4,171 matches
-
elev s-ar servi direct, iar vizualul computerului ar înlocui caietul de texte. Telespectatorul și publicul vor totul în direct, adevărat sau simulat, ca și cum contrariul sau transmiterea în reluare ar fi o emisiune second-hand, de calitate mai scăzută. Și sublimăm antropologia filosofică ce sublimează gîndirea sălbatică, consfințește primitivul, condamnă scrierea drept viclenie înrobitoare (Lévi-Strauss). E o perioadă grea pentru mediatori. Reînflorirea catolică ar fi trebuit, logic, să redea publicului gustul pentru intermediari. Ea însăși și-a negociat revenirea pliindu-se pe
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
care este sinonimul concret al "culturii"). Adică întocmai ceea ce mediologul cercetează, sistematizînd, cu încăpățînare, variațiile empirice printr-un comparatism ferm, în istorie și în geografie. Își trasează diagonalele între epoci și situații, rubrici. Nu este oare ceea ce recomandase Rousseau, părintele antropologiei? " Cînd vrem să studiem oamenii, trebuie să privim în apropierea noastră; dar pentru a studia omul, trebuie să învățăm să privim în perspectivă; trebuie ca mai întîi să notăm diferențele pentru a descoperi caracteristicile." Așa face mediologul, înlocuitorul care fură
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
să privim în apropierea noastră; dar pentru a studia omul, trebuie să învățăm să privim în perspectivă; trebuie ca mai întîi să notăm diferențele pentru a descoperi caracteristicile." Așa face mediologul, înlocuitorul care fură de la istoric pentru a alcătui o antropologie a transmisiei: adună cele mai disparate observații pentru a scoate în evidență permanențele. Confruntă arabescurile pentru a reliefa trama continuității creatoare, proprie speciei umane, despre care se știe însă că nu merge de la sine și că poate întîlni suficiente obstacole
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
Bădescu, Ilie, Sincronism european ș( cultură critică rom(nească. Contribuții de sociologie istorică privind cultura modernă rom(nească, Editura Științifică ș( Enciclopedică, București, 1984. Bădescu, Ilie, Sociologia eminesciană, Editura Porto-Franco, Galați, 1994. Bădescu, Ilie, Timp ș( cultură. Trei teme de antropologie istorică, Editura Științifică ș( Enciclopedică, București, 1988. Bădescu, Ilie, Istoria Sociologiei. Perioada marilor sisteme, Editura Porto-Franco, Galați, 1994. Bellah, Robert N., Communnity Properly Understood: A Defense of Democratic Communitarianism, in Amitai Etzioni (ed.), The Essential Communitarian Reader, Rowman & Littlefield Publishers
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
mai degrabă caracter de probabilitate, iar progresul nu este o lege universală 9. Noul curent derivat din evoluționism încearcă să-și argumenteze punctul de vedere prin rezultate concrete, empirice, nu numai din sociologie, ci și din domenii conexe acesteia. Astfel antropologia, prin doi reprezentanți își aduce aportul la înțelegerea neo-evoluționismului. Etnologul american Leslie White își concentrează atenția pe modul în care evoluează cultura, ca și creștere a dominației naturii de către om. Cultura are o anumită autonomie față de celelalte aspecte ale vieții
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
mai degrabă un continuum. 2.2.2. Perspective teoretice actuale în cercetarea comunității După ce au debutat cu metode caracteristice monografiei (realizate de antropologi ca R. Redfield și M. Gluckman), studiile comunitare au devenit începând cu anii 1920-1930 foarte frecvente în antropologie și sociologie. Comunitatea a devenit un concept foarte seductiv, datorită valorii lui simbolice și aspiraționale, datorate faptului că face referire la calități umane extrem de dezirabile. Continuând analiza fenomenului comunitar și lăsând în urmă contribuțiile sociologilor clasici, trebuie amintite alte cinci
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
