1,523 matches
-
scriitor, urmărit de o boală necruțătoare și refugiat în comuna natală, de unde scrie, până aproape de finish, mesaje prietenilor săi. E de presupus că alte și alte pagini, din genul prozastic, epistolar sau publicistic, vor alcătui sumarul unor volume viitoare. Prozator, antropolog, sociolog, autor captivat de vocea străzii și de istoria la firul ierbii, comentator avizat de fotbal, Sorin Stoica este în continuare o carte deschisă. Nu mi-am propus să fac aici un necrolog: tip de discurs necesar, dar funerar și
Unde fugim de-acasă? by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10805_a_12130]
-
serie întreagă de catagrafii comunitare. Hărți, dicționare, jurnale, tot atâtea forme de inventariere a unui fond comun, fie el rural sau individual. Se observă cu ușurință, din aceste abile juxtapuneri de voci și epoci, experiențe și destine individuale, pasiunea de antropolog și etnograf a autorului, miza lui dublă pe specificitate și pe generalitate umană. Minuțios elaborat, lucrat, cum se zice, la sânge, romanul își pierde ritmul numai în acele pagini (din capitolul 17) în care Jul e pus în umbră de
Unde fugim de-acasă? by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10805_a_12130]
-
Din istoria Sibiului“. O. Nica Peșterile, arii protejate l O măsură a ministerului de resort În preajma secolului al XX-lea, „lumea“ peșterilor a început să fie temeinic cercetată, pe întunecatele căi ale necunoscutului subteran întâlnindu-se geologi, geografi, biologi, paleontologi, antropologi, arheologi și biologi. Din efortul unei asemenea reuniuni de specialiști se va naște, în 1899, speologia (știința despre peșteri). Peșterile au conservat documente de netăgăduit, care atestă eforturile oamenilor spre propria lor devenire. Mărturie sunt nu doar valorile științifice pe
Agenda2004-35-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282826_a_284155]
-
Tentativele de extragere a mortalității din (auto-)reprezentarea sa echivalează cu o alterare a înseși umanității ei. Un alt element care ține de concepția personală despre moarte a Irinei Petraș și care o așază în raport de divergență față de un antropolog al morții precum Louis-Vincent Thomas este deconstruirea ritualității funerare ca adjuvant al asumării și trăirii colective a morții. „Spectacolul și scandalul social care însoțesc moartea” îi repugnă autoarei, iar ceremonialul în general, nu doar cel funerar, este considerat o formă
Beneficiile culturale ale morții by Adriana Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/3581_a_4906]
-
cea a Franței în care și-a desăvârșit opera. Ca scriitor, Ioana Andreescu a surprins viața de zi cu zi a oamenilor dintr-o comunitate rurală a României postbelice, temerile, speranțele și decepțiile din anii de început ai comunismului. Ca antropolog, ea este una din personalitățile care au contribuit la o mai bună cunoaștere a tradițiilor țării noastre și locul ei în cultura lumii. Nu e puțin lucru într-un timp în care cele mai multe informații despre România se întâlnesc mai ales
Studii de antropologie by Constantin Eretescu () [Corola-journal/Journalistic/6934_a_8259]
-
realitatea din exterior. Prin pereții groși nu se aude niciun sunet, iar "ferestrele" vor fi de fapt ecrane pe care se proiectează imagini din Paris, New York, dintr-o pădure sau dintr-o plajă. Proiectul lui Hall va avea succes, susține antropologul John Hoopes de la Universitatea din Kansas, precizând că "frica vinde mai bine decât sexul". Larry Hall deja a investit patru milioane de dolari în proiectul său și speră ca până la sfârșitul lunii august să vândă toate cele șapte etaje de
Apocalipsa nu-i va afecta pe milionari. Află de ce () [Corola-journal/Journalistic/58445_a_59770]
-
