai multe figuri aici: pe mulți dintre ei Îi arestase. Pentru că făceau pipi pe holuri, furturi mărunte, vandalism. Un tip fusese aranjat pentru că „se tratase“ cu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
Scuză-mă că m-am grăbit să trag concluziile greșite. Nu, a fost veșnica poveste cu lipsa lucrurilor pe care le avem în comun. Mi s-a părut o coincidență cam mare faptul că îți împărtășea toate pasiunile ciudate și antisociale. De fapt, ieșeam cu un Mark cu păr! Am zâmbit, simțind cum îmi recapăt echilibrul. — Mi-a trecut ceva interesant prin minte atunci când a venit la mine, am început. Te plăcea foarte mult, deși știa că nu-ți plac jocurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
le folosesc la nimic, eșuează, se Îmbolnăvesc, Altzheimer, osteoporoză, cad În șold, mănîncă rahat, cică n-au bani. Ratarea ? Progresia evoluției intelectuale? Shit. Întrebările pe care și le pun, de tip cine sînt, de unde vin și unde se duc, sînt antisociale, răspuns nemeritînd decît ultima. Totuși lumea se bucură ca proasta; cine-s cîștigătorii alegerilor? Niște intelectuali. Aici se ivesc neclarități. Mulți din PSD, guvern, jacuzzi sînt oameni cu diplomă, cu două-trei doctorate, și-și cîștigă Într-adevăr existența de pe urma muncii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Din ce În ce mai multe sunt promovate În fiecare an. Majoritatea firmelor și-au desemnat un coordonator pe probleme de diversitate.“ Cu toate acestea, multe instituții se plâng că, deși oferă femeilor cariere extraordinare, ideile preconcepute legate de orele de lucru cu efect antisocial și cultura macho constituie Încă factori de reținere În cazul femeilor care candidează pentru aceste slujbe. „Nu este ușor să dezumfli stereotipurile nepotismului practicat Între «băieți» asociate cu Square Mile“, recunoaște Celia Harmsworth, șefa departamentului Resurse Umane de la EMF. Păi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
materializată în vinovăția infractorului. Elementele esențiale ale laturii subiective sunt - mobilul sau motivul infracțiunii pune în evidență factorii psihici determinanți, subiectivi care dau impulsul intern pentru a trece la săvârșirea faptei, care sunt resentimentele, pasiunile, dorințele, pornirile interne ale conduitei antisociale. - scopul - ca element al laturii subiective pune în evidență finalitatea urmărită de infractor prin săvârșirea infracțiunii. 1. B. Tentativa (infracțiunea neizbutită, eșuată) Codul penal român definește tentativa în art. 20 astfel „Tentativa constă în punerea în executare a hotărârii de
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
existența societății și componentele sale în funcționarea normală a unui domeniu sau altul de activitate sunt contravenții. - urmările faptei respectiv dacă s-a produs o lezare efectivă sau doar o stare de pericol. De remarcat este faptul că unele fapte antisociale vatămă sau pun în pericol valori esențiale; ele constituie infracțiuni numai atunci când se săvârșesc într-un anumit mod (de exemplu, prin expunere la suferințe fizice sau psihice) ori în anumite condiții (de exemplu, în mod repetat). În lipsa acestor împrejurări fapta
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
mod (de exemplu, prin expunere la suferințe fizice sau psihice) ori în anumite condiții (de exemplu, în mod repetat). În lipsa acestor împrejurări fapta constituie contravenție. - rezonanța socială diferită pe care o provoacă în rândul colectivității cele două categorii de fapte antisociale. Faptele care vatămă viața, libertatea, integritatea și sănătatea persoanei umane, faptele de furt, tâlhărie, delapidare, trădare, acte de agresiune, atentat, evadare, falsificare de monedă, trafic de stupefiante ori de arme au o vie rezonanță socială, provoacă o evidentă stare de
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
și Legea 82/1999 privind înlocuirea închisorii contravenționale cu sancțiunea obligării contravenientului la prestarea unei activități în folosul comunității). Criteriile extrinseci, de diferențiere a infracțiunii de contravenție reflectă diferența de grad de pericol social dintre cele două categorii de fapte antisociale. Acestea sunt: a) sursa legislativă Actele normative care reglementează faptele penale sunt emanate de la organele supreme ale puterii de stat Parlamentul. Contravențiile pot fi stabilite nu numai prin legi ci și prin hotărâri și ordonanțe de Guvern și în anumite
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
în competența agentului de pază (sancționarea contravențională sau întocmirea de dosare penale, reținerea pe timp de 24 ore etc.). Printre persoanele care pot fi și trebuie conduse obligatoriu la poliție enumerăm: persoanele despre care există date că au comis fapte antisociale; bolnavii cunoscuți cu afecțiuni psihice, periculoși, fugiți de la locurile special amenajate pentru supravegherea lor; persoanele care se manifestă violent și care încalcă flagrant ordinea și liniștea publică ori regulile de conviețuire socială; minorii fugiți din centrele de plasament sau cei
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