articulare cu acestea. Granița, în termenii lui Barth, trebuie înțeleasă ca fiind de factură socială si nu neapărat teritorială. Concepția lui Barth a deschis calea multor altor teoretizări ale semnificațiilor conceptului de graniță 40, astăzi vorbindu-se chiar de o antropologie a graniței. Mai aproape de noi, Anthony Smith, caracterizează grupurile etnice prin combinarea a șase trăsături (Smith, 1999a): * Un nume sau o emblemă specifice; Existența unui mit al unei descendențe comune; * Memorie colectivă și tradiții comune; * Unul sau mai multe elemente
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
sau politic (națiunea) (Smolina, 2003: 259-261). O definiție mai complexă spune că etnicitatea este acea stare percepută și perpetuată prin interacțiune socială de către un grup de oameni ce împărtășesc același model cognitiv etnic (Coggeshall, 1986). O altă definiție din sfera antropologiei sociale, explică etnicitatea ca fiind acel aspect relațional caracteristic unor grupuri ce consideră că le este specifică o anumită diferență din punct de vedere cultural, iar această diferență este recunoscută și de alte grupuri. (Eriksen, T, 2002) Diferențele culturale nu
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Laura și Rotariu Traian (coord.), 2005. România socială. Drumul schimbării și al integrării europene. Conferința anuală a Asociației Române de Sociologie și a Asociației Române de Promovare a Asistenței Sociale (Cluj-napoca, 2004), vol I, Cluj-Napoca, Editura Eikon. Balandier, Georges. 1998. Antropologie politică. Timișoara: Editura Amarcord. Banciu, Dan și Rădulescu, Sorin. 1996. Sociologia crimei și criminalității. București: Casa de Editură și Presă "Șansa" SRL. Barth, Fredrik. 1976. Los grupos etnicos y sus fronteras. La organización social de las diferencias culturales. Introducción. FEC
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Interiorul locuinței. Organizarea interiorului, în Irimie, Cornel, Dunăre, Nicolae și Petrescu, Paul (coord.) Mărginenii Sibiului. Civilizație și cultură populară românească. București: Editura Științifică și Enciclopedică. Caramelea, V., Vasile. 1961. Considerații demografic-antropologice asupra migrațiunilor populației din Mărginimea Sibiului, în Probleme de Antropologie, vol. VI, Editura Academiei Republicii Populare Române. Caramelea, V., Vasile. 2006. Satul Berivoiești, Muscel. Obștea Moșnenilor. Pitești: Editura Universității. Cartwright, Andrew. 2001. Avoiding collectivisation: land reform in Romania 1990-92. Worging paper nr. 50, Rural Transition Series, http://www.liv.ac
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Institutions and Technologies for Subsistence Agriculture: How to Increase Commercialization în Abele, Steffen, Frohberg, Klaus (eds). 2003. Subsistence Agriculture in Central and Eastern Europe: How to Break the Vicious Circle. Halle, Institute of Agriculture Development In CEE. Levi-Strauss, Claude. 1978. Antropologia structurală. București: Editura Politică. Lorenzi-Cioldi, Fabio și Doise, Willem. 1996. Relațiile între grupuri: identitate socială și identitate personală, în Neculau, Adrian (coord). 1996. Psihologie Socială. Aspecte contemporane. Iași: Editura Polirom. Luca, Sabin, Adrian, Pinter, Zeno, Karl și Georgescu, Adrian (coord
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Îndurător”). • Dictionnaire critique de Théologie sous la direction de Jean-Yves Lacoste, PUF, 1998. Cum e și firesc, un astfel de dicționar tratează mult mai substanțial „atributele divine” decât „numele”. La lema NOM, după o introducere ce oferă câteva date de antropologie și teologie biblică pentru înțelegerea modului în care a avut loc revelarea progresivă a Dumnezeului lui Israel, se ocupă doar de Tetragrama și, foarte sumar, de numele lui Isus. 1.2.2. Cărți și studii • Abordând problemă din perspectiva misiologiei
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