născută din stupefacția pe care o provoacă uneori succesul. Pe la sfîrșitul anilor '80 apăreau primele studii semnate de Stephen Greenblatt, pe atunci profesor la Berkeley. Subiectul acelor contribuții: texte medievale, renascentiste, shakespearene, dar mai cu seamă contexte reconstituite cu acuitatea antropologului dar și cu receptivitatea literatului față de detaliu. Catherine Gallagher, coautoarea prezentului volum, a publicat studii dedicate feminismului. a început, dacă e să dăm crezare confesiunii lui Greenblatt și Gallagher, mai curînd ca un tip de sensibilitate literară, decît ca metodă
Noul istorism by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16418_a_17743]
-
rom. descriere în profunzime), și el se referă la interpretarea unor practici culturale prin descrierea lor detaliată, dar și descrierea unei întregi rețele de intenții, premise, scopuri incluse în acele practici. Noul istorism se inspiră din descrierile în profunzime ale antropologilor, păstrînd o permanentă dialectică între text și context, literar și non-literar. Fiecare din termenii acestor opoziții devine, pe rînd, descrierea în profunzime a celuilalt. Contextul explică și textul și vice-versa, fără însă să fie vorba de o explicație simplist-cauzală. Invocîndu-l
Noul istorism by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16418_a_17743]
-
interpretările literare ale lui Auerbach, concentrate și ele într-un detaliu textual a cărui semnificație e apoi generalizată la nivelul unei întregi epoci și mentalități? Firește, asemenea abordări pot fi oricînd contestate ca arbitrare. Scrupulozitatea de istoric, sociolog, politolog și antropolog a lui Greenblatt sau Gallagher rămîn, pînă la urmă, unica garanție a valabilității metodei lor. Dar mai presus de erudiția autorilor se află acea calitate unică a discursului lor critic, pe care am observat-o ascultîndu-l pe Stephen Greenblatt la
Noul istorism by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16418_a_17743]
-
văduve abuzive i s-a adăugat aceea de fiice abuzive. Să nu ne audă Mitzura! Cum a început omul să vorbească Comment le language est venu à l’homme: este titlul unui studiu recent apărut în Franța și datorat unui antropolog, Jean-Marie Hombert, și unui lingvist, Gérard Lenclud. O întrebare veche - originea limbajului uman - primește un răspuns nou. Răspuns care contrazice ideile despre existența limbajului ale marelui lingvist Ferdinand de Saussure (1857- 1913) și reluate de structuraliști în anii 1950-1960, conform
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/2643_a_3968]
-
cei din jur, pentru lumea înconjurătoare, chiar pentru noi înșine. Totuși, se pare că ne înșelăm asupra definirii naturii noastre, atunci cînd ne autocondamnăm, cu vorbele anticului homo homini lupus: biologia modernă avansează ipoteză, susținută cu dovezi oferite și de antropologi, că natura umana ar fi, comparativ cu a altor ființe vii cel putin, în chip fundamental bună. Așadar, instinctul nostru nu este de a face rău, ci, dimpotrivă, de a ierta, de a ajuta și a cere ajutorul semenilor noștri
De la lupi la îngeri by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18173_a_19498]
-
nostru nu este de a face rău, ci, dimpotrivă, de a ierta, de a ajuta și a cere ajutorul semenilor noștri, de a ne sprijini unii pe ceilalți. Această descoperire a naturii bune a omului, așa cum o fac biologii și antropologii, nu e semnul vreunei gîndiri religioase creștine, care vrea să vadă în om o ființă dăruita cu bunătate de un Dumnezeu clement sau iubitor, ci pornește de la recunoașterea unui handicap vital al oamenilor ca specie: incapacitatea de suficientă de sine
De la lupi la îngeri by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18173_a_19498]
-
