991 matches
-
practic • Evaluarea sumativ-integrativă după criteriile de eficiență, progres, calitate, deschidere spre acțiuni-cerc etare. Elemente de structurare Posibilități de concepere a aplicării programei și realizării unității de învățare Materiale-suport. Instrumente • Sunt specificate distinct pentru fiecare dintre categoriile de cunoștințe, capacități, competențe antrenate și evaluate Metode clasice și constructiviste • Sunt specificate distinct, nu global, pentru fiecare dintre categoriile de obiective stabilite. Evaluare Autoevaluare Reflecții • Sunt specificate formele evaluării (inițială, formativă, sumativ-integrativă) la categoriile de obiective și acțiuni. • Sunt specificate acțiuni, situații, proceduri de
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Principii Caracteristici. Consecințe Factori cognitivi și metacognitivi Natura procesului învățării Educatul este antrenat într-un proces intenționat de construire mentală, prin acțiune directă asupra informațiilor și experiențelor, în mod responsabil, organizat după tipul propriu de cunoaștere, după tipurile de învățare antrenate. Scopuri ale procesului învățării Ele asigură succesul în învățare, dar dau și suportul pentru ghidarea instruirii, prin formarea reprezentărilor înțelese și coerente asupra cunoașterii și cunoștințelor. Ele direcționează strategia procesului, asigură continuitatea procesului până la succesul final prefigurat, asigură procesul construirii
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Ca urmare, autorii propun un model LCM (Learner-Centered Model) bazat pe aceste 14 principii și pe consecințele pedagogice rezultate, care să evidențieze (McCombs și Miller, 2008, pp. 33-37) și să ofere o imagine holistică a tuturor domeniilor psihice, sociale, culturale antrenate. Acesta implică construirea contextului pentru relații interpersonale și conexiuni, alegerea strategiilor pentru diferențe individuale și după diversitatea acestora, aplicarea strategiilor pentru autocontrol, verificarea eficacității practicilor instruirii pentru aceste diferențe, apelul la învățarea în context, climat, comunicare, colaborare. Ca model educațional
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
s-au desfășurat procesele cognitive, dar două procese sunt considerate mai importante, cu aplicații în autoevaluarea învățării (Perfect și Schwartz, 2002, pp. 4-94): a) monitorizarea (observarea proceselor cognitive, formularea de reflecții, formularea de judecăți asupra învățării, analiza tipurilor de judecăți antrenate, aprecierea rolului lor în înțelegere, oferirea de informații asupra statutului curent al prelucrării informațiilor) și b) controlul (deciziile conștiente sau nu asupra rezultatelor obținute și asupra monitorizării), care poate da validarea ecologică-naturală a activității cognitive, mai ales la educatul-adolescent. Prin
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
alternative de desfășurare a procesului, • prin detalierea metodologică, pentru o eficientă angajare participativă, a rezolvării fiecărei situații, cu alegerea dintre alternativele conturate prin combinarea metodelor, procedeelor, instrumentelor disponibile, • prin apelul aici la rolul componentelor metacogniției, necesar a fi acum intensiv antrenate, căci efectiv construcția cunoașterii aparține educatului, dincolo de proiectarea globală făcută de către educator, • prin propunerea de către educați a unor alternative rezultate din procesul propriei construcții educatorului însuși, care persistă în propria proiectare și va trebui să-și adapteze strategia sa de
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
pp. 12-22) și a reconsiderat-o apoi în 1999 (pp. 1-8, 19-21): ► Designul instrucțional inițial: • oferă baza pentru construirea blocului acțiunii sau baza pentru stabilirea celor mai frecvente situații, • indică conceptele de bază incluse, necesare, pentru a defini elementele contextului antrenat (date psihologice necesare, strategii, metode, relații, acțiuni, agenți, situații, mijloace, reflecții, predicții, dificultăți, în jurul unor obiective prioritare), • indică ce principii să fie respectate, care descriu moduri de stabilire a relațiilor între elemente, acțiuni, șanse, relații (cauzale, deterministe, probabiliste), cum se
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
aceste condiții, proiectarea astfel construită nu poate fi una descriptivă, prescrisă (ca în behavioristul ID), nici una anticipativă care aplică principiile "pedagogiei prin obiective" (operaționale). Considerăm că ea poate fi: • una conceptuală, prin studiul contextului pedagogic, al relațiilor între elementele curriculare antrenate, privind-o ca o problemă complexă de rezolvat științific și • una procedurală, care explorează alternative de proiectare, de concepere și soluționare, atât a proiectului ca prototip, cât și a instruirii, a obiectivelor specifice, potrivit pedagogiei competențelor, a specificului elementelor contextului
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
R.M. Gagné) cu modele actuale de tip constructivist, la nivelul unităților de învățare. Tabel 17: Modele alternative în proiectarea constructivistă Etape ale unității de învățare (N ore). Timp unitar. Cu precizarea la fiecare (în coloana a II-a) a elementelor antrenate variat în conceperea secvențelor, distribuite argumentat în timpul global al celor N lecții (iar nu cu repetarea lor în fiecare lecție de tip clasic, ca etape repetate): obiective specifice, conținut sintetizat, sistemul de lecții aferente, strategii (metode, mijloace, forme de organizare