politicilor privind educația sexuală sau predarea evoluționismului în școli, teme care ajung uneori să simbolizeze grupurile și vastele lor structuri atitudinale. Rezumattc " Rezumat" • Funcționalismul este concepția care explică fenomenele, instituțiile, prin presupuse nevoi ale sistemului social. În dezvoltarea sa - de la antropologia antebelică la sociologia contemporană -, funcționalismul a cunoscut mai multe reevaluări. Acestea au fost cauzate de dificultățile sale inerente: caracter conservator, teleologic și incapacitatea de a explica schimbarea. • Filosoful și pedagogul american John Dewey a formulat primul și cel mai solid
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
francez, și cod lingvistic, în cazul sociologului britanic. 1. Societate și educație la Pierre Bourdieutc "1. Societate și educație la Pierre Bourdieu" Pierre Bourdieu (1930-2002) a fost, fără îndoială, unul dintre cei mai importanți sociologi ai secolului XX. Pornind de la antropologia înrădăcinată în tradiția lui Durkheim, Mauss și Claude Lévi-Strauss, a construit o concepție sociologică ce a fost calificată drept structuralist-genetică sau structuralist-constructivistă. Etichetat drept marxist, durkheimian sau structuralist, Bourdieu a respins orice înregimentare paradigmatică, subliniind că obiectivul sociologiei sale este
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
o fixare a definițiilor aferente în mai multe domenii. Problema operaționalizării acestora s-a dovedit a fi cea mai spinoasă. Pe de altă parte, o relativă confuzie este dată și de nenumăratele unghiuri din care este privită cultura organizațională. Sociologia, antropologia, managementul și psihologia au definiții proprii, adaptate domeniului de studiu. Aceste definiții sunt relativ diferite și cu posibilități diferite de operaționalizare. Sunt de cele mai multe ori vagi, cu un conținut lipsit de semnificație, sau au un grad înalt de generalitate, ceea ce
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
cuvânt ori eveniment din viața organizației Caracteristicile de o mare varietate ale culturii organizaționale au impus crearea unor modele și introducerea unor clasificări. Cum chiar definiția de bază este foarte diferită în funcție de autor și de domeniul de utilizare - management, sociologie, antropologie etc. -, apare ca normal faptul că vor exista modele, tipologii sau metodologii de cercetare de o mare diversitate. De mare importanță în orice abordare cu scop practic este relația dintre cultura organizației și obiectivele acesteia. Prin prisma acestei relații, cultura
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
acest motiv chiar, metafizica în general și cea platoniciană în special se însoțește cu o anume lipsă de rigoare (lipsă care e de recunoscut, în chip fatal, în tipurile de limbaj). Pseudomoralismul lui Pausanias, erotica biocosmică a lui Eryximachos și antropologia fantastică a lui Aristofan dau treptele urcușului (și al katabasei, prin anamneză) erosului demistificat. Mai e o treaptă însă, cea a lui Agathon, și nu cea din urmă; e. discursul lui Agathon. E ultimul dintre „discursurile martor” și închide, la
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
și-a luat doctoratul într-un departament de psihologie care susținea puternic poziția behavioristă. După ce a absolvit însă, el a venit în contact cu psihologii gestaltiști (formei), s-a pregătit pentru o carieră de psihanalist și a devenit interesat de antropologie. Ca rezultat al acestor influențe diverse, a ajuns la concluzia că psihologii behavioriști americani au devenit atât de preocupați de obiectivitate și studiul comportamentului manifest, încât au ignorat câteva dintre aspectele cele mai importante ale existenței umane. În același timp
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
și prezintă evoluția acesteia În contextul românesc mai larg, examinând biografiile profesionale ale celor mai importanți susținători ai ideilor eugeniste. În Europa Occidentală și În Statele Unite, ideile eugeniste pătrunseseră În disciplinele sociale și medicale, În special În biologie, medicină și antropologie, Încă Înainte de primul război mondial. În Statele Unite, Germania și Marea Britanie, ideile eugeniste se bucurau de un sprijin instituțional crescând și de autoritate În opinia publică Încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea și Începutul secolului XX. În Franța, o susținere
