2,520 matches
-
corespund componentei resurse naturale din clasificarea prezentata anterior și servesc astfel la evaluarea turistică a zonei), dar mai ales ca amenajări existente și viitoare ce pot fi realizate pentru a le pune în valoare și a le proteja; 5. atracții antropice - cu un număr însemnat de subcomponente între care uneori este greu de făcut o delimitare riguroasă: • atracții istorice • atracții culturale • obiective de interes folcloric • obiective de interes religios • obiective, instalații și echipamente sportive • centre de sănătate și tratament; • obiective specifice
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
de interes folcloric • obiective de interes religios • obiective, instalații și echipamente sportive • centre de sănătate și tratament; • obiective specifice divertismentului • obiective specifice odihnei și recreerii • centre comerciale. Se poate face aceeași delimitare ca și în cazul atracțiilor naturale - aceste atracții antropice pot fi privite ca potențial (obiective deja existente, mai ales în cazul obiectivelor de interes istoric, cultural, religios, folcloric) și ca amenajări specifice ce au fost sau pot fi realizate pentru a le pune în valoare și a le proteja
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
ales în cazul obiectivelor de interes istoric, cultural, religios, folcloric) și ca amenajări specifice ce au fost sau pot fi realizate pentru a le pune în valoare și a le proteja. Diferența față de resursele naturale constă în faptul că resursele antropice sunt rezultatul unor activități de amenajare realizate în trecut, iar intervenția asupra lor, deși trebuie limitată drastic în cazul bunurilor de patrimoniu, este oricând posibilă și uneori chiar necesară (în cazul consolidărilor și restaurărilor). Toate aceste componente „hard”, specifice domeniului
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
foarte sensibil la calitatea utilizării în scop recreativ a resurselor naturale, iar dacă nu se mențin standardele ridicate, rezultatul inevitabil va fi o depreciere a cererii. Din această cauză considerațiile ecologice și ambientale sunt de importanță vitală. 6.7. Atracții antropice Sunt cel mai dificil de sistematizat și caracterizat, datorită următoarelor caracteristici: • specificitatea accentuată; • continua schimbare a tehnologiei pe care se bazează; • continua lărgire a sferei de cuprindere a acestor atracții. O sistematizare, fără a avea pretenția de a fi exhaustivă
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
tematice, câteva probleme ale amenajării muzeelor și destinațiilor speciale, restul urmând a fi tratate la amenajările specifice în funcție de structura geografică și forma de organizare. Activități practicate de către turiști Una din funcțiile importante ale unui proiect de amenajare în domeniul atracțiilor antropice o constituie evaluarea activităților care-i motivează și determină pe turiști să viziteze zona. Când s-au adunat suficiente date cu privire la acest aspect, rezultatul va trebui transmis acelor persoane care se dedică organizării petrecerii timpului de către turiști. Astfel ei vor
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
întinse. În Sinaia, pădurile au devenit zone de interes, după ce terenurile din interiorul stațiunii s-au ocupat. Zonele împădurite din Calea Codrului, Opler sau marginea Cumpătului sunt colonizate de vile; de multe ori nu se respectă planul de urbanism. Resursele antropice sunt dominate de amenajările sportive. Sunt prezente și de importanță de necontestat și atracții istorice, religioase, etnofolclorice, care diversifică oferta. În majoritatea stațiunilor montane se poate schia, existând pârtii separate pentru începători și pentru avansați. Elementele de caracterizare a unei
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
numai o plajă căreia i s-a acordat Drapelul Albastru, aceasta trebuie să aibă acces și facilități pentru handicapați, cu excepția cazului când topografia nu permite acest lucru. (i). • Toate clădirile și dotările plajei trebuie întreținute în mod corespunzător. (i). Atracțiile antropice Pe litoral, acestea sunt foarte diversificate și diferă mult de la o zonă la alta. Ținând cont de motivația turistului aflat pe litoral, atracțiile de tip divertisment - parcuri acvatice, discoteci, baruri, cazinouri, parcuri de distracții, grădini zoologice sunt cele mai populare
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
procese geomorfologice intense / 63 1.1.3.Disfuncții produse de interacțiuni hidroclimatice excesive / 63 1.1.4.Disfuncții datorate unor forme de viață vegetală și animală / 65 1.2.Evoluția impactului uman asupra sistemelor naturale / 66 1.3.Disfuncții determinate antropic și efectele lor / 69 1.3.1.Degradarea meteorologică și climatică locală, regională, globală / 69 1.3.2.Degradarea apei / 74 1.3.3.Degradarea biodiversității, a ecosistemelor de importanță fundamentală în geosistem / 76 1.3.4.Influențe antropice negative
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
determinate antropic și efectele lor / 69 1.3.1.Degradarea meteorologică și climatică locală, regională, globală / 69 1.3.2.Degradarea apei / 74 1.3.3.Degradarea biodiversității, a ecosistemelor de importanță fundamentală în geosistem / 76 1.3.4.Influențe antropice negative asupra reliefului și solului / 82 1.3.5.Degradarea/epuizarea unor resurse naturale / 84 1.3.6.Resurse naturale alternative / 85 2.Probleme actuale grave ale structurilor umane / 89 2.1.Explozia demografică și explozia urbană. Consecințe. Studii de