stă?). Protestatarul social rula o filosofie sănătoasă, îl vedeai plângându-și de milă cu revolverul lipit de tâmpla primului trecător. Nevroza fermentase, explozia era aproape. Securistul observase și el schimbarea, notase ceva într-un colț, despre „ton agresiv“ și „atitudine antisocială“, chiar lângă parafa operativă: interceptat 14.05.1998. Nu puteai decât să bănuiești cum fusese interceptată scrisoarea a IV-a, pe câmpul de bătălie, între liniile românilor și cele turcești (sau asta era în a III-a?), căzută noaptea din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
științific la fundamentarea căruia a contribuit decisiv, demonstrând existența reală a sufletului prin logica științifică și raționamentul prin analogie. Așa se explică atitudinea lui tranșantă față de teoria evoluționistă a lui Darwin pe care, prin demonstrație, o etichetează ca antiștiințifică și antisocială, pentru că a stat la baza ideologiilor materialist atee care au zguduit secolul al XX-lea prin atrocitățile și barbariile sale. Iată de ce Paulescu privește etica medicală prin prisma principiilor moralei creștine, ca fiind cele mai apropiate sufletului omenesc și umanității
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
să neînfrânt] cu care teroriza b]rbații și posedă fecioarele înainte de c]s]torie (Pritchard, 1958, partea I, capitolul îi, pp. 23-27). Cand poporul s-a plâns zeilor, aceștia i-au creat un tovar]s pe nume Enkidu, iar comportamentul antisocial al lui Ghilgameș s-a modificat. În loc s]-si foloseasc] autoritatea și puterea împotriva propriilor supuși, Ghilgameș și-a canalizat energiile înf]ptuind ispr]vi eroice, printre care cucerirea unor teritorii dincolo de Uruk. Acest sistem de valori a început s
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Blaj subliniază mai accentuat știrile privitoare la criminalitate și violență. Spre deosebire de Bariț XE "Bariț" , ziariștii de aici nu Încearcă să justifice aceste fenomene punându-le pe seama relațiilor agrare inadecvate, ci se mărginesc să scoată În relief caracterul lor negativ și antisocial. Gazeta blăjeană dezaprobă faptul că În Irlanda „se tâmplă atentate Înfiorătoare”, iar „răsufletul anarchiei Începe a se manifesta”. De pe aceste poziții, Organul ajunge chiar să aprobe unele aprecieri negative la adresa irlandezilor, ceea ce În Gazetă nu s-ar fi putut Întâmpla
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
publici statutari au următoarele forme de răspundere<footnote Vergilia Vedinaș, op. cit., p. 188 footnote>: 1. răspundere disciplinară activată de încălcarea normelor de disciplină specifice raporturilor de funcție publică; 2. răspundere contravențională angajată de săvârșirea de către funcționarul public a unor fapte antisociale calificate de lege drept contravenție; 3. răspundere patrimonială, fundamentată pe articolul 48 din Constituție și Legea nr. 29/1990 a contenciosului administrativ; 4. răspunderea civilă care rezultă din fapte personale ale funcționarului public prin care se provoacă prejudicii particularilor (aceste
ABUZUL ?N SERVICIU CONTRA INTERESELOR PERSOANELOR by Costel VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/84374_a_85699]
-
contra intereselor persoanelor. În cadrul activității de serviciu, prin exercitarea abuzivă a atribuțiilor sale1<footnote O. Loghin, T. Toader, op. cit., pg 377 footnote>, funcționarul public poate leza interesele legale ale unei persoane. Această faptă prezintă pericol social, constituie o manifestare antisocială pentru că principiul legalității - principiul de bază în activitatea de serviciu - este încălcat tocmai de cei ce sunt chemați să-l aplice<footnote V. Dongoroz, op. cit., vol. IV, p. 79 footnote>. Potrivit textului articolul 246 Cod Penal infracțiunea constituie „fapta funcționarului
ABUZUL ?N SERVICIU CONTRA INTERESELOR PERSOANELOR by Costel VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/84374_a_85699]
-
valorile și normele sociale, Împărtășindu-le. Acest lucru se petrece atunci când există discrepanțe Între solicitările externe și posibilitățile reale ale individului sau Între aspirații și mijloacele de realizare a acestora. Trebuie să mai subliniem faptul că atât prezența unor atitudini antisociale (negative) determină și ghidează comportamentul deviant, cât mai ales, absența atitudinilor sociale pozitive. De aceea este necesar să acționăm pentru formarea unor atitudini pozitive care să determine comportamente corespunzătoare. Atitudinea, În calitatea ei de factor motivațional, este cauza acestuia. Totodată
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
colaborare cu psihologul școlar); previne „refugiul” În obiceiuri distructive și adicții ca alcool, droguri, prostituție (colaborare cu medicul de familie, psihologul școlar); susține și modelează formarea comportamentului de consum echilibrat și selectiv al membrilor familiei; previne antrenarea copiilor În acte antisociale (colaborare cu asistentul social, medicul legist etc.); sesizează și previne apariția violenței domestice (colaborare cu preotul); previne apariția bolilor psiho somatice și agravarea acestora (colaborare cu medicul de familie); previne abandonul școlar (colaborare cu psihologul școlar); previne apariția sau agravarea
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