Gheorghe Grigurcu Însuși conceptul de cultură, ne atrage atenția Gabriel Stănescu, primește peste Ocean o accepție specifică, impregnată de spiritul locului. Conform antropologului Ralph Linton, cultura ar fi "totalitatea acțiunilor unei societăți", iar în opinia altui cercetător (Herskowitz), ar reprezenta "tot ceea ce în mediu este datorat omului". Astfel cultura se consubstanțiază cu civilizația. Drept urmare, din punctul de vedere al lui Linton, ar fi
Românii din Lumea Nouă (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14059_a_15384]
-
propriile legi, de o ordine autoimpusă e una veche de când lumea. Fie că vorbim de jurnale, memorii, banale însemnări cotidiene care, sustrase spațiului și momentului cărora le aparțin, își pierd semnificativ relevanța, fascinația universului privat al celuilalt e irezistibilă. Sarcina antropologului e conservarea acestor informații, date în aparență neînsemnate, dar care, atunci când sunt integrate unei gândiri coerente, reașezate într-un anume context și interpretate adecvat, devin un material extrem de fertil pentru cercetător și, dacă acesta e dotat și cu talent literar
Trecutul din jurnale by Andreea Răsuceanu () [Corola-journal/Journalistic/2851_a_4176]
-
un anume context și interpretate adecvat, devin un material extrem de fertil pentru cercetător și, dacă acesta e dotat și cu talent literar, cum se întâmplă în cazul de față, o poveste frumoasă pentru cititor. Cătălin D. Constantin reconstituie, cu instrumentele antropologului, dar și cu har de povestitor, trei destine, trei povești de viață cuprinse în intervalul de la sfârșitul veacului al XIX-lea până după cel de-al Doilea Război Mondial. Colonelul Gheorghe Borda, Maria Vanghelie și Hermina Arjoca sunt personajele cărții
Trecutul din jurnale by Andreea Răsuceanu () [Corola-journal/Journalistic/2851_a_4176]
-
un fel de jurnal contabil, în care posesoarea lui notează zilnic cheltuielile casei), o fidelă consemnare a deprinderilor și evenimentelor esențiale din viața bătrânei profesoare de științe naturale, dar și, implicit, rânduiala unor vremuri. Evident, neorganizate de privirea expertă a antropologului, astfel de informații disparate ar satisface doar curiozitatea contemporană față de viața cotidiană a unei alte epoci; rescrise de autorul acestei cărți, ele devin altceva, și astfel „secvențe de banalitate recompun portretul unei lumi“. Pornind de la câteva considerații legate de interesul
Trecutul din jurnale by Andreea Răsuceanu () [Corola-journal/Journalistic/2851_a_4176]
-
dat seama că nu e un craniu de homo sapiens. Cavitățile oculare sunt mult mai mari. Craniul are și acea deschidere, fontanella, specifică doar noilor născuți. Dar are și molări mari, maturizați, cum au persoanele în vârstă.” declară Riquelme. Trei antropologi din Spania și Rusia au apucat deja să examineze scheletul și sunt de acord că nu avem de a face cu o ființă cunoscută până acum. Prima lor examinare a fost, totuși, superficială.va urma inclusiv o analiză AND în
Descoperirea în Peru a unui craniu ce pare a fi a unui extraterestru - VIDEO () [Corola-journal/Journalistic/68208_a_69533]
-
deja o bibliografie considerabilă, aflată în continuă creștere (reflectînd, de fapt, chiar ritmul rapid în care se dezvoltă noile mijloace de comunicare electronice). în mulțimea cărților și articolelor produse în ultimii ani - din perspectiva sociologilor, a psihologilor, a lingviștilor, a antropologilor și, nu în ultimul rînd, chiar a informaticienior - apariția unui volum sub semnătura prestigioasă a lui David Crystal - Language and the Internet (Cambridge University Press, 2001) - e un adevărat eveniment. Era firesc, totuși, ca un lingvist care s-a ocupat
Stilurile Internetului by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15135_a_16460]
-
ca prin minune, aproape intacte și încă mai există "povestitori" care transmit mai departe nucleul oralității. Tinerii scriitori, deși cunosc spaniola, își respectă și își iubesc limba maternă care pentru ei este "patrie intimă și inviolabilă". Inti Illay Raymi Cartouche, antropolog și scriitor, este un adevărat Saraguro (populație de indigeni quechua din Ecuador) și s-a născut, după cum singur mărturiseșe, în copaie de lemn. Crede în Pachamama (mama pământului și a cosmosului, a Totalității Vieții), în energia lui Apus (pământul înalt