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
întemeietorii vedeau finalitatea cercetării științifice și noblețea didacticii de specialitate. Orientată spre acest gen de sinteză și abordând complet cunoașterea oamenilor și a locurilor, analiza geosistemului (mediului) poate explica marea diversitate structural-funcțională și consecința ei variabilitatea spațială, naturală, antropizată și antropică, a Pământului. Pornind de la această viziune, cartea reconstituie treptat mecanismele prin care natura și societatea umană pot să coexiste armonios, să-și redreseze uneori prin forțe proprii echilibrul agresat ori să piardă ireversibil elemente complexe sau secvențe ale acelei științe
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
de cititori, aflați în curs de specializare sau având specializări diferite, dar fiind interesați de starea actuală a ambianței umane ca și de perspectivele evoluției ansamblului terestru. Pe baza informației incluse cu privire la mecanisme diverse specifice funcționării structurilor naturale, antropizate sau antropice cititorii pot analiza realități din ambianța lor imediată (naturală, socială, etc.), pot face comparații, pot verifica credibilitatea interpretărilor pe care cartea le propune. În sensul acesta într-o anexă finală au fost inserate elemente-reper utile unor eventuale analize, mici teste
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
pot verifica credibilitatea interpretărilor pe care cartea le propune. În sensul acesta într-o anexă finală au fost inserate elemente-reper utile unor eventuale analize, mici teste ș.a., stimulând abordări pe cont propriu sau în echipe ale unor forme de impact antropic, ale unor ansambluri de fenomene naturale, etc.. Autorii vor fi receptivi față de eventuale observații și sugestii referitoare la structura cărții, ilustrație, etc., considerându-le un act de solidaritate cu încercarea lor de a informa cât mai bine asupra structurii, funcționării
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
obiectul de studiul al geografiei. O analiză sumară a sensului fiecăruia relevă că mediul natural nu poate să exprime mai mult decât componenta organică și anorganică a ansamblului terestru. Mediul geografic este un termen mai cuprinzător deoarece integrează și componenta antropică, lăsând însă neclară poziția omului ca atare, pentru care termenul "mediu" ar însemna că el, ca individ și membru al unei societăți, se delimitează de acest ansamblu 2. Spațiul geografic are tendința să exprime tridimensional realitatea complexă naturală și antropică
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
antropică, lăsând însă neclară poziția omului ca atare, pentru care termenul "mediu" ar însemna că el, ca individ și membru al unei societăți, se delimitează de acest ansamblu 2. Spațiul geografic are tendința să exprime tridimensional realitatea complexă naturală și antropică, dar fără implicarea vreunei referințe la legături și mecanisme. Este o formulare descriptivă. Sensul termenului landșaft, atât în varianta sa inițială, germană, cât și în accepțiunea rusă ulterioară, implică o referință complexă la componente și legături ale lor, în cadrul unor
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
alte componente din suprasistem, fie parțial abiotice (solul), fie biotice (comunitățile vii), fie biosociale (omul și societatea umană). Aparent aflate în rezerve infinite, aceste componente primare prezintă totuși secvențe cu caracter finit, fiind uneori neregenerabile sau foarte vulnerabile față de intervenții antropice neraționale. Utilizarea lor ca resurse utile implică o gospodărire judicioasă. Componentele biotice reprezintă, atât la nivel individual, cât și la nivelul comunităților vegetale și animale, rezultante ale evoluției de ansamblu a sistemelor naturale. Ele s-au format printr-un lung
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
destul de mult sistemele naturale în unele regiuni. Arii întinse de pe Glob sunt marcate de prezența și evoluția habitatului uman, de practicarea agriculturii, de valorificarea industrială a resurselor naturale, de infrastructura de transporturi, de dezvoltarea și diversificarea schimburilor. În sinteză, impactul antropic în ansamblul terestru se exprimă prin diferite forme de amenajare a teritoriului, ca și prin influențe profund negative asupra componentelor naturale și dinamicii lor specifice. Îndeosebi aceste influențe dezvoltă consecințe dinamice rapide, complexe și cu manifestare strict sistemică, efectele negative
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
produc modificări majore în întregul sistem. Spre exemplu, apa este vitală pentru orice formă de viață, este esențială, atât în sine cât și prin potențialul său energetic, pentru foarte multe activități umane. În același timp, este extrem de sensibilă la influențe antropice. e) Relieful. Sub impulsul unor factori genetici interni (legați de structura și dinamica scoarței terestre) și externi (în relație cu climatul, apele și viețuitoarele), pe suportul constituit de scoarța terestră se formează relieful, componentă derivată în sistemul abiotic. Caracteristicile reliefului