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Într-o scrisoare către Râmneanțu din 1978, Făcăoaru se plângea de lipsa de susținere pe care ideile eugeniste o Întâmpinau În București și Iași. Deși vorbea În particular despre demersurile lipsite de entuziasm ale acestor centre academice de a Încuraja antropologia ca disciplină și ca domeniu de cercetare, Făcăoaru se referea implicit și la eugenie 62. În realitate, În cercurile de intelectuali și practicanți de profesii din București se găseau destul de multe persoane interesate de ideile eugeniștilor. Deși existau câteva instituții
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
noțiunile de determinism ereditar În sens larg, teoriile eugenice și antropometrie. Gusti a deschis, de asemenea, paginile celebrei sale reviste, Arhiva pentru Știința și Reforma Socială, pentru contribuțiile promotorilor eugeniei și a mers chiar mai departe, creând o Secție de Antropologie și Eugenie În cadrul Institutului Social Român, condusă de Sabin Manuilă 65. Reputația intelectuală a lui Gusti a oferit legitimitate Secției de Eugenie și a atras un public numeros la prelegerile despre eugenie organizate aici. Mai târziu, activitățile acestei secții au
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
urma să devină o resursă importantă În transmiterea către intelighenție și, mai târziu, către publicul larg a principiilor eugeniei și a necesității de a crea o „conștiință eugenistă”78. La scurt timp după Înființare, Societatea a fuzionat cu Secția de Antropologie și Eugenie a Institutului Social Român condus de Gusti și și-a continuat activitățile educaționale În acest nou cadru instituțional. Ambele au fuzionat În 1937 cu Secția Biopolitică a Astrei 79. Unul dintre studenții lui Gusti, sociologul Traian Herseni, a
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
felului În care autorul lor Îmbrățișase noul discurs normativ marxist-leninist80. Un alt promotor de notorietate al eugeniei În Regat a fost Francisc Rainer, antropologul și specialistul În anatomie care a construit, practic, de unul singur, pornind de la zero, secția de antropologie a școlii Facultății de Medicină din București. Francisc Rainer este bine cunoscut datorită colecției sale de cranii și schelete umane, față de care faimosul antropolog francez Eugène Pittard și-a exprimat de mai multe ori admirația. Rainer a participat și el
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
erau interesați de ideile eugeniste, deși nici unul dintre ei nu era un colaborator cunoscut al publicațiilor conduse de promotorii eugeniei. Cu toate acestea, atât Rainer, cât și Papilian foloseau noțiunea de determinism ereditar pentru a defini parametrii propriei discipline științifice, antropologia 96. Intelectualii și oamenii de știință care aveau o poziție mai liberal-pozitivistă față de teoriile evoluționiste criticau Într-o oarecare măsură validitatea unor astfel de concepte. Printre critici se numărau cei care Îmbrățișau Încă perspectiva neolamarckiană, chiar dacă nu Își atribuiau o
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Moldovan propunea și o nouă instituție, În completarea birocrației deja existente, Ministerul de Vigoarea Națiunii. Această nouă instituție urma să fie un think tank pentru elaborarea unor programe biopolitice. Acest minister urma să reunească expertiza specialiștilor În biologie, medicină, demografie, antropologie, sociologie, drept și alte profesii care aveau un domeniu de practică relevant pentru cercetarea situației curente a țării din perspectivă eugenică. Acești specialiști urmau să organizeze un recensământ eugenic o dată la câțiva ani și să analizeze datele obținute astfel. De
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]