Supraviețuirea prin cultură a indienilor quechua by Simona Dăncilă () [Corola-journal/Journalistic/7234_a_8559]
-
de Giuliano Sfichi, Edit. Polirom, 2013, 218 pag. Călătorind de cinci ori în Japonia, țară pe care a întîlnit-o livresc înainte de a o călca cu piciorul, Lévi-Strauss a ținut între 1977 și 1988 cîteva conferințe asupra spiritului nipon, cu ochiul antropologului preocupat mai puțin de muzee, cît mai mult de obiceiuri. Muzeul e forma convențională de supraviețuire a relicvelor, un fel de criptă savantă menită a procura plăcere intelectualilor, pe cînd obiceiul e sedimentul de viețuire a instinctului gregar, o fluctuație
Țîrîitul insectelor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3444_a_4769]
-
de obiceiuri. Muzeul e forma convențională de supraviețuire a relicvelor, un fel de criptă savantă menită a procura plăcere intelectualilor, pe cînd obiceiul e sedimentul de viețuire a instinctului gregar, o fluctuație ritmică a marelui animal colectiv. Și cum un antropolog urmărește cu precădere tresăririle maselor în dauna capriciilor indivizilor, reticența față de muzee își are temeiul ei. În antropologie, drepturile omului la scara insului sînt un nonsens, detaliu care răzbate din tonul conferințelor de față. Dacă trecem peste protocolul retoric care
Țîrîitul insectelor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3444_a_4769]
-
care-i cere ca, în fața gazdelor, să-și ceară iertare pentru ignoranța arătată specificului local, pentru ca apoi să-și dovedească din plin erudiția în privința lui, dacă trecem așadar peste trucul de captatio și mergem la miezul prelegerilor, ceea ce izbește la antropologul francez e nervul speculativ. Departe de a fi un spirit plat, în care Paul Johnson vedea (în Dușmanii societății) un marxist travestit în blană de etnolog, Lévi-Strauss se arată a fi un gînditor aproape organicist. E ca și cum, pășind în țara
Țîrîitul insectelor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3444_a_4769]
-
îl face inapt pentru ierarhii valorice, pe cînd simțul critic al savantului trece pe lîngă paideuma, fiind deopotrivă de neputincios în a mirosi ierarhiile. Soluția propusă de Strauss e o faute de mieux : chiar dacă nu pătrunde în adîncul unei culturi, antropologului trebuie să i se conceadă putința de a face comparații între culturi, în ciuda superficialității fatale a considerațiilor: „Să ne ferim să cerem mai mult antropologiei; totuși, dacă nu poate niciodată să cunoască o cultură din interior, privilegiu rezervat nativilor, ea
Țîrîitul insectelor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3444_a_4769]
-
bătrînii din azile și ghicitorii Clujului - e vorba și în cele 15 povești-reportaje ale unor studenți-jurnaliști, plecați pe străzile Orașului să-i descopere alteritatea. Unele sînt mai bine scrise, altele sînt mai stîngace, unii dintre cei priviți cu ochi de antropolog sînt mai interesanți, alții sînt, luați la întîmplare, doar umbre fără contur; uneori căutarea e ea însăși o experiență antropologică, mai interesantă decît povestea în sine. În marea lor majoritate, istoriile filtrate prin simțirea celui care scrie prind doar partea
Universul invizibil de alături by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/12695_a_14020]
-
Așa crede antropologul francez Pascal Picq în recenta lui carte intitulată De la Darwin la Lévi- Strauss. „Cu 50.000 de ani în urmă, scrie autorul, când Homo sapiens s-a răspândit pe întreaga planetă, el a exterminat marile mamifere, a eliminat celelalte specii
Homo sapiens în pericol? () [Corola-journal/Journalistic/3256_a_4581]