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
intrași interdisciplinare, cu analiza critică a metodologiei și a utilizării metacogniției, cu generarea de noi ipoteze, dezvoltări. 6. Evaluarea este criterială, cu metode alternative de verificare, cu valorificarea evaluărilor continue, prin comparare cu cea inițială, cu analize critice a elementelor antrenate, cu apel la autoevaluare, cu formularea de decizii și soluții de reglare, de aplicare și în alte contexte. Care pot fi cerințele-criterii care să mențină echilibrul deconstrucție-construcție-reconstrucție în flexibilizarea proiectării adoptării variantelor metodologice, după evoluția internă și externă a elementelor
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
modele, instrumente, proceduri, acțiuni de căutare, care să devină schele adecvate stilului propriu de cunoaștere, surse pentru motivarea, antrenarea educaților. ► Căutarea de soluții multiple pentru combinarea elementelor contextului, ca rute posibile pe harta cognitivă a proiectării, care ar reprezenta ansamblul antrenat și soluțiile rezultate din alternarea corelațiilor variate, pentru gestionarea eficientă a acestora ca resurse. ► Date fiind noile roluri ale educatorului în instruirea constructivistă, centrată pe învățarea proprie a educaților, atunci proiectarea să implice, să prevadă și elemente de management și
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
grafică a proiectului, pentru o completare formală, după reguli prescrise. Deși are obligația de a reflecta asupra mai multor probleme teoretice și situaționale ale acesteia și a le prelucra critic. El va analiza alternative de determinare și combinare a elementelor antrenate, care să constituie mediul pedagogic, contextul aplicării lor, ca apoi să ia o decizie curriculară, procedurală, managerială și s-o concretizeze într-un mod grafic de prezentare. Aici se regăsește și se exersează, în principal, competența de proiectare constructivistă, cu
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
reprezentată și grafic, rezultând un instrument mai complex Harta conceptuală a proiectării. În centrul său este conturat contextul pedagogic, iar apoi este utilizată în determinarea rutelor posibile ale desfășurării activității și în elaborarea proiectului-construct concret, prin alegerea din fiecare element antrenat a variantei considerate optime pentru realizarea finalităților. Proiectarea behavioristă aducea, în prim plan, lanțul prescris de acțiuni, pe skilluri de învățare (R.M. Gagné), pe când cea constructivistă mută accentul pe procesul, procedurile alternative, flexibile de ajungere și înțelegere proprie a acestora
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
acest specific al conceperii și concretizării astfel, proiectarea construită nu poate fi una descriptivă, prescrisă (ca în behaviorism), nici una strict prescriptivă (ca în "pedagogia prin obiective"), ci poate fi una conceptuală (prin studiul contextului pedagogic, al relațiilor între elementele curriculare antrenate, ca o problemă de rezolvat științific) și una procedurală (care exploatează alternative de proiectare, de soluționare, atât a proiectului ca prototip, cât și a obiectivelor, potrivit "pedagogiei competențelor"). De aceea și susținem că proiectarea constructivistă promovată este una științifică (aplică
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
a obiectivelor fixate în timpul învățării, pentru a pregăti, a lua o decizie argumentată în consecință (Roegiers, 2004b, pp. 43-44). Complexitatea determinărilor evaluării ca (macro)paradigmă și etapă a procesului educațional, a diversității conținuturilor supuse acestuia, a metodelor și instrumentelor multiple antrenate, a evaluatorilor implicați, constatăm că a generat evidențierea unei game ample de sensuri ale abordării ei: ► Pedagogic, fiind strâns corelată cu metodologia educațională, în contextul paradigmei curriculumului, evaluarea poate deveni: • importantă prin rolul de sursă de retroacțiune pentru remediere, prin
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
cum previne diferitele probleme critice, erori, disfuncții, atitudini. Desigur că nu se pot îndepărta total practici ale managementului clasic, existând elemente care-l solicită pentru a da fondul general al activității, educatorul real combinându-le în diferite proporții ale dimensiunilor antrenate, chiar creativ, adică dovedind astfel un leadership transformațional. Și astfel leadershipul diminuează persistența: atitudinii conservatoare față de obiective, a respectării întocmai a proiectului conceput tradițional, a aplicării regulilor clasice de disciplinare, a valorificării controlului standardizat, a îndeplinirii atributelor statutului său formal
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
răspundea în lună" și "totuși n-au învins", așa cum biblicul Saul și-a oprit sabia necinstită în zid și nu în trupul lui David. Eugen Jebeleanu rămâne tragic și când evocă curgerea timpului semnalând că viața este perisabilă și omul antrenat în mirajul ei observă doar trecerea frunzelor, zborul păsărilor, mașinile, soarele, noaptea și luna, într-un cuvânt, tot ce se raportează la existența lui. O mare sensibilitate și o concentrare a emoției a avut un rol important în procesul evolutiv