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
controlează, ca unități subordonate, arborete tinere, poieni cu pajiști rezultate prin despădurire și într-o oarecare măsură sectoare de râu, lacuri, mlaștini aflate în spațiul forestier. În relațiile interactive de subordonare, pădurea este controlată de complexul morfo-climatic și de intervențiile antropice. Un oraș este un sistem alcătuit din unități subordonate ca : rețelele utilitare, infrastructura de producție, spațiul locativ ș.a., cu funcțiile lor specifice. La rândul lui, orașul este subordonat sistemului de așezări din care face parte. Funcționalitatea geosistemului constă într-o
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
unități sistemice nu trebuie înțeleasă ca o sumă aritmetică a calității elementelor componente ci ca rezultat al unei funcționalități echilibrate, cât mai aproape de parametrii optimi, cât mai puțin amenințată de dezechilibre interne sau de intervenții externe perturbatoare (inclusiv de origine antropică). Acestea din urmă pot avea însă și un rol benefic, dacă sunt orientate în sensul stimulării interacțiunilor echilibrate și al prevenirii conjuncturilor dinamice defavorabile. Spre exemplu, dacă într-un areal despădurit se fac replantări, vor fi prevenite perturbările microclimatice, hidrologice
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
exemplu, cazul arealelor deșertificate sau al regiunilor cu o economie prosperă în prima parte a secolului trecut dar rămase azi cu o populație mai rară și cu o bază economică modestă). Posibilitatea apariției pe cale naturală sau a producerii, prin intervenții antropice, a unor disfuncții grave, urmate de degradarea ansamblului sistemic poate fi înțeleasă și numită ca situație de risc. Se creează, spre exemplu, premise de risc în cazul în care despăduriri intense pe suprafețe mari se produc în ținuturi în care
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
riscul ca, până departe în timp, structura populației să rămînă dezechilibrată 7. În sisteme naturale, riscul deja produs și degradările corespunzătoare pot avea șansa unor redresări, de asemenea naturale, dar în intervale mari de timp și în absența oricăror intervenții antropice perturbatoare. În structurile sistemice antropizate sau antropice, situațiile de risc au o frecvență mult mai mare, degradările se pot instala mult mai repede iar redresarea imediată dorită este în realitate costisitoare, adesea lentă sau chiar imposibilă. Se consideră la fel de grave
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
populației să rămînă dezechilibrată 7. În sisteme naturale, riscul deja produs și degradările corespunzătoare pot avea șansa unor redresări, de asemenea naturale, dar în intervale mari de timp și în absența oricăror intervenții antropice perturbatoare. În structurile sistemice antropizate sau antropice, situațiile de risc au o frecvență mult mai mare, degradările se pot instala mult mai repede iar redresarea imediată dorită este în realitate costisitoare, adesea lentă sau chiar imposibilă. Se consideră la fel de grave pentru echilibrul sistemic și stările evolutive în
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
și orientate spre practicarea sporturilor de iarnă. Ca suport al populării și activităților social-economice, Alpii joacă rolul de placă turnantă între regiuni cu un remarcabil nivel de dezvoltare, aparținând Europei mediteraneene, Europei Centrale și Europei Occidentale. Specificul natural și utilizarea antropică asigură o remarcabilă unitate sistemică acestui lanț montan. Complexitatea personalității lor sistemice, naturale și social-economice, asigură o notă de identitate caracteristică întregului spațiu alpin. c) Orașul, în calitate de component local al sistemului de așezări umane, dispune de o structură și o
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
după constituirea societății umane și a sistemului social-economic, geosistemul a devenit mereu mai divers. Combinații interactive complexe, abiotice și biotice, social-economice și naturale, constituie baza unor unități sistemice spațiale foarte diferite. Ponderea elementelor structurale social-economice și a unor funcții dirijate antropic este în general din ce în ce mai mare. Pentru acest motiv foarte multe asemenea unități prezintă caracteristici specifice, diferite de cele naturale. În ansamblul geosistemului rezultă astfel o mare varietate de tipuri. 2.5. Diversitatea spațială a geosistemului Pe baza complexității interactive menționate
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
omogene, de întindere regională, la rândul lor constituite din structuri locale, cu omogenitate adesea remarcabilă și cu o funcționalitate mai simplă. Ultimele prezintă frecvent o încărcătură social-economică puternică și sunt cele mai receptive față de impactul pozitiv sau negativ al activităților antropice. 2.5.1.Unități geosistemice ale zonei calde Spațial, zona respectivă se desfășoară între latitudinile de 30°N și S. Caracterul său structural și funcțional eterogen permite dezvoltarea mai multor tipuri: a) Pădurile dense ecuatoriale, caracteristice în Africa Centrală (bazinul
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]