și a toxicomaniilor la persoanele cu statut social scăzut și educație rudimentară, declin profesional și social Locul de rezidență: marea majoritate a persoanelor cu schizofrenie și toxicomanie provin din zonele mărginașe ale orașelor, În cartiere cu risc privind prezența fenomenelor antisociale. Izolarea socială: de obicei sunt persoane singure, lipsite de familii, prieteni, fără perspective sociale și profesionale, fără idealuri de viață. Tipul de personalitate: anxietate crescută, sentiment general de inferioritate, vulnerabilitate la stres și frustrare, structuri depresive. Stresul psihosocial: lipsuri materiale
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
a decela toxicomaniile subliminale practicate de pacienții lor; Toxicomaniile induc foarte des tulburări depresive secundare, foarte rebele la tratament; Netratate toxicomaniile agravează evoluția schizofreniei caracterizată prin spitalizări frecvente, scăderea alarmantă a complianței la tratament, stări de violență, comiterea de acte antisociale, dezinserții sociale; Dubla abordare a acestei duble entități nosoologice care este denumită „dublu diagnostic” a dovedit și dovedește un interes deosebit În această combinație atât nosoologică cât și de multiple modalități de abordare terapeutică. 6.3. Atitudinile față de bani și
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
la realitatea trăită și influențează decizia comportamentală. În caz de leziune, provoacă agnozia "etic-comportamentală". Nerecunoașterea invalidității conduce la decizii contradictorii pentru interesele agnosticului, dar și pentru cele ale subiecților cu care se află în contact, transformându-l într-un individ antisocial. Implicațiile agnoziei sale conduc la conflicte social-juridice. Agnozicul "etic-comportamental" are nevoie de asistență socio-medicală. Observații finale Cartea are drept concepție de bază ideea unității noțiunilor de cunoaștere și conștiință, ele reprezentând două fețe ale aceleiași monede: separarea lor anulează existența
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
subțiratică a băiatului Vasile care, după ce hrănește un câine vagabond, o curtează pe turcoaica Oana Pellea, își cumpără o gogoașă pe care o și mănâncă, se ocupă cu aruncatul de pietre plate în apa Mării Negre. El comite astfel prima faptă antisocială gravă : nu face nimic, nu se ocupă cu nimic, se află pur și simplu pe plajă în tricou și cu blugii suflecați. În câteva zeci de secunde, un grup de cetățeni se strâng în jurul lui ca peștii la miezul de
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
un amărât, reclamantul e ditamai doctorul de la București, prin urmare amărâtul e vinovat. De ce anume e vinovat nu mai are importanță : e vinovat că se uita la mare, e vinovat că nu bea și nu fumează ca un ele ment antisocial serios, e vinovat că nu recunoaște că a furat. În ultimă instanță, e vinovat pentru că se încăpățânează să fie om și nu un portret robot al tânărului delincvent în ceaușism. Dar lt. Popa este o creatură odrăslită de ceaușism ? Nu
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
conducerea unităților auditate, iar rezumatul acestora este trimis Comitetului de Audit și conducerii Grupului (pentru nerespectarea regulamentelor și stabilirea de măsuri). 3.2. RĂSPUNDEREA PENALĂ Răspunderea penală este o formă a răspunderii juridice, ea intervenind în cazul săvârșirii unor fapte antisociale grave, denumite generic infracțiuni. Infracțiunea este fapta care prezintă pericol social, săvârșită cu vinovăție și prevăzută de legea penală, fiind singurul temei al răspunderii penale. Acțiunea penală are ca obiect tragerea la răspundere penală a persoanei vinovate de săvârșirea unei
Băncile şi corupţia by Costel Drumea () [Corola-publishinghouse/Science/353_a_573]
-
competențelor formate în cadrul orelor de religie; • stimularea interesului elevilor și a cadrelor didactice de a se implica în proiecte și programe educative curriculare, extrașcolare și extracurriculare la nivelul fiecărei unități de învățământ, datorită modalităților atractive de desfășurare; • reducerea procentului fenomenelor antisociale, a abandonului și absenteismului școlar; • creșterea ratei promovabilității școlare; 103 103 • asigurarea șanselor egale de dezvoltare personală; • ridicarea calității resursei umane din sistemul educațional; • formarea resursei umane necesare dezvoltării societății cunoașterii; • transformarea educației în sursă de dezvoltare comunitară. Experiențelor pozitive
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
sociale, sunt mai mari. Însă, la această etapă de vârstă, copilul poate prezenta, clinic, devieri de conduită veritabile, cu semnificație morală, care merg de la forma predelictuală până la cea delictuală propriu-zisă. Chiar dacă copiii nu comit în toate cazurile acte cu caracter antisocial, conduita lor indezirabilă, atitudinile lor în dezacord cu exigentele școlare — , adesea facilitate de libertăți prea mari, insuficientă supraveghere sau diverse slăbiciuni ale părinților și ale unora dintre cadrele didactice — lasă deschisă ori grăbesc această posibilitate. Sunt unele forme de manifestare
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]