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
denumite pete* doar atunci când nu mai ies la spălat; nu există detergenți speciali pentru pete; aceia sunt detergenți pentru tipuri speciale de murdărie. * Singurele pete care dispar la spălat sunt cele văzute la televizor, în reclame; acelea sunt pete special antrenate și știu să iasă imediat, spre deosebire de petele care apar în viața de zi cu zi a unei gospodine, fie ea mare ori doar mică sau mijlocie. Ajunse aici, aș vrea să vă atrag atenția asupra câtorva diferențe importante față de spălatul
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
societății, o muncă productivă chiar dacă, pentru cel ce o execută, nu numai că nu prezintă interes, dar este de-a dreptul plictisitoare. El aprecia că, treptat, va apărea și înțelegerea necesității muncii și atunci cel în cauză se va lăsa antrenat și de interesul personal, pe care va ști să-l subordoneze celui obișnuit. Întemeindu-se pe experiența sa din cele două colonii, Makarenko atrăgea atenția asupra faptului că munca singură este neutră din punct de vedere educativ; ea are valoare
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
esențial al capacității aerobe, care, raportat la greutatea sportivului, ar exprima puterea maximă aerobă (VO2 max/kg). Dan Iulian Alexe 48 Studiile și cercetările din sportul de performanță au evidențiat faptul că această putere maximă aerobă ar crește la sportivii antrenați, comparativ cu cei neantrenați, datorită îmbunătățirii condițiilor de schimb la nivel tisular (deschiderea unui număr mai mare de capilare). Consumul maxim de oxigen are la bază, conform literaturii de specialitate, două grupe de factori determinanți: factorii dimensionali - mărimea organelor care
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
ciclul menstrual la femei reprezintă un stres fiziologic și psihologic, care poate duce la scăderea performanței; femeia ar avea o abilitate crescută în a oxida mai repede acizii grași decât bărbații 23. În timpul efortului fizic, în ciuda unor convingeri anterioare, femeile antrenate nu au capacitatea de a arde o cantitate mai mare de acizi grași decât bărbații, dar au o lipoliză mai intensă (Brun, J., Boegner, C., Raynaud ,E., Mercier, J., 2009). studiile au evidențiat că femeile ar avea o capacitate mai
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
les femmes n’oxydent pas plus de lipides à l’effort que les hommes, mais leur Lipoxmax survient à une puissance plus élevée, în revista „Science & Sports, volum 24 (2009), pp. 45-48; Jogging de la A la Z II 89 persoanelor antrenate, diferența de oxidare a cantității acizilor grași nu a fost semnificativ determinată între sportive și sportivi, în ceea ce privesc femeile nesportive neantrenate, ele ar avea o capacitate de oxidare a acizilor grași mai mare decât a bărbaților neantrenați; având o
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
Este mai cu seamă o cultură în totalitate laicizată, în sensul că, începînd dintr-un anumit moment, nici o idee n-a rămas îndeajuns de sacră sau îndeajuns de infamă pentru a scăpa vîrtejului dezbaterilor, discuțiilor, polemicilor. Forța dialogicii culturale a antrenat în discuție și contestație ideile religioase și politice care se voiau Indiscutabile și Incontestabile și care, cu toate că au rămas sacre pentru adepții lor, au intrat în laicitatea dezbaterii. Ceea ce a introdus ipso facto în aceasta din urmă ideile paria care
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
anumit tip de cunoaștere prin practicile divinatorii: cunoaștere ascunsă, cunoaștere magică, cunoaștere adevărată etc. Capitolul 9 SPECIALIȘTII ACTULUI DIVINATORIU ȘI REPREZENTĂRILE LOR SOCIALE Dacă divinația este percepută ca o formă de cunoaștere, artă sau profesie, atunci presupune existența unui personal antrenat care să o deservească. Pentru unii, ghicitorul se prezintă însă ca o persoană nespecializată care dispune de o serie de capacități dobândite, mai curând, printr-o "tradiție experimentată" cum scrie Antoaneta Olteanu 201. În aceste condiții, "specializarea" se realizează mai
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
un program să funcționeze". Aceste condiții sunt următoarele, după raportul Surgeon General deja citat: "Focalizare pe o problemă distinctă. Program adecvat populației-țintă specifice. Personal didactic inclus în program. Leadership motivat și efectiv al proiectului. Director eficient de program. Echipă bine antrenată și motivată. Resurse suficiente. Implantarea programului așa cum a fost conceput". Pentru a încheia această trecere în revistă a condițiilor de eficacitate a programelor, vom adapta și comenta în final un tabel propus de Denise C. Gottfredson (in Sherman et al
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
2 la 1. Ulterior pacienta a fost îngrijită în secția de terapie intensivă, procesul de recuperare postoperatorie fiind unul dificil, ce a durat aproape 6 luni. Cazul a ilustrat perfect funcționalitatea colectivului de la Spitalul Clinic de Urgență ca echipă multidisciplinară, antrenată să rezolve cazuri aparent imposibile, cu performanțe comparabile cu cele mondiale. Activitatea anuală a clinicii cuprinde între 15 000 și 20 000 de anestezii pentru diverse intervenții chirurgicale, cu peste 2000 de pacienți îngrijiți în terapie intensivă. Suportul excepțional al
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]